1,835 matches
-
cu secera. Încă nuntașii trăseseră de ei: - Mai stați dracului și azi, să mai petrecem și noi, că nu-i vreme de plecat. Nu vedeți, se așază a ninsoare... Mitică, nu și nu, că-l așteaptă nevasta, să-i aducă parale de ciuguleală. 334 - Mă, vă mai dăm trei sute de lei dacă ne mai cântați până diseară! zise ginerele. - Nimic! Mergem! Avem și noi treabă, ce credeți dumneavoastră? Ia-ți, Anghele, blestemul și haide! se răstise starostele la buzat, care ar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și cu pistoalele [-n] mâni ), fugi de la tată-său, care voia să-l facă pietrar ca și dânsul, și se asocie cu nește tâlhari. Tâlhări vro câteva luni împreună. Ei mergeau de lua provient de la uă moară sârbească. Morarul, pentru parale, vându pe tâlhari poterii turcești și într-uă zi, când mergeau după obicei să-și ia trebuincioasele, se pomeniră pe fereastră cu o ploaie de gloanțe, răni dintre 4 dânșii pe Ioani, amicul heroului nostru, ei îl luară pe mâni și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
decît poezia! Pann se sacrifică totuși pentru a mulțumi pe prietenii săi insistenți și pentru a fi folositor cititorilor. Hristoitia din care am citat Înainte versurile justificative, se adresează la sfîrșit Preacinstiților ajutători și prenumăranți, oameni, cum zice Pann, cu parale și cu sfanți, față de care se scuză pentru Întîrziere: „CÎți sînteți prenumăranți Cu parale și cu sfanți, De orice rang mari și mici, În rînd cîți v-aflați aici, De la toți pardon Îmi cer Cu rugăciuni pîn’ la cer, Că
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru a fi folositor cititorilor. Hristoitia din care am citat Înainte versurile justificative, se adresează la sfîrșit Preacinstiților ajutători și prenumăranți, oameni, cum zice Pann, cu parale și cu sfanți, față de care se scuză pentru Întîrziere: „CÎți sînteți prenumăranți Cu parale și cu sfanți, De orice rang mari și mici, În rînd cîți v-aflați aici, De la toți pardon Îmi cer Cu rugăciuni pîn’ la cer, Că atît v-am zăbovit Din cît m-am făgăduit: Să vede că Dumnezeu N-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
îmbracă veșmintele tatălui nu comite niciun delict. Rasa mea se udase și Geronimo, taică-meu, îmi dăduse pantalonii lui vechi și haina. Lui Spinelli îi place să omoare oamenii pentru decorații: pentru el un om nu face nici cât o para chioară. Nu pot să mă tem de un ticălos de șacal ce i-a făcut pe toți să mărturisească ceea ce niciunul dintre ei n-a săvârșit, care a folosit șantajul, mituirea, amenințări felurite pentru a obține mărturii ale unor delicte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
feliile de pâine. V-au păcălit. Erau bani trași la copiator. — Dacă spuneți dumneavoastră... — Dacă spun eu ? ! Și dacă nu ți-aș spune eu cum ar fi ? Banii ăia nu erau decât niște bucăți de hârtie colorată, nu făceau două parale. Nicăieri în Europa nu puteai cumpăra cu ei nici o ceapă degerată. — Da’ cine a fost în Europa ? Rada îi puse, oftând, farfuria în față. Pavel nu se atinse de mâncare decât după ce îl îndemnă de două ori. Femeia îl privi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
miri unde și a necazurilor pe care pot ele să le pricinuiască, socoti că e momentul să intervină : Nu mai călcați primprejur ! Nu atingeți nimica și nu ziceți la nimeni ! Mai bine vedeți-vă de treabă ! Lumea nu dă două parale pe noi, de ce-am da noi mai multe parale pe lume ? Puțică dibuiră pe undeva un rest de prelată, acoperiră mâna cu ea și, după ce Isaia bâigui ceva despre veșnica pomenire, cam fără chef, căci între timp i se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
le pricinuiască, socoti că e momentul să intervină : Nu mai călcați primprejur ! Nu atingeți nimica și nu ziceți la nimeni ! Mai bine vedeți-vă de treabă ! Lumea nu dă două parale pe noi, de ce-am da noi mai multe parale pe lume ? Puțică dibuiră pe undeva un rest de prelată, acoperiră mâna cu ea și, după ce Isaia bâigui ceva despre veșnica pomenire, cam fără chef, căci între timp i se uscase gura, se depărtară fără să se mai uite înapoi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
scofală, te duci la piață de două ori și gata... Te-ai luat după ei și te-ai făcut inginer... Mai bine te făceai contabil, învățai și tu o meserie adevărată. Nu vezi că diplomele nu mai fac acuma două parale ?... Și adică ce-aveți voi de vorbit așa important că uiți până și de maică-ta ? — Nu uit, se apără Jenică, cum să o uit ? Apoi, cu argumentul totdeauna hotărâtor : Mama-i numai una, cum e soarele și luna... — Ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și cubaj suficient. Arhitectul, aflîndu-se în casa unui amic posesor al unei astfel de case, zicea deodată: "Bre, de ce nu îndrepți tu casa asta după regulile artei?" Amicul dădea din umeri, avea aerul să creadă că locuința nu făcea două parale. Ioanide scotea atunci un metru subțire de metal, carnetul și creionul și începea să facă măsurători într-o odaie, urcîndu-se pe un scaun, întinzîndu-se pe pântec, ca să poată introduce metrul pe sub mobile. În fine, combina repede o schiță, pe care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
De ce? - Ia, cu ale vieții. Copiii, griji familiale. Băiatul cel mare,ofițerul, are nevoie de bani, datorii vechi, fata are și ea greutăți. Și uite, acum m-au încolțit toate și n-am nici un ban. Am cheltuit o grămadă de parale cu monumentul și tot nu l-am plătit în întregime. Pe o parte îmi pare bine că l-am făcut și pe de alta rău, fiindcă dacă nu pot să plătesc, ce-o să fac? Madam Farfara știa pe degete existența
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
n-ai încotro. - Întrebarea e cui să vând, zise Hagienuș trecând de laproblema remușcărilor la problema comercială. - Dăm sfoară, ne interesăm. - Băiatul meu zice că a oferit cineva trei sute de mii delei. Numai pe mine mă costă o groază de parale. E și statuia. De, n-am încotro, aș vinde, însă omenește, ce Dumnezeu! Exclamând "ce Dumnezeu!", Regele Lear făcu mișcarea tipică a omului indignat împotriva speculei. - Dă-mi autorizație să mă ocup și, ca o prietenă veche,am să caut să te
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ceea ce nu se vede, deși acest lucru ar trebui să ne apară foarte clar în ochii minții. Când un funcționar cheltuie o sută de franci mai mult în avantajul său, acest lucru înseamnă că un contribuabil cheltuie o sută de parale mai puțin în avantajul său. Dar cheltuiala funcționarului se vede, deoarece ea are loc efectiv, în timp ce cheltuiala contribuabilului nu se vede, deoarece, vai!, este împiedicat să o facă. Comparați națiunea cu un pământ arid și impozitul cu o ploaie fecundă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dă o sumă diferită în funcție de cum este făcută de sus în jos sau de jos în sus. Cum vine asta? Să zicem că negociez cu un terasier să îmi sape un șanț pe câmpul meu în schimbul a o sută de parale. Chiar în momentul în care închei schimbul, perceptorul îmi ia cele o sută de parale și le trimite ministrului de interne. Schimbul meu este încălcat, dar domnul ministru își va adăuga un fel de mâncare în plus la cină. Cum
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în sus. Cum vine asta? Să zicem că negociez cu un terasier să îmi sape un șanț pe câmpul meu în schimbul a o sută de parale. Chiar în momentul în care închei schimbul, perceptorul îmi ia cele o sută de parale și le trimite ministrului de interne. Schimbul meu este încălcat, dar domnul ministru își va adăuga un fel de mâncare în plus la cină. Cum îndrăzniți să afirmați că această cheltuială oficială aduce ceva în plus industriei naționale! Nu înțelegeți
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de consum și de muncă? Da, un ministru se vede cu o masă mai dichisită este adevărat; dar un agricultor rămâne cu un câmp prost desecat și acest lucru este la fel de adevărat. Un cârciumar parizian a câștigat o sută de parale, sunt de acord cu dumneavoastră; dar fiți și dumneavoastră de acord cu mine că un terasier provincial a ratat ocazia de a câștiga cinci franci. Tot ce putem spune este că meniul oficial și cârciumarul satisfăcut sunt ceea ce se vede
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Din tot binele atribuit cheltuielii publice executate trebuie deci dedus tot răul cheltuielii private împiedicate cel puțin dacă nu se merge până la a se afirma că Jacques Bonhomme nu ar fi făcut nimic cu aceste monede de o sută de parale pe care le-a câștigat cinstit și pe care impozitul i le-a răpit, o aserțiune absurdă, căci dacă și-a dat osteneala să le câștige înseamnă că spera să aibă satisfacția de a se servi de ele. Și-ar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu pot să nu rețin o observație generală. Și anume că prezumția este întotdeauna defavorabilă cheltuielilor colective realizate pe cale de impozit. De ce? Iată de ce: Mai întâi, justiția are de suferit întrucâtva. Jacques Bonhomme a asudat pentru a câștiga suta de parale, în vederea realizării unei satisfacții; astfel că el este cel puțin supărat că fiscul intervine pentru a-i lua această satisfacție și a o conferi altuia. Cu siguranță, revine fiscului și celor care îl fac să acționeze să ofere motive bune
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
intervine pentru a-i lua această satisfacție și a o conferi altuia. Cu siguranță, revine fiscului și celor care îl fac să acționeze să ofere motive bune. Am văzut că statul oferă unul detestabil când spune: cu această sută de parale voi pune la muncă lucrători, căci Jacques Bonhomme (imediat ce nu va mai suferi de cataractă) nu va întârzia să răspundă: "Sfinte Sisoe! Cu această sută de parale le dădeam eu foarte bine de muncă." Acest motiv lăsat deoparte, celalalte se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Am văzut că statul oferă unul detestabil când spune: cu această sută de parale voi pune la muncă lucrători, căci Jacques Bonhomme (imediat ce nu va mai suferi de cataractă) nu va întârzia să răspundă: "Sfinte Sisoe! Cu această sută de parale le dădeam eu foarte bine de muncă." Acest motiv lăsat deoparte, celalalte se arată în întreaga lor goliciune și dezbaterea între fisc și săracul Jacques se simplifică foarte mult. Să îi zică statul: Îți iau o sută de parale pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de parale le dădeam eu foarte bine de muncă." Acest motiv lăsat deoparte, celalalte se arată în întreaga lor goliciune și dezbaterea între fisc și săracul Jacques se simplifică foarte mult. Să îi zică statul: Îți iau o sută de parale pentru a plăti jandarmul care te scutește să veghezi la propria ta siguranță; pentru a pava strada pe care o traversezi în fiecare zi, pentru a indemniza magistratul care face ca proprietatea și libertatea ta să fie respectate; pentru a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca proprietatea și libertatea ta să fie respectate; pentru a hrăni soldatul care apără frontierele noastre; Jacques Bonhomme va plăti fără să zică un cuvânt sau mă înșel eu puternic. Dar dacă statul îi zice: Îți iau această sută de parale pentru a-ți da primă o para, în cazul în care îți vei cultiva bine câmpul; sau pentru a-ți învăța fiul ceea ce tu vrei să învețe; sau pentru ca domnul ministru să adauge al o sută unulea fel de mâncare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
respectate; pentru a hrăni soldatul care apără frontierele noastre; Jacques Bonhomme va plăti fără să zică un cuvânt sau mă înșel eu puternic. Dar dacă statul îi zice: Îți iau această sută de parale pentru a-ți da primă o para, în cazul în care îți vei cultiva bine câmpul; sau pentru a-ți învăța fiul ceea ce tu vrei să învețe; sau pentru ca domnul ministru să adauge al o sută unulea fel de mâncare la cină; ți-i iau pentru a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ceea ce tu vrei să învețe; sau pentru ca domnul ministru să adauge al o sută unulea fel de mâncare la cină; ți-i iau pentru a construi o colibă în Algeria, fără a menționa că îți voi lua o sută de parale în plus în fiecare an pentru a întreține aici un colon și alți o sută de franci pentru a întreține un general care păzește un soldat etc.; mi se pare că-l aud pe săracul Jacques strigând: "Acest regim legal
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pădurii din Bondy!12". Și cum statul prevede obiecția aceasta, ce va face? Amestecă toate lucrurile, face să pară just acest temei detestabil care n-ar trebui să aibă nicio influență asupra chestiunii; vorbește de efectul celor o sută de parale asupra muncii; arată spre bucătarul și spre furnizorul pentru masa ministrului; arată un colon, un soldat, un general trăind din cei cinci franci; arată, în sfârșit, ceea ce se vede și atât timp cât Jacques Bonhomme nu a învățat să pună în evidență
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]