1,125 matches
-
alcătuite din unități (și/sau elemente) ale "discursului repetat" care se asociază pe axa "conținutului", și configurații sintagmatice, adică solidarități între elemente ale "discursului repetat" motivate prin valoarea lor culturală. 1.3.1. În cazul semanticii configurative, opoziția dintre configurațiile paradigmatice "primare" și cele "secundare", pe care Coșeriu a stabilit-o în cazul structurilor lexematice (v. supra, II.4.3.1.), își pierde valabilitatea. Explicația acestui fapt rezidă în aceea că, deși putem determina, la rândul nostru, configurații paradigmatice "secundare" (care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dintre configurațiile paradigmatice "primare" și cele "secundare", pe care Coșeriu a stabilit-o în cazul structurilor lexematice (v. supra, II.4.3.1.), își pierde valabilitatea. Explicația acestui fapt rezidă în aceea că, deși putem determina, la rândul nostru, configurații paradigmatice "secundare" (care coincid, în ultimă instanță, cu ceea ce am numit "texteme diatropice", de tipul molti amici, molto disonore în raport cu textemul italian molti nemici, molto onore), acestea se manifestă doar în planul individual (textual-discursiv) al vorbirii și ies astfel din câmpul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ce alcătuiesc textemul respectiv. Pe baza acestor distincții, putem stabili, în funcție de motivațiile care se stabilesc în cadrul textemelor caracteristice unei anumite limbi "istorice" (i.e. motivații "globale", pe axa 1-4, sau motivații "locale", pe axele 2-5 sau 3-6), două tipuri de configurații paradigmatice: câmpurile idiomatice și clasele idiomatice. 1.3.1.1. Astfel, câmpul idiomatic este o configurație paradigmatică alcătuită din texteme care își împart o zonă de semnificație comună (o "doxa") și care sunt racordate la ea printr-unul sau mai multe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemelor caracteristice unei anumite limbi "istorice" (i.e. motivații "globale", pe axa 1-4, sau motivații "locale", pe axele 2-5 sau 3-6), două tipuri de configurații paradigmatice: câmpurile idiomatice și clasele idiomatice. 1.3.1.1. Astfel, câmpul idiomatic este o configurație paradigmatică alcătuită din texteme care își împart o zonă de semnificație comună (o "doxa") și care sunt racordate la ea printr-unul sau mai multe modele culturale. În funcție de natura textemelor "atrase" în câmp, doxa poate fi: (a) o "opinie" colectivă materializată
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
tipul RĂUTATEA SE PEDEPSEȘTE sau HĂRNICIA E RĂSPLĂTITĂ); (b) un "concept" materializat printr-un semnificat abstract (i.e., un "arhilexem", în cazul câmpurilor idiomatice locuționale, precum FURIA, IUBIREA, FERICIREA ș.a.). 1.3.1.2. În schimb, clasa idiomatică reprezintă o configurație paradigmatică caracterizată prin prezența unui culturem comun, care își asumă diverse sensuri idiomatice, în funcție de celelalte cultureme co-ocurente. Spre deosebire de câmpul idiomatic, al cărui nucleu este o abstracțiune, clasa idiomatică se organizează, de regulă, în jurul unui culturem cât mai "concret" (nume de animale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de caz: analiza expresiilor din câmpul idiomatic al FURIEI 2.0. Vom ilustra utilitatea acestui aparat conceptual prin două aplicații care să acopere atât principalele categorii de texteme diasketice (expresiile idiomatice și proverbele), cât și cele două tipuri de configurații paradigmatice (câmpurile și clasele). Mai întâi, vom analiza expresiile care formează câmpul idiomatic al FURIEI în limba română. În acest sens, ne-am oprit exclusiv asupra expresiilor idiomatice înregistrate în Dicționarul explicativ al limbii române (cca. 100 de expresii în DEX
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
veni/a-l lua dracii), "norma" limbii române tinde să condamne FURIA ca pe o manifestare malignă, anormală și, în ultimă instanță, inumană. 3. Studiu de caz: analiza proverbelor din clasa idiomatică a LUPULUI 3.0. Organizarea textemelor în configurații paradigmatice poate fi probată nu doar prin analiza câmpurilor, ci și a claselor idiomatice, înțelese ca ansambluri de texteme caracterizate prin prezența unui culturem comun. Prin urmare, între câmpul idiomatic și clasa idiomatică există două diferențe esențiale. Pe de o parte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
clasificare a transformărilor în cauză. 3.2. Din acest punct de vedere, e util să ne îndreptăm atenția spre clasificarea structurilor lexicale pe care Coșeriu a propus-o în Les structures lexématiques (1968), unde a delimitat "structurile sintagmatice" de "structurile paradigmatice". Ultimele se divid, la rândul lor, în structuri paradigmatice "primare" (câmpul lexical și clasa lexicală) și structuri paradigmatice "secundare", care "corespund domeniului tradițional al formării cuvintelor". În cadrul acestui domeniu, Coșeriu a înlocuit terminologia canonică (derivare - schimbare a categoriei gramaticale - compunere
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
punct de vedere, e util să ne îndreptăm atenția spre clasificarea structurilor lexicale pe care Coșeriu a propus-o în Les structures lexématiques (1968), unde a delimitat "structurile sintagmatice" de "structurile paradigmatice". Ultimele se divid, la rândul lor, în structuri paradigmatice "primare" (câmpul lexical și clasa lexicală) și structuri paradigmatice "secundare", care "corespund domeniului tradițional al formării cuvintelor". În cadrul acestui domeniu, Coșeriu a înlocuit terminologia canonică (derivare - schimbare a categoriei gramaticale - compunere) printr-o nouă trihotomie: modificare - dezvoltare - compunere 390. Astfel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
spre clasificarea structurilor lexicale pe care Coșeriu a propus-o în Les structures lexématiques (1968), unde a delimitat "structurile sintagmatice" de "structurile paradigmatice". Ultimele se divid, la rândul lor, în structuri paradigmatice "primare" (câmpul lexical și clasa lexicală) și structuri paradigmatice "secundare", care "corespund domeniului tradițional al formării cuvintelor". În cadrul acestui domeniu, Coșeriu a înlocuit terminologia canonică (derivare - schimbare a categoriei gramaticale - compunere) printr-o nouă trihotomie: modificare - dezvoltare - compunere 390. Astfel, din perspectivă integralistă, modificarea "corespunde unei determinări gramaticale "inactuale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lor de principiu, operațiile amintite interferează adesea în configurarea textelor concrete. De altfel, un fenomen similar a fost remarcat de către Coșeriu în ceea ce privește "formarea cuvintelor"396. Acesta a fost motivul pentru care fondatorul integralismului a dispus cele trei tipuri de "structuri paradigmatice" (modificarea, dezvoltarea și compunerea) într-o ordine crescătoare, de la simplu la complex. În ceea ce privește configurarea discursivă a textemelor, am încercat, de-a lungul capitolului de față, să urmăm un parcurs similar: cele șapte (sub)tipuri de transformare a textemelor caragialiene (topicalizarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
despre - și, nu mai puțin, o pledoarie pentru - libertatea spiritului uman. 1.3.2. În al doilea rând, trebuie reamintit că articularea sensului "poetic" (adică legătura efectivă dintre semnificatele literale și sensurile figurate) se prezintă ca un fenomen de natură paradigmatică, dar se realizează într-o manieră sintagmatică (prin lectura lineară a textului de la începutul la sfârșitul său). Acest aspect l-a determinat pe Coșeriu să-și organizeze interpretarea uneia dintre povestirile lui Franz Kafka (Ein Bericht für eine Akademie) în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
forma unui fals "rezumat", cele mai relevante "fapte" cuprinse în textul respectiv, pe care le-a grupat în "două clase de întâmplări": acelea care trimit la o "lume inexplicabilă" și acelea care trimit la o "lume crudă". Apoi, aceste "clase" paradigmatice au fost subsumate unor categorii mai ample (fragmentarismul și oribilul existenței cotidiene) și corelate cu "limbajul administrativ" în care este redactat textul kafkian și care ilustrează, în ultimă instanță, "modul în care folosirea "conotativă" a unui anumit stil al limbii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acestui "test" se pot grupa în niște forme de organizare (configurații asociative) relativ asemănătoare cu acelea ale semanticii structurale: câmpuri idiomatice, clase idiomatice și solidarități cultural-discursive. Aceste considerații teoretice au fost apoi exemplificate și verificate prin analiza a două configurații paradigmatice din limba română: câmpul idiomatic al FURIEI și clasa idiomatică a LUPULUI. Aplicațiile respective ne-au arătat eficiența și limitele cadrului nostru conceptual, precum și faptul că textemele diasketice reprezintă nu doar unități "idiomatice", ci și forme de "cultură" care ne
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
circumscribed after this "test" can be grouped into some forms of organization (i.e., associative configurations) relatively similar to those in structural semantics: idiomatic fields, idiomatic classes and cultural-discursive solidarities. These theoretical considerations are then exemplified and verified by analyzing two paradigmatic configurations in Romanian: the idiomatic field of ANGER and the idiomatic class of WOLF. The applications reveal both the effectiveness and the limitations of our conceptual framework, as well as the fact that diasketic textemes are not only "idiomatic" units
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Semiotische Versuche zu literarischen Strukturen, Hildesheim, Georg Olms Verlag, 1979. 5 "Un textem este o unitate a sintagmaticii literare, o funcție a unor relații textuale locale specifice, i.e., acelea care pot fi concepute ca subordonate exclusiv 'relației propriu-zis textuale'. Unitățile paradigmaticii literare (sau, altfel spus, repertoriul) sunt codificate, pe de altă parte, la nivelul propriilor legi de guvernare și al propriului inventar. Însă, odată inserat în sintagmatică, un repertorem poate intra într-un nou set de relații, care fie îi păstrează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
maghiarizare? Cum putea fi controlat acet principiu? Pe deasupra, în această problemă, prim-ministrul avea cu totul și cu totul alte păreri decât un prefect de comitat sau un subofițer, care instruia recruți minoritari. Înțelegerea acestui "principiu" destul de larg este reflectată paradigmatic într-un transcris din 1 noiembrie 1941 al lui Inczédy- Joksmann Ödön către prefectul Clujului și al județului Cluj și către primarul marelui oraș. Semnala în respectiva hârtie, la solicitarea ministrului de interne, că, pentru purtarea culorilor naționale românești pe
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pe care o regăsim și în matematică și științele naturii. Evoluția ciclică a imaginarului a fost specifică și modernității. După o perioadă de început în care s-a construit metodologia și viziunile de bază asupra universului, urmează o reconstrucție rațională paradigmatică în care științele își dezvoltă imagini proprii asupra naturii. Aceasta este perioada rațională a modernității, dar după aceasta, odată cu începutul secolului al XX-lea, se dezvoltă și o formă pulsională a imaginarului specific. Fizica relativistă cu toate consecințele sale reprezintă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru a răspunde la aceste cerințe. El arată cum putem răspunde la cerința aplicabilității și în același timp să păstrăm statutul special al matematicii (adică acea viziune potrivit căreia matematica este o sursă de cunoștințe a priori și reprezintă exemplul paradigmatic de cunoaștere și certitudine). Plecând de aici, urmărim în restul acestui capitol să vedem cum a evoluat viziunea asupra cele două cerințe a căror satisfacere a fost considerată de Kant ca un punct tare al concepției sale. Ce vom observa
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Un lucru asupra căruia vrem să atragem atenția este că, dacă problema statutului special al matematicii (prin statutul special al matematicii am în vedere aici acea viziune potrivit căreia matematica este o sursă de cunoștințe a priori și reprezintă exemplul paradigmatic de cunoaștere și certitudine) a continuat să reprezinte o atracție pentru filosofi, nu la fel au stat lucrurile cu problema aplicabilității. În afară de cele două probleme menționate, ne vom îndrepta atenția și asupra problemei distincției între matematica pură și matematica aplicată
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
discuție despre statutul special al matematicii trebuie să înceapă, fără îndoială, cu viziunea kantiană, iar asta nu numai deoarece Kant a acordat matematicii, în cadrul sistemului său filosofic, un loc atât de important și a considerat că propozițiile acesteia sunt exemple paradigmatice de judecăți sintetice a priori, ci mai ales pentru că, așa cum vom vedea în secțiunile viitoare, întreaga filosofie a matematicii care i-a urmat se raportează într-un fel sau altul la el. În plus, trebuie remarcat și faptul că, pentru
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
discipline sunt nonsensuri. De asemenea, problemele ei sunt pseudoprobleme, deoarece întrebările puse de metafizician nu sunt susceptibile de a avea ca răspuns enunțuri cu conținut factual. O consecință foarte interesantă a adoptării acestui principiu este acela că știința devine exemplul paradigmatic de cunoaștere și certitudine, iar matematica se află într-o situație destul de delicată (riscând chiar să fie eliminată împreună cu metafizica). "Ca atare, empiristul trebuie să trateze adevărurile logicii și matematicii în unul din următoarele două feluri: el trebuie să spună
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
prin care se urmărește să se descrie anumite proprietăți ale spațiului fizic, atunci noi ieșim din sfera matematicii pentru a face fizică. Am spus ceva mai sus că o consecință a adoptări principiului verificabilității este aceea că știința devine exemplul paradigmatic de cunoaștere și certitudine, iar matematica își pierde statutul special, riscând chiar să fie eliminată împreună cu metafizica. Pozitiviștii logici salvează totuși acest statut special apelând la distincția discutată mai sus. Astfel, matematica rămâne în continuare o sursă de adevăruri necesare
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
folosirea matematicii în fizică. Viziunea potrivit căreia matematica s-ar bucura de un statut special a suferit, de asemenea, lovituri puternice: pozitiviștii logici au păstrat doar o parte din ea (matematica nu a mai fost privită de ei ca exemplu paradigmatic de cunoaștere și certitudine), pentru ca apoi Quine să îi dea lovitura de grație. Există, însă, filosofi cărora le este prea dragă această viziune pentru a renunța atât de ușor la ea sau, cel puțin, la acea parte din ea care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de către comunitatea filosofică a unui interes doar față de matematica pură. Lucrurile nu au stat așa mereu. În Shabel (2005) ni se atrage atenția că, în perioada modernă, filosofia matematicii trebuia să răspundă la două întrebări: (1) cum trebuie explicate trăsăturile paradigmatice ale raționamentului matematic pur (universalitatea, certitudinea și necesitatea) și (2) cum trebuie explicat faptul că matematica poate intra în contact cu și poate fi folosită pentru a descrie lumea fizică. Lisa Shabel identifică, astfel, două cerințe pe care trebuia să
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]