1,373 matches
-
poate produce prin insuficiență cardiacă acută (cudarea venelor cave). Pneumotoraxul deschis apare frecvent în urma traumatismelor toracice deschise, printr-un mecanism de „by-pass valve” (aerul circulând în sens bidirecțional). Simptomatologia este cu atât mai gravă cu cât mărimea soluției de continuitate parietală este mai importantă. Gravitatea este cu atât mai mare cu cât diametrul soluției de continuitate depășește diametrul traheei [1]. Pneumotoraxul hipertensiv apare atunci când efracția pleurei viscerale se însoțește de un mecanism de supapă unidirecțională ce permite trecerea aerului numai într-
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
fig. 5.6). De asemenea, poate face diagnosticul diferențial cu un chist aerian sau o bulă gigantă de emfizem. În caz de pneumotorax care durează de câțiva ani, poate să pună în evidență mase fibrinoase localizate mai ales pe pleura parietală și îngroșarea neregulată a peretelui toracic. În cazul prezenței lichidului în cavitatea pleurală, poate evidenția cheaguri de sânge, mase fibrinoase, scolecși în caz de chist hidatic rupt în cavitatea pleurală etc. Această metodă poate fi utilizată și pentru aprecierea evoluției
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
se aplică în majoritatea cazurilor, pentru tratamentul chirurgical al acestei afecțiuni. Există însă zone ale parenchimului pulmonar greu accesibile: fața mediastinală și scizurile. PLEUREZIILE PURULENTE Seroasa pleurală tapetează pulmonul (pleura viscerală), coastele și spațiile intercostale, diafragmul și organele mediastinale (pleura parietală). În mod normal nu există spațiu real între pleura viscerală și pleura parietală, acesta fiind virtual. Spațiul virtual devine real în acumulările aeriene (pneumotorax), sanguine (hemotorax), lichidiene aseptice (pleurezii benigne sau maligne, chilotorax), lichide septice (pleurezii purulente). Pleureziile purulente pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
zone ale parenchimului pulmonar greu accesibile: fața mediastinală și scizurile. PLEUREZIILE PURULENTE Seroasa pleurală tapetează pulmonul (pleura viscerală), coastele și spațiile intercostale, diafragmul și organele mediastinale (pleura parietală). În mod normal nu există spațiu real între pleura viscerală și pleura parietală, acesta fiind virtual. Spațiul virtual devine real în acumulările aeriene (pneumotorax), sanguine (hemotorax), lichidiene aseptice (pleurezii benigne sau maligne, chilotorax), lichide septice (pleurezii purulente). Pleureziile purulente pot fi netuberculoase (nespecifice), tuberculoase (specifice), sau mixte (specifice + nespecifice). PLEUREZIA PURULENTĂ NETUBERCULOASĂ A
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
identificarea agentului microbian. Anatomie patologică. Fiziopatologie. Stadiu evolutiv În urma însămânțării seroasei pleurale se produce un proces inflamator septic, caracterizat prin producere de exudat pleural, ce se transformă purulent, de depunere de fibrină, de hiper-vascularizație, de îngroșare a pleurei viscerale și parietale, de progresiune a procesului inflamator la pulmonul subiacent și peretele toracic, de penetrare a vaselor de neoformație și a fibroblastelor în pleura îngroșată. În stadiul I - exudativ, se produce inflamarea seroasei pleurale, urmată de apariția unui exudat pleural filant. Apar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pentru debridarea spațiului pleural prin toracoscopie video-asistată se va stabili rapid, în orice caz nu va depăși 3 săptămâni de la debutul bolii [7]. Se vor evacua colecțiile cloazonate, se vor îndepărta depozitele de fibrină de pe suprafața pleurei viscerale și pleurei parietale [12, 16] (fig. 5.15-5.17). Există opțiuni și preferințe în indicarea metodei:insucces al pleurotomiei minime [15];insucces al terapiei fibrinolitice [16];drenaj pleural primar prin toracoscopie video-asistată [27]. Toracotomia și decorticarea precoce Se practică în prezența loculației și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
2 cm proiecția acesteia, iar în înălțime se rezecă o coastă supra- și subiacentă. Nervii intercostali se secționează și rezecă pentru a nu fi prinși în cicatrice (nevralgie postoperatorie). Se conservă mușchii și pediculii vasculari intercostali și periostul costal. Pahipleurita parietală se secționează, creându-se două lambouri, ce se chiuretează și fixează peste pahipleurita viscerală debridată. Fistulele bronșiei se suturează. Transpoziția musculară Există trei mase musculare exotoracice, ce pot fi mobilizate și transferate endotoracic, pentru a umple cavitatea reziduală pleurală. Se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
punerea în contact a cavității de empiem, în punctul cel mai decliv, cu exteriorul [1]. Practic se rezecă 2-3 coaste extraperiostal + mușchii și pachetele vasculo-nervoase intercostale. Tegumentul preparat în patru lambouri se răsfrânge spre interior și se suturează la pleura parietală. Cavitatea se toale-tează zilnic cu soluții antiseptice (betadină, acid acetic 1%). Pleura viscerală se va epiteliza în timp, din aproape în aproape, plecând de la tegument. Valva tip Elöesser este indicată la bolnavii tarați, având cavități pleurale productive, ce nu pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Valva tip Elöesser este indicată la bolnavii tarați, având cavități pleurale productive, ce nu pot fi desființate chirurgical prin decorticare sau toracoplastie. Este obligator ca pulmonul ce nu vine în contact cu punga de empiem să fie simfizat la pleura parietală (risc de pneumotorax deschis). Drenajul deschis se poate desființa spontan sau chirurgical, prin transpoziție musculară, după ameliorarea stării clinice a pacientului. PLEUREZIILE PURULENTE TUBERCULOASE Infectarea spațiului pleural cu BK este secundară unor leziuni tuberculoase situate imediat subpleural sau în corticala
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
omogenă, cu ecogenitate variabilă. Deoarece 50% sunt izoecogene cu parenchimul hepatic, descoperirea și caracterizarea lor necesită o examinare meticuloasă în zonele ductale ce prezintă alterarea calibrului sau ocluzie [9,15]. Forma nodulară are aspectul unei mase moi, cu o îngroșare parietală asociată [9] (fig. 133). Aceste tumori au uneori un aspect de „umeri”, lumenul rezidual în cazurile cu stenoză mai strânsă apărând central sub forma unei linii ecogene. Forma papilară se prezintă ca o masă intraluminală polipoidă, mai ușor vizibilă dacă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
sau cea din SIDA), postoperatorii și clipajul coledocian accidental din colecistectomiile laparoscopice; diferențierea este foarte dificilă, necesitând în multe cazuri investigații suplimentare (EUS, CT, MRCP și chiar ecografie intraductală). Leziunile ce prezintă o masă intracoledociană vizibilă cu sau fără modificări parietale trebuie deosebite de alte leziuni cu material ecogen intracoledocian: sediment biliar, sânge, puroi, membrane hidatice, calculi fără con de umbră, tumori benigne (papiloame, fibroame, lipoame, tumori viloase) [1,9,22]. Acest diagnostic diferențial este foarte mult facilitat prin utilizarea ecografiei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
prezintă numeroase lacune, deși de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze, cu multe variante și verigi de legătură între ele. Concepțiile patogenice clasice (Malan, Pugliosi, 1965) pot fi grupate în trei teorii esențiale: parietală, valvulară și anastomotică. Teoria parietală, propusă de Puglionisi și Malan, în 1960, susține, ca factor primordial, rezistența redusă moștenită a peretelui venos la fluctuațiile presiunii venoase în anumite Cercetări histologice, histochimice și electronomicroscopice în venele varicoase 22 circumstanțe. În copilărie, alterarea pereților venoși este compensată
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venelor la această vârstă. Mai târziu, factorii etiologici supraadăugați - sporirea presiunii venoase cu ocazia eforturilor fizice, factorul endocrin, metabolic etc. - duc la decompensarea venelor, la dilatarea lor și la insuficiența valvulară în mod secundar, ceea ce echivalează cu apariția varicelor. Teoriei parietale i-au fost aduse obiecții, cea mai importantă fiind aceea că n-a putut fi demonstrată încă primordialitatea alterărilor peretelui venos. Teoria valvulară, introdusă de Warwick, Moore, Collens și Wilensky, în 1964, subliniază că, în patogenia bolii varicoase, factorul inițial
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în patogenia bolii varicoase, factorul inițial îl constituie insuficiența valvulară ereditară (Greenberg et al., 2008). Pe un asemenea fond moștenit se valorifică și devine manifestă acțiunea factorilor favorizanți. Totuși e mult mai plauzibil ca insuficiența valvulară să fie consecința leziunii parietale și nu cauza ei. Teoria anastomotică, propusă de Piulachs și Vidal-Baraquer, în 1953, pune pe prim plan disfuncția anastomozelor (șunturilor) arterio-venoase, în situații speciale, ca sarcina de exemplu (Piulachs, Vidal Baraquer, 1953). Valurile de sânge pătrunse prin șunt în sistemul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sângele din sistemul venos profund este propulsat în sistemul superficial în cursul contracției musculaturii pompei musculare, accentuează staza venoasă periferică fiind urmată de dilatarea safenei la nivelul coapsei inițial (mecanism întâlnit la aproximativ 30% din cazurile de varice sistematizate); alterarea parietală și deteriorarea structurii conjunctive a pereților venoși care va determina scăderea tonusului venos, a capacității de contracție a venei cu dilatația ei când este supusă solicitării ortostatice. Apar astfel perforante care sunt incompetente cu dezvoltarea de varice segmentare pe traiectul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
1953, a accentuat disfuncția anastomozelor (șunturilor) arterio venoase, dezvoltate în situații speciale, ca sarcina de exemplu. Fluxul sanguin masiv care pătrunde prin șunt în sistemul venos îl dilată și determină deteriorarea sistemului valvular, condiționând apariția varicelor (Piulachs, VidalBaraquer, 1953). Teoria parietală, formulată de Puglionisi și Ruberti în 1960; a susținut, ca factor primordial, rezistența redusă moștenită a peretelui venos la fluctuațiile presiunii venoase în anumite circumstanțe (Caggiati, Allegra, 2007). În copilărie, alterarea pereților venoși este compensată (mascată) de hipertrofia tunicii musculare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
factorului endocrin, a factorului metabolic - duc la decompensarea venelor, la dilatarea lor și, secundar, la insuficiența valvulară, cu apariția consecutivă a varicelor. Deși numeroase studii clinice și experimentale indică drept cauză a bolii varicoase un defect al peretelui venos, teoriei parietale i-au fost aduse însă obiecții, cea mai importantă fiind aceea că primordialitatea alterărilor peretelui venos nu a putut fi demonstrată obiectiv. Teoria valvulară, introdusă de Warwick, Moore, Collens și Wilensky (Caggiati, Allegra, 2007), a susținut rolul inițial al factorului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
antecedente heredo-colaterale pozitive, fapt care sugerează o calitate proastă a peretelui venos, moștenită genetic. Pe fondul ereditar, se valorifică și devine manifestă acțiunea factorilor favorizanți. Contestarea acestei teorii s-a bazat pe ideea că insuficiența valvulară este, fiziopatologic, consecința leziunii parietale, și nu cauza ei. Atât la venele control, cât și la venele varicoase, valvele sunt identice ca număr, morfologie și funcție (Leu et al., 1979). Mai mult, dilatațiile varicoase de la nivelul membrelor inferioare pot apărea chiar și în lipsa incompetenței valvulare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și fundamentării tehnicii de efectuare a examenului. Costul redus, fiabilitatea, absența iradierii și în general a invazivității la care se adaugă avantajul examinării în timp real constituie argumente suplimentare pentru a spori utilizarea acestei tehnici și în practica românească. Leziunile parietale (infecțioase, traumatice, tumorale benigne, neoplazice evaluabile bioptic prin puncție ghidată ecografică, epanșamentele pleurale, pahipleurita, pneumotoraxul, sindroamele alveolare, tumorile pulmonare periferice sunt câteva exemple de patologii în care evaluarea ecografică aduce un beneficiu considerabil. Procedura examinării impune culisarea transductorului paravertebral cu
ECOGRAFIA PNEUMOLOGICA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ovidiu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1112]
-
toracice) observațiile ecocardiografiei - identifică consecințele acestor observații și ce este de făcut în continuare (pericardiocenteză, tromboliză etc). 3. Ce evidențiază FEER? Aspectele ecocardiografice potențiale care pot fi observate rapid (examen sub 10 secunde!) în cursul RCR constau din: prezența mișcărilor parietale - atestă prezența activității mecanice cardiace; absența mișcărilor parietale se întâlnește în asistolă (cardiac standstill) precum și în PEA adevărată; funcționarea (sever/ moderat) limitată a pompei cardiace indică prezența unei insuficiențe miocardice; mișcare parietală + absența pulsului + ritm regulat indică diagnosticul de pseudo-PEA
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA TINTITA ÎN RESUSCITARE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1114]
-
ce este de făcut în continuare (pericardiocenteză, tromboliză etc). 3. Ce evidențiază FEER? Aspectele ecocardiografice potențiale care pot fi observate rapid (examen sub 10 secunde!) în cursul RCR constau din: prezența mișcărilor parietale - atestă prezența activității mecanice cardiace; absența mișcărilor parietale se întâlnește în asistolă (cardiac standstill) precum și în PEA adevărată; funcționarea (sever/ moderat) limitată a pompei cardiace indică prezența unei insuficiențe miocardice; mișcare parietală + absența pulsului + ritm regulat indică diagnosticul de pseudo-PEA; absența mișcării parietală + absența pulsului + ritm regulat indică
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA TINTITA ÎN RESUSCITARE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1114]
-
secunde!) în cursul RCR constau din: prezența mișcărilor parietale - atestă prezența activității mecanice cardiace; absența mișcărilor parietale se întâlnește în asistolă (cardiac standstill) precum și în PEA adevărată; funcționarea (sever/ moderat) limitată a pompei cardiace indică prezența unei insuficiențe miocardice; mișcare parietală + absența pulsului + ritm regulat indică diagnosticul de pseudo-PEA; absența mișcării parietală + absența pulsului + ritm regulat indică diagnosticul de PEA adevărată; pereți ventriculari hipercontractili + atriul drept și ventricul drept cu umplere incompletă + kissing al mușchilor trabeculari (colaps ventricular)+ hipotensiune arterială + tahicardie
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA TINTITA ÎN RESUSCITARE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1114]
-
activității mecanice cardiace; absența mișcărilor parietale se întâlnește în asistolă (cardiac standstill) precum și în PEA adevărată; funcționarea (sever/ moderat) limitată a pompei cardiace indică prezența unei insuficiențe miocardice; mișcare parietală + absența pulsului + ritm regulat indică diagnosticul de pseudo-PEA; absența mișcării parietală + absența pulsului + ritm regulat indică diagnosticul de PEA adevărată; pereți ventriculari hipercontractili + atriul drept și ventricul drept cu umplere incompletă + kissing al mușchilor trabeculari (colaps ventricular)+ hipotensiune arterială + tahicardie - indică prezența hipovolemiei; dilatarea cordului drept, semnul “D” impun suspiciunea de
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA TINTITA ÎN RESUSCITARE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1114]
-
a intestinului subțire 3. Patologia chirurgicală a colonului și apendicelui, colostomia, reconstrucția sfincterului anal 4. Patologia chirurgicală a ficatului și căilor biliare 5. Patologia chirurgicală a pancreasului 6. Patologia chirurgicală ano-perianală 7. Abdomenul acut chirurgical 8. Hemoragiile digestive 9. Defecte parietale abdominale 10. Traumatismele toracice 11. Traumatismele cranio-cerebrale 12. Politraumatismele 1.4.1.2. Baremul activităților practice Număr de proceduri 1. Tușeu vaginal, tușeu rectal: 50 2. Cateterism venos (humerală, subclaviculară, jugulară, safenă): 5 3. Montarea unei perfuzii: 30 4. Paracenteza
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
măsurarea glandelor suprarenale. Tubul digestiv ● identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal, stomac, duoden, intestin subțire și gros). ● măsurarea pereților, evaluarea conținutului. Structurile mezentero-epiploice ● identificarea mezenterului și a vaselor mezenterice. ● identificarea recesurilor peritoneale și a spațiilor de acumulare lichidiană. ● identificarea peritoneului parietal. 3. Organe aflate la nivelul micului bazin a) vezica urinară ... ● identificarea în condiții de repleție și de vacuitate. ● evacuarea și măsurarea pereților. ● identificarea organelor învecinate. b) prostata (explorare suprapubiană) ... ● identificare, măsurare. ● precizarea lobilor. ● identificarea organelor cu care prostata intră în
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]