3,408 matches
-
jumătate de milă se puteau asocia pentru a înființa împreună o școală. De asemenea, fiecare școală confesională funcțională trebuia să se ocupe de educația a 60-80 elevi, cu clase organizate pe cele două sexe. Școlarii săraci primeau manuale de la comitetul parohial, pe cât posibil gratuit, iar pentru susținerea acestor școli confesionale fiecare comună trebuia să constituie un fond scolastic în bani, pământ sau alte bunuri materiale. Școlile populare superioare (capitale, normale) se puteau înființa în comunele bisericești care aveau peste 5.000
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
săptămânale nu putea fi mai mic de 24 și mai mare de 26. În aceste școli, pentru funcția de învățător puteau candida doar absolvenții institutelor pedagogice publice și care erau posesorii unei diplome de dascăl. Învățătorul era ales de către sinodul parohial, conform prevederilor Statutului organic, iar pentru școlile tractuale de sinodul protoprezbiterial. Alegerea urma să fie confirmată de senatul școlar eparhial, învățătorul odată ales devenind stabil pe post, putând fi înlăturat numai după un proces în fața consistoriului, în care să se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dregătoriilor politice sau administrative, ci în toate cauzele strict legate de școală să se adreseze autorităților Bisericii ortodoxe române în ordinea lor ierarhică. Același episcop nota în 3/15 decembrie 1898 despre tentativele inspectorilor regești de a negocia cu comitetele parohial pentru ,,a ne dezlipi școalele noastre de cătră biserici și a lua caracterul lor confesional sub cuvânt că și le-ar veni apoi comunelor noastre bisericești întru ajutor spre susținerea școalelor, pe când în faptă nu se alege alta decât numai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
incluse și discipline de specialitate prin care se pregătea deontologia profesională a funcționarului de stat din administrația comitatelor, orașelor, plășilor și comunelor. Au funcționat în comunele bocșene, până la 1918, școli confesionale și elementare pentru etnia germană și maghiară. Lângă casa parohială și Biserica romano-catolică din Bocșa Germană a funcționat, până la 1910, o școală elementară germană, care își organiza activitatea doar în două săli de clasă. Învățătorii încadrați în această instituție școlară în perioada 1856-1902 au fost: Johann Liebich, Joseph Gaál, N.
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în perioada primului război mondial, când protopopiatul din Bocșa Montană se ocupa nemijlocit cu organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-o circulară din 17 aprilie 1918, protopopul Mihail Gașpar fixa data examenului final în școlile românești: ,, Onoratul oficiu parohial va comunica comitetului parohial ca scaun școlar că examenul final de la școala noastră poporală se va ținea duminică în 29 aprilie vechi, anul curent (Dumineca Tomii) după Sfânta Liturghie. Preotul, în calitate de director școlar, va prezida acest examen despre rezultatul căruia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mondial, când protopopiatul din Bocșa Montană se ocupa nemijlocit cu organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-o circulară din 17 aprilie 1918, protopopul Mihail Gașpar fixa data examenului final în școlile românești: ,, Onoratul oficiu parohial va comunica comitetului parohial ca scaun școlar că examenul final de la școala noastră poporală se va ținea duminică în 29 aprilie vechi, anul curent (Dumineca Tomii) după Sfânta Liturghie. Preotul, în calitate de director școlar, va prezida acest examen despre rezultatul căruia va înainta raport aci
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
după Sfânta Liturghie. Preotul, în calitate de director școlar, va prezida acest examen despre rezultatul căruia va înainta raport aci, odată cu returnarea coalelor A, B, C aci subalăturate, care returnare are să urmeze cel mult la 5 zile după examenul final. Onoratul oficiu parohial va înainta odată cu aceasta și spesele cancelariei protopopești pe anul 1918, nemaiașteptând provocări separate. Unde preotul va fi împiedicat de a purta prezidiul, va încredința aceasta unuia dintre mirenii fruntași.” Legea Apponyi din 1907 a produs o reacție viguroasă a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Noul episcop instalat la Caransebeș, Miron Cristea, printr-o circulară din 16 iunie 1910 remarca insuficienta cunoaștere a prevederilor regulamentului și îndemna autoritățile școlare de la toate nivelurile să studieze și să aplice fără întârziere acest document. El observase că organele parohiale nu acordau suficientă atenție problemelor care priveau ,,ridicarea școalei noastre confesionale ortodoxe române la înălțimea cerută de cerințele moderne ale educațiunii, de legile bisericești și ale țării.” În continuarea acestei circulare, episcopul reitera atribuțiile preotului și ale învățătorului în cadrul școlilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de pe pereți. Prin anii '70, încă trăia Mama, casa noastră de la Voinești a luat foc; incendiul s-a oprit de la sine în dreptul unei cărți anume. În locuința unui coleg (poet bucureștean) s-a întâmplat același lucru. Aproape de București, o casă parohială (în care, la fel, nu se afla nimeni, pentru că preotul era navetist, locuia în Capitală) a fost incendiată; flăcările au făcut scrum cărțile de religie, dar s-au oprit pe poemul "Antares". Pentru că ați forțat nota (cu asemenea întrebare), ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de a descoperi componentele culturii, dimensiunile fundamentale ce le caracterizează și relațiile dintre ele. Studiul de căpătâi al lui Almond și Verba, The Civic Culture (1963), a fost cel care a inițiat distincția tridimensională care sugerează existența unor culturi politice parohiale, dependente și participative, pe baza celor trei elemente ale personalității cetățenilor, și anume cogniția, afectivitatea și evaluarea (1963: 20). S-a sugerat de asemenea că pot exista și situații mixte; astfel, state precum Imperiul Otoman au avut o cultură "parohială-dependentă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ne-am fi implicat noi înșine cu o iubire mult mai intensă, fără a o delega altora, în marea operă catehetică de întipărire a lui Isus Cristos în sufletele copiilor, dacă am fi adunat copiii, adolescenții și lumea în asociațiile parohiale, dacă am fi predicat cu mai multă fervoare, dacă am fi așteptat la scaunul de spovadă chiar și ore în șir cu dragostea cea mai arzătoare, dacă am fi fost mult mai smeriți, mult mai zeloși, mult mai activi, mult
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cu implicita dezorientare a minților și cu scăderea prestigiului autorității. Dar pericolul cel mai grav îl vedem acolo unde se constată două morale diferite, una a orașului și alta a satului, una pentru scaunul de spovadă și alta pentru cinematograful parohial. O mamă înțeleaptă își instruiește fiica logodită, despre pericolele întâlnirilor nepermise și o educă să practice viața creștină. Dar iată că, într-o zi, fiica nimerește în oraș și asistând la prezentarea unui film, într-un cinematograf parohial, vede în fața
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pentru cinematograful parohial. O mamă înțeleaptă își instruiește fiica logodită, despre pericolele întâlnirilor nepermise și o educă să practice viața creștină. Dar iată că, într-o zi, fiica nimerește în oraș și asistând la prezentarea unui film, într-un cinematograf parohial, vede în fața ochilor tocmai ceea ce mama îi spusese că nu este permis. Întoarsă acasă: „Vezi - îi spune mamei - ce exagerată ești?“ Atunci mama se adresează acelui paroh de oraș, întrebându-l dacă ceea ce a învățat-o pe ea, cândva, mai
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
se va spune că poate fi oportun, ca în anumite situații, să-l lăsăm pe aproapele nostru în buna sa credință, dacă chiar există, am putea să înțelegem; dar ca noi înșine să ajungem să legalizăm într-un loc (cinematograful parohial n.n.), ceea ce nu putem legitima într-altul (scaun de spovadă n.n.), asta nu mai reușim să înțelegem. „Dar dacă nu vor veni la noi - spun unii -, ispitiți de o oarecare indulgență, vor merge în altă parte să vadă ceva și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
va demonstra contrariul. Nu demult, un ziar de-al nostru se plângea cum că, în fața atâtor nevoi, dimpotrivă, se asistă la o scădere a vocațiilor sacerdotale și la viața consacrată. „Și credeți voi - observau câțiva laici inteligenți - că anumite cinematografe parohiale ar fi străine de acest fenomen impresionant?” În realitate, ce fel de climat de vocații religioase în fașă ar putea să reziste în fața reprezentării continue a unei vieți informe, atât de străine de mentalitatea unui suflet care s-ar simți
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
împotriva preoților. Uneori, atitudinea de la înmormântări ar putea să pară mai mult aceea a unui mercenar decât a unui ministru de cult. Apoi mai este și „beneficiul”, dacă există; iar atunci când există, chiar dacă e mic, poartă numele pretențios de „venit parohial”. Se vede îndată că fraza juridică „concurs pentru beneficiul vacant” are o anumită savoare de implicare laică, ce contrastă cu finalitatea substanțială a îngrijirii de suflete... Dar mai putem să spunem că beneficiul poate fi uneori un venit autentic, la
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
se leagă de nimic din acele lucruri: că, luând cele necesare, toate celelalte trec din mâinile sale în cele ale săracilor; că nimic nu se pierde din acel patrimoniu în interesul rudelor ori al cultului bunăstării personale; că acea casă parohială nu contrastează cu Evanghelia săracilor și cu sărăcia Nazarineanului. În fine, ar fi suficient dacă fiecare preot s-ar decide să practice desăvârșirea evanghelică, după cum este de datoria sa sacrosantă și după cum de fapt este practicată de atâția preoți sfinți
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
chiar ar reprezenta în mod cert un avantaj real în economia ecleziastică. Nici asta nu este de exclus, întrucât împrejurările economice de după război au făcut necesară o concentrare a mijloacelor pentru cler și, prin urmare, o viață comună a clerului parohial“. 82. Sfinții Oh! Sfinții nu se săturau să predice Fericirile (Mt 5), să le laude valoarea; ci se ofereau pe ei înșiși de exemplu. Exemplele lor sunt cunoscute, dar poate că au fost aproape uitate unele lucruri destul de edificatoare: Pius
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
respect. De altfel, Iftemie era un om citit, avea multe cunoștințe din toate domeniile. Se lua la vorbă profundă cu intelectualii satului și rar când nu avea dreptate. Preotul Costișei Părinții mi-au spus că m-au botezat la casa parohială a preotului Sbiera Ștefan, pe care nu l-am mai prins eu, când m-am ridicat fetișoară în sat. Fiind bătrân și bolnav, a plecat la cele veșnice și la parohia din Costișa a venit să slujească preotul Arcadie Repta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la fund, ca să le meargă mintea la cap. Mie îmi spunea "Tunsa" căci mama mi-a lăsat breton pe frunte și mi-a tăiat cozile (ca să se mai îndesească părul). În timpul liber se așeza pe un scaun la poarta casei parohiale, ținea cârja între picioare și privea atent la trecători. Fiecare, copil sau adult, trebuia să-i dea binețe, spunând: "Sănătate, sărut mâna, părinte!". Noi, copiii, care ne grăbeam spre școală, ca să nu-l mai salutăm astfel, treceam pe cărarea de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
altă zi având orele de religie, preotul ne-a zis să ne luăm bagajele, să ne îmbrăcăm și la rând, câte doi. Așa am și făcut. Nu știam ce are de gând cu noi. Când am ajuns la casa sa parohială ne-a oprit și ne-a poftit în livadă. Acolo avea o mulțime de strujeni strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
devine comună de sine stătătoare. Din anul 1951, în urma unei noi arondări teritoriale, satul Costișa, cu un număr de peste 500 familii, este din nou afiliat comunei Frătăuții Noi. Primăria a devenit Cămin Cultural sub conducerea domnului Vasile Luchian Despre biserica parohială cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" din acest sat se știe doar că a fost clădită în locul unei vechi biserici, strămutată aici din Voitinel, în anul 1823, ca biserică filială a parohiei Frătăuții Noi, care conform ordinului ministerial nr. 4290, din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Domnului" din acest sat se știe doar că a fost clădită în locul unei vechi biserici, strămutată aici din Voitinel, în anul 1823, ca biserică filială a parohiei Frătăuții Noi, care conform ordinului ministerial nr. 4290, din mai 1872, devine biserică parohială. După clădirea acestei biserici, vechea biserică este dăruită bisericii "Sf. Dimitrie" din Climăuți. Conform uricului parohial din 7-19 martie 1878, actuala biserică "s-au început a lucra în anul 1877 sun conducerea parohului George de Reus". Acest sfânt lăcaș s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aici din Voitinel, în anul 1823, ca biserică filială a parohiei Frătăuții Noi, care conform ordinului ministerial nr. 4290, din mai 1872, devine biserică parohială. După clădirea acestei biserici, vechea biserică este dăruită bisericii "Sf. Dimitrie" din Climăuți. Conform uricului parohial din 7-19 martie 1878, actuala biserică "s-au început a lucra în anul 1877 sun conducerea parohului George de Reus". Acest sfânt lăcaș s-a construit cu ajutorul credincioșilor, precum și cu concursul Fondului Bisericesc, care a pus la dispoziție materialul lemnos
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Arcadie Lungu. Biserica este clădită pe locul vechii bisericuțe de lemn, având și o clopotniță nouă, la care au contribuit cu fonduri mulți săteni. Ea se mărginește cu livada casei mele părințești, având peste drum cimitirul și o nouă casă parohială. Fântâna Mariei lui Iliuță Familia prietenei mele, Maria, locuia pe gârlă, la capătul din vale al livezii noastre. Aveau ograda pietruită și alături o grădină, nu prea mare, cu pomi și legume. Într-un colț, era fântâna cu cumpănă, așa cum
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]