156,744 matches
-
realizată prin donațiile făcute de Editură Polirom, Fundația Academia Civică, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", Fundația Nicolae Titulescu și Editură Institutul European. În continuare, s-a desfășurat dezbaterea Exilat printre frați, coordonată de Lect.univ.dr. Constantin Ilaș, la care au participat scriitorul Romulus Rusan și patru foști deținuți politici: Tuțu Spirul, Gelu Simionescu, Dumitru Bazon și Dumitru Vacariu, care au povestit asistenței traumele prin care au trecut în închisorile și lagărele comuniste. Un alt eveniment marcat în cadrul proiectului a fost căderea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pună la lucru un instrument metodologic foarte fin, un mixaj între interviul sociologic și povestea vieții". În final, realizatorul volumului, Sorin Bocancea, a declarat: "Epoca de Aur e una tristă pentru mine. La sfarsitul acesteia am contribuit și eu. Am participat la Revoluția din 1989, în calitate de militar în termen, la București. Cartea reprezintă un dialog între mine și fostul comandant al microganizoanei, generalul Mircea Mureșan, un volum al carui date vor fi utile celor care vor să studieze Revoluția. Este singura
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Șandru. În finalul evenimentului, Mircea Mureșan a declarat: "M-a bucurat inițiativa domnului Bocancea de a realiza aceasta carte. 25 de ani au vorbit mulți despre Revoluție și nu ne-a întrebat nimeni despre această pe noi, cei care am participat în teatrul de operații. E o lucrare care cred că va trezi interesul celor ce căuta adevărul despre Revoluție". Cu toate că a fost conceput pentru a se desfășura pe parcursul anului 2014, proiectul După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est continuă și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
întrucât era marxist), ci bolșevicilor (pp. 13-15). Romantismul revoluționar a început treptat să se osifice pe masura ce s-a aflat în proximitatea puterii, imediat după lovitura de stat bolșevica față de care Stalin a jucat un rol nesemniticativ (p. 33), chiar dacă a participat la asediul Palatului de Iarnă (p. 34). Pentru Rusia lui Stalin, expresia puterii era birocrația, iar manifestarea acesteia autocrația. Un lucru pe care Johnson îl lasă de înțeles este că Stalin n-ar fi reușit să treacă de etapa romantismului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
reporter tv: "- Mă, jurnalistule, eu te cunosc de la distanță că ești securist, așa că pleacă..." Nuuuuu. Acum nu pare să audă, ci ne spune ridicându-se emoționat de pe taburet: - Dragilor, cu profundă emoție și mândrie cultural-patriotică am urmărit împreună reportajele tv, participând și noi cât am putut de afectiv la deschiderea Salonului cărții ,Bookfest 2006", alături de Domnul Președinte Traian Băsescu ghidat cu maximă competență de domnul Gabriel Liiceanu. Și spuneți-mi: imaginile tv nu ne-au umplut de relaxare, momente vesele bazate
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
din cauza asta nu m-am putut prezenta la manifestație. Bineînțeles că eu nu am scris nimic pe paginile alea și am „citit” din imaginație, iar profesorul a zis: „Foarte frumos, ai fost la manifestație, te-ai sculat de dimineață, ai participat la defilare... Dă-mi, te rog caietul, să-ți pun nota zece.” Când a privit în caietul meu, totul fusese spus din imaginația mea, ad-hoc, deci eu am avut mai mult aptitudini în domeniul literar decât în domeniul științific. Chiț
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dat bani pentru transportul a trei oameni la congres și erau necesari atunci cam $500 de persoana ca să acopere drumul din Basarabia și taxa de participare, apoi tot scotea bani cash pentru orice altă nevoie. În primăvara anului 2005 am participat la o întrunire de lucru a executivilor CMR, în Atlanta, unde domnul Popa s-a întors special din Basarabia pentru a colabora cu noi toti la revederea noului statut și punerea la punct a unui plan concret de ajutorare a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Română. Eu însă nu m-am lăsat învins și am mers înainte , continuând lupta . MLC: Ce implicații ați avut la întâlnirea de la Luxembourg din 2005? NP: Acolo am răspuns unei invitații primite din partea Ambasadei Române din Washington DC de a participa la un eveniment unic la Luxembourg: ridicarea României la rangul de candidat pentru a deveni membru al Uniunii Europene, ceea ce mai tarziu s-a și întâmplat. Am participat împreună cu mulți români veniți din toate colțurile lumii la acest mare eveniment
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
răspuns unei invitații primite din partea Ambasadei Române din Washington DC de a participa la un eveniment unic la Luxembourg: ridicarea României la rangul de candidat pentru a deveni membru al Uniunii Europene, ceea ce mai tarziu s-a și întâmplat. Am participat împreună cu mulți români veniți din toate colțurile lumii la acest mare eveniment de unde, majoritatea dintre noi, am plecat profund dezamăgiți. Sala în care urma să aibă loc întrunirea, la care fusesem invitați să luăm parte, s-a dovedit neîncăpătoare deoarece
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
banii înapoi sau nu. Am plecat întotdeauna cu bani cash la mine, ai mei, plus cei adunați de la copiii mei; numai așa am putut acționa rapid în locurile unde trebuia plătit pe loc ca să meargă treaba. În anul 2010 am participat la dezvelirea la Iași a statuii marelui poet basarabean Grigore Vieru, unde românii-americani au dat cam 20% din valoarea lucrării, iar restul de 80% a fost plătit de primăria orașului Iași. Poetul Vieru a fost mare patriot și o lumină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
economice (cu dezvoltarea economică) a acelei națiuni. Între cele două realități, masa monetară circulanta și producția de bunuri de consum trebuie să se păstreze același raport pe toată durata existenței Sistemului socio-economic. De aceea atunci când își îndeplinesc misiunea de a participa la crearea de bunuri materiale, și indirect la creșterea cantității de bani, de moneda națională, (așa cum fac banii care aparțin monedei naționale) bonurile valorice, sau banii paraleli, după ce au ajutat țară să iasă din criza financiară și bugetară, din criza
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
000 de mineri... Au avut loc în centrul Capitalei și în alte câteva puncte violente stradale. Multe au fost comise de oameni în echipament mineresc (salopete, cizme, cască). La Complexul Expozițional, la întâlnirea cu Președintele României. Domnul Ion Iliescu, au participat circa 20.000 de oameni. Toți păreau mineri. Din Valea Jiului veniseră doar 5.000. Cine erau ceilalți?” Cine erau? “Minerul” care a ridicat ranga deasupra capului fiicei mele și a soțului ei, ambii cercetători științifici la ICEMENERG nu purta cizme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un rest de 60 sau 100 de morti care nu au putut fi identificați la Cimitirul Straulesti 2”. Nici nu puteau fi identificați, deoarece actele lor de identitate au fost sustrase la Institutul Medico-Legal și distruse de agenții care au participat la atrocități. La timpul respectiv Departamentul de Stat al Statelor Unite a declarat: “Acțiunile autorizate de Președintele Iliescu și guvernul său au lovit în inima democrației române”. Fenomenul Piața Universității este acum istorie. El face parte din convulsiunile unei epoci bulversate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Inter” și Sala Dalles, martori tăcuți ai unor evenimente sângeroase care au pus o pată neagră pe istoria contemporană a țării noastre, prezentandu-ne că pe un popor rămas în epoca de piatră pe scara evoluției. Mulți tineri care au participat la fenomenul “Piața Universității” au plătit cu viața visul frumos pe care l-au nutrit în cele 52 de zile de libertate și speranță. Spiritul “Golăniei” nu a murit însă. Reverberațiile lui sunt încă vii în conștiința tuturor celor care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu păcatele prescrise Condamnă viața veșnic la cuvinte, Împerecheați cu muzele proscrise, Trimit din alte lumi poeme sfinte! Într-una din zilele de sâmbătă ale lunii iulie, am facut un popas în localitatea Teaca din apropiere de Bistrița pentru a participa la o aniversare: om al locului, scriitorul Francisc Păcurariu ar fi împlinit acum nouăzeci de ani. Printre participanți, o parte din redactorii revistei „Mișcarea literară” de la Bistrița și conducerea editurii Dacia, respectiv directorul Ion Vădan, care a lansat aici, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o activitate scriitoriceasca dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de femeie care nu stă locului o clipă, dăruindu-se cu ardoare și vieții culturale a românilor din zonă, participând la expoziții, șezători literare, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, tabere de creație etc. Experiență să de participanta la tabăra de pictură de la Lăpușna, din zona Munților Gurghiului, este transpusa scriptic într-un caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
creație etc. Experiență să de participanta la tabăra de pictură de la Lăpușna, din zona Munților Gurghiului, este transpusa scriptic într-un caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010), ilustrând modul ei de a vedea lumea, de a participa la viață micului grup de acolo și, în fond, de a rămâne în priză, conectată la scrisul zilnic, exersându-și simțul de observație și cel de imaginație. Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
aminte de cum Emil ne-a povestit odată, (erau o plăcere orele de desen când după ce ne dădea o temă de desenat ne povestea lucruri interesante, mai ales pentru noi, tineri însetați de noutăți) cum, când era student la Belle-Arte, a participat și el cu o pictură la o expoziție la vernisajul căreia a venit și Regina Maria. Spre surprinderea lui cât și a celor ce organizaseră expoziția Regina s-a oprit în fața tabloului lui și a întrebat de cine e pictorul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
când am auzit. Prima socoteală pe care mi-am făcut-o, a fost că voi avea prilejul pentru o bună bucată de timp să trag chiulul de la școală și încă oficial. Mai ales că și eu, ca toți copii ce participasem la piesele lui Nea Costică, mă visăm deseori Iancu Jianu sau Tudor Vladimirescu, eroii mei preferați. Și au început repetițiile, eu fiind numai ochi și mai ales urechi pe toți interpreții dar mai ales pe Nea Costică ce juca rolul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
orașe pentru a se evita favoritismul, iar președintele comisiei era în general un inspector școlar dar care și examina la materia lui de specialitate. Era pentru prima dată când luăm cu toții lucrurile în serios. Mai ales că aveau voie să participe la examen și profesorii pe care i-am avut în cursul liceului, cât și, ceea ce era și mai grav, și părinții. Deci asta mai lipsea. În privința părinților, mama, mai mult de emoția ei decât de a mea, a pretestat că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Barbu poartă dimensiunea poematicului în structura făptuirilor sale, fie ale prozei, fie ale reflecției critice, în pofida despărțirilor de gen, ce par și se doresc radicale. Ea îi stă retrasă într-un orizont privilegiat, din străfundurile psihismului, de unde dă semne și participă prin determinări la conexiuni din zona intelectului și a reflexiei dintre subiect și obiect, cu instituiri și clarificări analitice și sintetice. Alături de aceste „semne”, deseori diminesiunea poematicului s-a manifestat la suprafață, dar din rigoare critică (și pudoare), Marian Barbu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
precum Italia, Grecia, Turcia ne putem da mai bine seama de diferențe. În Canada au existat români cu dragoste de țară care au luptat și au demascat ororile dictaturii comuniste din țara lor de origine. Au organizat activități anticomuniste, au participat la demonstrații anticomuniste, au scris împotriva comunismului etc. Unii mai există, alții au dispărut. În funcție de mărturii și probe, se vor acorda maxim 20 de puncte candidaților din cele două categorii. 2. Unii români care au emigrat în Canada au suferit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ca să obțin OK-ul pentru vînzarea Povestirilor de adormit Ancuța. Ezită, e preocupat, nervos, se vede că n-are timp de mine. Se încheie astfel o veche prietneie cordială. La televiziune se difuzează o emisiune pompoasă dedicată lui Dinu Săraru: "Participă Răzvan Theodorescu, Râpeanu, Păunescu și Prea Sfințitul Gherasim de Râmnic. Exces de laude și omagii, pînă și Sadoveanu (care iubea cu lăcomie encomiile) s-ar fi simțit ușor incomodat". în urma "evenimentelor", oamenii scrisului au ajuns prada "făcătorilor de carte": "Aceștia
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
are o viață efemeră. E ca un fluture care-și trăiește splendoarea numai o zi. Spectacolul de teatru moare în fiecare seară (și dacă reînvie e numai pentru că mai sunt unii oameni care-l doresc, care vor și ei să participe la efemera sa viață). După asta, spectacolul trăiește doar în amintirea noastră. Din fericire. Se mai află oare printre noi cineva care vrea să vadă un spectacol pe care l-a făcut sau l-a văzut acum 30 de ani
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
și a cercetărilor de arhivă cu tema muzicilor est-europene, intenționând să creeze treptat o rețea de cunoștințe și să faciliteze compararea realităților muzicale din diferite regiuni central- și est-europene. De aceea, Helmut Loos organizează anual un simpozion internațional la care participă de regulă cercetători germani, austrieci, unguri, polonezi, cehi, ruși, români, ucraineni ș.a. De curând (între 6-10 mai), tema centrală a fost Ucraina, iar simpozionul de la Mendelssohnhaus s-a integrat între două rame concertistice, un recital de pian în aceeași locație
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]