161,116 matches
-
nou vocea tăioasă a ghidului de ocazie. Din când în când, strânge câte un deget în palmă, semn că fiecare celulă pe care o trecem în revistă a însemnat ceva pentru nația română. În aceste celule au stat încarcerați membrii Partidului Comunist, scos în ilegalitate în ’24, în frunte cu toarșu’ Gheorghiu-Dej, accentuează ghidul, care sare la următoarea: Aici au fost împușcați opozanții Mișcării Legionare... În tragica noapte de 25 spre 26 noiembrie 1940, 64 de oameni au fost executați. O
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
de primari traseisti ar fi trebuit să își piardă mandatul încă de acum un an și jumătate, după ce CCR a declarat neconstituțională Ordonanță de Urgență dată înainte de alegerile din 2014, care le acordă edililor 45 de zile să-și schimbe partidul, fără să-și piardă funcțiile, scrie HOTNEWS. Primarii au rămas însă în funcții pentru că parlamentarii nu au luat nici până acum în discuție decizia judecătorilor iar, potrivit președintelui CCR, instituția pe care o reprezintă nu are pârghii pentru a-i
Augustin Zegrean: 522 de primari traseisti ar fi trebuit sa isi piarda mandatul! [Corola-blog/BlogPost/94354_a_95646]
-
un expert din sistemul judiciar. Astfel că în cazul licitațiilor, a retrocedărilor primarul sau șeful de CJ poate delega sarcinile către un funcționar. Astfel că în cazul unui dosar de corupție clasic în care un primar favorizează o firmă de partid la câștigarea unui contract, el va fi aproape imposibil de tras la răspundere dacă pe contract nu apare numele său. Procurorii vor fi obligați să demonstreze că primarul l-a obligat pe funcționar să dea contractul acelei firme. Altfel chiar dacă
SUPERIMUNITATE PENTRU BARONI. Primarii şi şefii de CJ, puşi la adăpost de ANI şi DNA. Senator PSD: „N-am făcut legea să-i scăpăm, ci să-i ajute să nu mai semneze mii de acte pe care nu le citesc” [Corola-blog/BlogPost/94343_a_95635]
-
organizare socială existente în Uniunea Sovietică. La finele războiului devenise deja evidentă intenția lui de a remodela, de a recreea Europa de Est după modelul sovietic, de a reproduce istoria, instituțiile și practicile sovietice în fiecare dintre micile state controlate acum de partidele comuniste (Judt 2008: 163). Așadar toate, absolut toate țările ocupate vor fi obligate să devină (Tony Judt citează o formulare a profesorului Kenneth Jowett de la Universitatea din Berkeley), „miniaturi contigue“ ale Uniunii Sovietice. „Fiecare urma să suporte reforme economice, să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
devină (Tony Judt citează o formulare a profesorului Kenneth Jowett de la Universitatea din Berkeley), „miniaturi contigue“ ale Uniunii Sovietice. „Fiecare urma să suporte reforme economice, să adopte planuri cincinale, să devină un stat polițienesc și să fie condusă de un partid comunist subordonat în totalitate dictaturii comunismului moscovit“(Judt 2008: 163.) 1.1.Colonizarea culturală a României Aspectul realităților din România primilor ani de după ocupația sovietică ilustra pe deplin ideea unui evident proces de colonizare culturală. Într-un dens articol, unul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
orașului Iași, a fost ridicat de către antreprenorul Adolf Braunstein, un evreu foarte bogat care deținea mai multe prăvălii de-a lungul străzii Cuza Vodă, clădirea a fost în decursul timpului hotel, sediu de baca, redacții de presă, sedii de firmă, partide politice iar acum deși este în paragină servește la parterul acestuia că sala de expoziție a Uniunii Artiștilor Plastici, construcția palatului începând undeva în jurul anului 1900, cupola a fost inaugurată în anul 1915, a fost construit în stilul arhitectural ecleric
Incepe reabilitarea Palatului Braunstein [Corola-blog/BlogPost/94390_a_95682]
-
de expoziție a Uniunii Artiștilor Plastici, construcția palatului începând undeva în jurul anului 1900, cupola a fost inaugurată în anul 1915, a fost construit în stilul arhitectural ecleric cu elemente de art-nouveax, specifice țării noastre din acea perioadă. În anul 1920, Partidul Țărănesc a avut sediul în palat, în 1935 a fost magazinul de bijuterii “Cristal” la parter, în 1970 se mutase acolo magazinul “Victoria”. Din păcate acum Palatul Braunstein se află într-o stare avansată de degradare având gradul maxim de
Incepe reabilitarea Palatului Braunstein [Corola-blog/BlogPost/94390_a_95682]
-
regim politic, că viața noastră publică este guvernată de politici publice. Nu are cum fi „apolitică” o instituție publică. Altceva cred că vor să sublinieze cei care acuză „politizarea” instituțiilor: folosirea unora dintre funcțiile publice drept recompensă pentru clientela de partid. Dar asta este altceva, și vă spuneam că una dintre preocupările mele este cum să aduc profesioniști în funcția publică. Revenind: actuala subordonare a Secretariatului reprezintă o soluție agreată de toată lumea și, cred eu, de o firească recunoaștere a specificității
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și părtinirea vreunei guvernări politice. Ea nu trebuie să fie purtată și manipulată în platforma program a vreunui partid politic și nici nu-și va regăsi, vreodată, sensul; I identitatea în spectrul propagandei electorale. Rolul său predominant constă în a-I conduce pe oameni pe drumul ce duce la mântuire, oferindu-le această certitudine, șansă și posibilitate. O preocupare
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Joi, 12 iunie 2014, începe Cupă Mondială 2014 din Brazilia, în meciul de deschidere ce are loc la roa 23:00 vor juca țara gazdă împotriva Croației. Toate meciurile vor fi transmise în direct de către TVR 1 cu exceptia a 8 partide ce vor fi difuzate de către TVR 2: Croația- Mexic, Australia - Spania, Japonia - Columbia, Costă Rica -Anglia, Honduras- Elveția, Bosnia -Iran, Algeria - Rusia. În rândurile ce urmeaza găsiți programul complet a Cupei Mondiale 2014: Cupă Mondială 2014 Brazilia Grupa A Program
Programul complet de la Cupa Mondiala Brazilia 2014 [Corola-blog/BlogPost/94611_a_95903]
-
murit în capitalism dar în țări diferite: Regatul și Republica România. Majoritatea vieții a trăit în comunism și mi s-a părut că a fost mulțumit. Asta pentru că-l vedeam rar. Ca și tatăl său, nu a fost membru al Partidului. Așa că i-am moștenit și eu - în rest nu am de la ei decît o groază de povești și rezumatele săptămînale de la Europa Liberă. Eu m-am născut în comunism și acum trăiesc în capitalism. E posibil să mor în capitalism
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
să nu se facă mult caz întrucât aș fi sluțit și opresat Scutindu-mă de orice altă suferință Cât poartă și petrece zeul meu ca proprie ființă. M-am dus la cel Spital Elias Unde altădată intrau fără ieșire Activiștii Partidului ciungi de pas, Adică pierzându-și cadența, până la Marea Oprire. M-au trecut printr-o machină Cu lumini, cu muzici de laser, M-au acoperit c-o lungă strachină De argint căutându-mă de toate bubele lui Lazăr. în creștet
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
nu ții minte? Nu ești supleant la tineret? Aha... Da, sunt... Și încleștez din dinți ca de o amintire neplăcută. Tineretul României comuniste are o organizație de tineret, și organizația de tineret are o conducere, un comitet central, după modelul partidului tată. In acel comitet central sunt incluși și tineri intelectuali și artiști, selectați pe criteriul popularității. După ce primul meu roman devenise cunoscut, fusesem inclus în acea conducere. Acceptasem? Bineînțeles. O să-mi fie mai ușor cu alte cărți, la secție. Când
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
era și gustul rușinii. Fuseserăm trădați, fuseserăm învinși, și după trădare și înfrângere, ni se lăsase limba ca să spună laude învingătorilor, și să se încrețească între gâtlej și cerul gurii de un gust ca niciun altul, gustul rușinii.) Poate că partidul comunist nimerise formula ingenioasă a cum să țină în frâu o nație ca a noastră. Ține-i pe români legați prizonieri cu ore și ore de plictiseală, cu luni și ani de adulare și rușine, și din când în când
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
dulce, de papaya! ... în magazia de cărbuni Maia s-a spânzurat. Plângea bunica, ofilită, mică, cu mărgele multe, peste tutungeria din Piața Chibrit ... Plătim mândria din primii ani de școală "bunicul este ceferist și toți băieții lui sunt membri de partid!" Cum se aprinde (ah allumette), cum se stinge acest timp ce m-a trăit ... pământul roșu umed, limba aspră a unui taur adormit. Ah, miezul dulce de papaya ... mi se topește-n gură un cocoșel de zahăr de la bunica mică
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
o sărut în fața prințului sau ce-o fi fost, spaniol. Acum, cînd revăd scena, mă pufnește și rîsul și plînsul, dar atunci eram în plin delir erotic. După capul meu de artistă amatoare mai mult de bună dispoziție decît de partide de sex. Domnul cel elegant nu și-a pierdut cumpătul, a zîmbit ceremonios cu aerul lui de diplomat care vrea să împace pe toată lumea, și a făcut un gest discret cu mîna spre noi două, "Minunat, splendid... ce surpriză ne-
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
ascultare se răzbunau acum printr-o zurba fără sfârșit? Că prigoniții din închisorile comuniste - pufini dintre ei, care mai scăpaseră cu viața - aveau ceva de plătit și, în naivitatea lor, crezuseră că vremea revanșei sosise? Că milioanele de membri de partid - peste patru la număr -tremurau acum de teama pentru pielea lor, cu toate că, în primă fază, se bucuraseră de răsturnarea tiranului și chiar luptaseră pentru asta? Că serviciile străine trăgeau și ele care-ncotro, lansând fel de fel de zvonuri otrăvite
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
așa cum credeau fraierii, ci pentru a fi luată pe gratis, bucată cu bucată? §tiam că, în după-amiaza acelei zile, se organizase o manifestație autorizată, pentru a se protesta împotriva intenției celor instalafi la putere de a se transformă într-un partid și de a Candida la alegerile viitoare - primele alegeri libere după mai bine de-o jumătate de veac. Opoziția își găsise în sfârșit un lider, un bărbat extrem de sobru, trecut de șaptezeci de ani, cu fața descarnata și cu figură
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
de el ca de-o stâncă. El se-ncapafana să ceară alegeri cu adevarat libere, si nu repetarea mascaradei din ’46. Contaminați de exemplul sau, chiar și mulți dintre cei care purtaseră la piept, până nu de mult, carnetul roșu de partid se alăturaseră celor ce-i trimiteau acasă pe „emanați“. El, Seniorul, era „boșorogul fără dinți“ care cutezase să i se opună pe fața lui lliescu. Strânsă cu ușa, puterea reacționase printr-o contra-manifestatie, data în grija lui Ioska, pistolarul din
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
pe care, în chip nu tocmai dezinteresat, agențiile străine de presă le anunțaseră zile la rând. Cine avea nevoie de-un război civil? ma-ntrebam. §i de ce era contestat cu atâta vehemență dreptul altora de a se organiza într-un partid, atâta timp cât și ceilalți aveau dreptul să înființeze câte partide voiau? §i de ce se invocă democrația, pentru a se impune prin forță solufia de putere dorită, la urma urmelor, de-o minoritate? Sigur că, din punctul meu de vedere strict personal
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
de presă le anunțaseră zile la rând. Cine avea nevoie de-un război civil? ma-ntrebam. §i de ce era contestat cu atâta vehemență dreptul altora de a se organiza într-un partid, atâta timp cât și ceilalți aveau dreptul să înființeze câte partide voiau? §i de ce se invocă democrația, pentru a se impune prin forță solufia de putere dorită, la urma urmelor, de-o minoritate? Sigur că, din punctul meu de vedere strict personal, înțelegeam grabă Seniorului de a vedea restabilit cât mai
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
dedesubturile întâlnirii de la Yalta, cu înțelegerea tenebroasa dintre Rooswelt, Churchill și Stalin, ochii lui au prins dintr-o dată viafa. I-am povestit apoi cum, neștiind nimic despre această înțelegere macabră de a-i ceda lui Stalin țările din Estul Europei, partidele românești de tradiție încercaseră să se lupte fără nicio șansă cu ocupantul sovietic, înarmat până-n dinți și stapin absolut peste țară. I-am povestit cum fusese alungat de pe tron, cu pistolul la tâmpla, regele Mihai, drept mulțumire pentm că întorsese
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
conștientă, nu neapărat scelerată, de cele mai multe ori banalizată, intrată în ordinea firii, față de celălalt, de ceilalți. A te simți om, om puternic, atentând la calitatea de oameni a altora; din proximitate, din anturaj, din aceeași familie, din același birou sau partid sau bloc de locuințe... Se înțelege că mă întorc la cartea semnată de Marie-France Hirigoyen: Le Harcelement moral, o carte destul de neobișnuită, în austeritatea, ca să nu spun în ariditatea ei - nu lipsită totuși de un fior participativ. " În viață, există
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
pecepție mai nuanțată a fotbalului. Informat până în cele mai mici detalii, exagerând numai în expresie, nu și în idee, Traian Ungureanu se mișcă cu dezinvoltură în acest spațiu alternând perspectivele și scriind capitole întregi de manual de fotbal, cronici de partide istorice, portrete de fotbaliști, antrenori și președinți de club într-o suită de istorisiri cu și despre fotbal, devenit mai mult decât un personaj: un capitol de istorie. Fotbalul a influențat istoria așa cum și istoria și-a pus amprenta asupra
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
exclusiv revoluționarismul și niciodată reacționarismul, de a fi fost un adversar „încă mai fără milă” decît Eminescu al liberalismului (ca și cum „să-și vază de trebile ei, Europa” ar fi o idee liberală), ținuta predilectă fiind la amîndoi aripa rosettistă a partidului, considerată de critic „întrupare a curentului mai înaintat, mai democratic” și el dă ca exemplu disputa parlamentară pe tema revizuirii Constituției, din „anul de grație 1883”, cum îl numește Cațavencu, acela pentru care prototipul istoric ar fi chiar C.A
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]