1,237 matches
-
al relațiilor cu Statele Unite și Rusia, al politicii vecinătății și al celei a dezvoltării? Aceste întrebări se vor situa într-un context european cu niveluri multiple, al cărui sens este destul de imprecis. Pe de o parte, o serie de sisteme partinice sînt imaginate și distinse. Bartolini identifică patru, în funcție de combinarea a două variabile: natura chestiunilor (chestiuni funcționale naționale vs. chestiuni constituționale europene) și nivelul la care sînt abordate (național vs. european). Primul este sistemul de partide izomorfice, în care chestiunile naționale
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europeană și viceversa, preponderența chestiunilor constituționale europene în arena națională, și alta care subscrie "respectarea" teritoriilor unde chestiunile funcționale naționale ar fi tratate în arenele naționale, în timp ce chestiunile constituționale europene ar fi dezbătute în forumurile europene. În sfîrșit, ultimul sistem partinic ar deschide calea politicii europene de masă, adică preponderența chestiunilor constituționale europene ar fi consacrată la cele două niveluri 755. Pe de altă parte, cercetătorii insistă pe importanța evoluției raportului dintre UE și statele sale membre. S-au identificat trei
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
3 1.3. Metodele, datele și planul lucrării 3 Partea întîi. Natura partidelor europene cazul europartidului social-democrat 3 2. Între națiune și europenizare: dezvoltarea partidelor europene 3 2.1. Introducere 3 2.2. Conceptul de europartid: contestarea naturii unui actor partinic european 3 2.3. Variabilele dependente: domeniile și măsura schimbării 3 2.4. Variabilele europene ale schimbării 3 2.5. Cadrul partinic național 3 3. Atitudinea instituțiilor europene față de europartide 3 3.1. Introducere 3 3.2. Scurtă istorie a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europenizare: dezvoltarea partidelor europene 3 2.1. Introducere 3 2.2. Conceptul de europartid: contestarea naturii unui actor partinic european 3 2.3. Variabilele dependente: domeniile și măsura schimbării 3 2.4. Variabilele europene ale schimbării 3 2.5. Cadrul partinic național 3 3. Atitudinea instituțiilor europene față de europartide 3 3.1. Introducere 3 3.2. Scurtă istorie a recunoașterii formale a europartidelor 3 3.3. Propunerea de reglementare din 2001 3 4. Europartidul social-democrat și actorii săi partinici 3 4
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
5. Cadrul partinic național 3 3. Atitudinea instituțiilor europene față de europartide 3 3.1. Introducere 3 3.2. Scurtă istorie a recunoașterii formale a europartidelor 3 3.3. Propunerea de reglementare din 2001 3 4. Europartidul social-democrat și actorii săi partinici 3 4.1. Introducere 3 4.2. De la IS la PSCE 3 4.3. UPSCE și tripla extindere a CE 3 4.4. Căderea Zidului, PSE și dubla extindere a UE 3 4.5. Concluzii 3 5. De la contact la
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
7.5. Către o explicație? Celelalte variabile explicative 3 7.6. Concluzii 3 8. Actul I al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 3 8.1. Introducere 3 8.2. Contextul european 3 8.3. Analiza mecanismului partinic centralizat 3 8.4. Analiza mecanismului partinic descentralizat 241 8.5. Concluzii 3 9. Actul al II-lea al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 3 9.1. Introducere 3 9.2. Analiza mecanismului partinic centralizat 3
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
explicative 3 7.6. Concluzii 3 8. Actul I al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 3 8.1. Introducere 3 8.2. Contextul european 3 8.3. Analiza mecanismului partinic centralizat 3 8.4. Analiza mecanismului partinic descentralizat 241 8.5. Concluzii 3 9. Actul al II-lea al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 3 9.1. Introducere 3 9.2. Analiza mecanismului partinic centralizat 3 9.3. Analiza mecanismului partinic descentralizat 3
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Analiza mecanismului partinic centralizat 3 8.4. Analiza mecanismului partinic descentralizat 241 8.5. Concluzii 3 9. Actul al II-lea al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 3 9.1. Introducere 3 9.2. Analiza mecanismului partinic centralizat 3 9.3. Analiza mecanismului partinic descentralizat 3 9.4. Concluzii 3 10. Concluzii generale 3 10.1. PSE stricto sensu 3 10.2. Partidele europene 3 10.3. Dimensiunea normativă 3 10.4. De la Europa patriilor la Europa
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Analiza mecanismului partinic descentralizat 241 8.5. Concluzii 3 9. Actul al II-lea al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 3 9.1. Introducere 3 9.2. Analiza mecanismului partinic centralizat 3 9.3. Analiza mecanismului partinic descentralizat 3 9.4. Concluzii 3 10. Concluzii generale 3 10.1. PSE stricto sensu 3 10.2. Partidele europene 3 10.3. Dimensiunea normativă 3 10.4. De la Europa patriilor la Europa partidelor? 3 10.5. Scenarii: Uniunea Europeană, statele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
in pristinam reduxit libertatem. Lib. VI, c. 34. 208 Niciodată nu vor fi lipsite de interes cuvintele contemporanilor. Dar doresc să justific tot ceea ce spun prin mărturisirile lor, extrăgînd dintr-o materie atît de mare, confuză și influențată de istoricii partinici. Iată cum Martin Scot (in Cronico ad an. 1075) povestește această întîmplare: "El nu s-a temut (vorbește despre împăratul Henric), în măsura în care a depins de el, să împileze și să aducă ofense unicii și preaiubitei Mirese a Domnului, prin concubinari
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
semnificațiile monarhice asociate zilei de 10 mai (1866, 1877, 1881) au fost evacute odată cu repilonarea ordinii temporale a memoriei naționale pe ziua de 8 mai (1921), data înființării Partidului Comunist Român. Avem așadar o înlocuire a principiului monarhic cu principiul partinic în privința rolului conducător al societății românești. Regalitatea, dinastia și figurile umane asociate lor nu sunt abordate doar pe planul simbolistic al ordinii temporale, ci sunt și țintele atacului frontal orchestrat de noile autorități ale republicii populare. Atunci când sunt, de altminteri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și schițe biografice (pp. 473, 499). Noul regim a continuat procesul de memorializare a martirilor mișcării muncitorești prin re-denumirea în 1946 a Universității Muncitorești a PCR, înființată în 1945, Academia Ștefan Gheorghiu. Mișcarea comunistă și-a constituit și un panteon partinic antum, în care au fost introduse figurile plenipotente ale Partidului, călite în temnițele regimului burghezo-moșieresc în care autoritățile au încercat să "lichideze și extermine eroii mișcării revoluționare": Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la Moscova (după cum lasă să se înțeleagă inclusiv Roller în prefața la celebrul său manual de Istoria R.P.R.), a fost definitiv adusă în apanajul PCR. În expresia lui K. Verdery (1991, p. 215), istoriografia a intrat în "regimul de funcționare partinic" (historiography in a Party mode). Scheletul versiunii oficiale a trecutului românesc, pe baza căruia se va reconstrui noua formulă națională a memoriei românești, este regăsibil în același Program..., unde este realizată o "retrospectivă sintetică" a existenței bimilenare a poporului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Partidului este așadar una națională! De la momentul "insurecției naționale" până în 1975, istoria României este cronica realizărilor PCR în edificarea noii orânduiri sociale. Ecourile academice ale injuncțiunile programatice nu au întârziat prea mult să apară. Profesioniștii trecutului au percutat la stimulul partinic, producând o serie de lucrări și tratate cu iz academic pentru a servi ca "întărituri mitoistorice" pentru tezele enunțate de program. În acest sens sunt scrise cărți precum Continuitatea românilor (Stoicescu, 1980) care întocmește un înnoit rechizitoriu al dovezilor permanenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Nord, Nicolae Ceaușescu își cristalizează programul politic în raportul intitulat Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Cele 17 propuneri vizau înăsprirea "combativității revoluționare și a spiritului militant, partinic al întregii activități politice, ideologice și de educație comunistă a maselor" (Ceaușescu, 1971, p. 9). În fapt, propunerile au precipitat declanșarea unei "revoluții culturale" după modelul asiatic, al cărei efect a fost re-stalinizarea politică. Cultul personalității a fost consecința directă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au precipitat declanșarea unei "revoluții culturale" după modelul asiatic, al cărei efect a fost re-stalinizarea politică. Cultul personalității a fost consecința directă a acestei regrupări ideologice în jurul liderului suprem. Imediat după enunțarea tezelor din iulie, frontul cultural care înregimenta intelectualii partinici a percutat: în 1973 vede lumina tiparului volumul Omagiu Tovarășului Nicolae Ceaușescu, Secretar general al Partidului Comunist Roman, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, apărut la Editura Politică. Această carte omagială, care totalizează 521 de pagini de panegirice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celebrativ al societății socialiste românești, cultul personalității ceaușiste fost învestit cu centralitate comemorativă, figura liderului iradiindu-se din această poziție centrală pentru a pătrunde în și subordona sieși toate evenimentele din trecut aflate pe agenda politică a aducerii aminte. Cultul partinic. Partidul devine de asemenea subiectul devoțiunii cultice. Dacă cultul personalității constituie o specie a cultului eroilor (hero worship), cultul partinic poate fi înscris în clasa cultului instituțional din care fac parte cultul ecleziastic (a instituției bisericii) și cultul monarhic (a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
centrală pentru a pătrunde în și subordona sieși toate evenimentele din trecut aflate pe agenda politică a aducerii aminte. Cultul partinic. Partidul devine de asemenea subiectul devoțiunii cultice. Dacă cultul personalității constituie o specie a cultului eroilor (hero worship), cultul partinic poate fi înscris în clasa cultului instituțional din care fac parte cultul ecleziastic (a instituției bisericii) și cultul monarhic (a instituției regalității). Cultul personalității poate fi interpretat prin prisma puternicului concept weberian al "autorității charismatice" ca fiind programul cultural sponsorizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de înzestrare extrinsecă a liderului cu calități carismatice. Personalitatea charismatică rezultată în urma travaliului cultic se bazează astfel pe o charismă artificială, extrinsecă, al cărei sediu rezidă în mijloacele propagandistice și nu în calitățile interne ale subiectului carismatic. În schimb, cultul partinic se bazează pe construcția ideologică a charismei instituționale. Partidul, ca avangardă a clasei proletare și instrument organizatoric care precipitează dezvoltarea legică a istoriei, este definită ca instituție charismatică și venerată ca atare. Programul... din 1974, adoptat drept "măreață carte de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Partidul pretinde loialitate supremă și recunoașterea unanimă a rolului de călăuză politică a maselor. Dacă istoria modernă a României (1821-1918) stă sub semnul Națiunii, istoria contemporană a țării este ombilical legată de Partid. Destinul social-național românesc se desfășoară sub pavilionul partinic, fiind de fapt opera PCR. Chiar dacă oficial a fost înființat în 1921, rădăcinile Partidului sunt coborâte până în prima parte a secolului al XIX-lea. Partidul își lucrează biografia instituțională. Apariția Partidului Comunist Român nu mai este prezentată ca o creație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a României, redă arborele genealogic elaborat de PCR. Figura 11. Arborele genealogic al PCR Sursa: E. Hurezeanu et al. (1988, p. 107) Prelucrarea genealogică a Partidului s-a făcut în paralel cu dezvoltarea cultului martirilor, i.e., a martirologiei proletare și partinice. Panteonul proletar a fost amenajat încă din faza antinaționalistă a socialismului, ca alternativă proletară la panteonul național, acesta din urmă fiind supusă destructurării sistematice. Odată cu hibrizarea doctrinară care a dus la evoluția înspre național-comunist, vechiul panteon al personalităților cultural-politice care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care i-a străbătut viața și opera. Moștenirea națională a tradiției culturale românești a fost complet recuperată. Memoria istorică românească a redevenit memoria națională. Procesul de re-naționalizare a memoriei istorice românești s-a împletit însă tot mai strâns cu subordonarea partinică a istoriei contemporane. Secolul XX în general și istoria contemporană în special (delimitată ca începând din 1918) sunt aproape complet pecerizate, putând fi lecturate ca o biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că ieșirea românească din comunism s-a dovedit a fi marcată nu doar de lentoare, ci chiar tărăgănată de instinctul conservator al elitei politice. În miezul evenimentelor tulburătoare din decembrie 1989, garnitura membrilor revizioniști ai PCR, marginalizați în cadrul structurilor centrale partinice, s-au organizat în Frontul Salvării Naționale (FSN), reușind să se erijeze ca portavocea politică a revoluției. Istoriografia recentă nu a reușit încă să lămurească maniera exactă în care FSN a reușit să acapareze revoluția, cert este însă că această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care legea din 1968 îl exprima sub necesitatea învățământului de a modela "cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste" iar legea din 1978 îl exprima în dezideratul de a construi "omul nou", este eliminat. La pachet, eliminat este și monopolul partinic exercitat de PCR, precum și elementele pe baza cărora se sprijinea cultul partidului. Legea din 1995 stipulează explicit caracterul a-partinic al învățământului, prohibind categoric politizarea procesului educativ. Art. 11, al. 1, consfințește legislativ non-interferența dintre politică și educație: "Învățământul nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legea din 1978 îl exprima în dezideratul de a construi "omul nou", este eliminat. La pachet, eliminat este și monopolul partinic exercitat de PCR, precum și elementele pe baza cărora se sprijinea cultul partidului. Legea din 1995 stipulează explicit caracterul a-partinic al învățământului, prohibind categoric politizarea procesului educativ. Art. 11, al. 1, consfințește legislativ non-interferența dintre politică și educație: "Învățământul nu se subordonează scopurilor și doctrinelor promovate de partide sau alte formațiuni politice", în timp ce al. 2 interzice orice formă de prozelitism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]