10,871 matches
-
Copiii nu știu ce-i o ciorbă, Trăiesc din „Cola”, „Burger”, „Pizze”, Îți mestecă în față „guma” Și scot „baloane” pe gurițe... Părinții, le dau „Retalină”, Să nu fie „hiperactivi”... Ei, să poată să se plimbe Și să-I educe-n mod „pasiv”... Școala e un loc cu „pată”, Cine mai are timp de ea, Mai bine gardu' și-o țigara, Să nu vorbim de „altceva”... Cărțile, sunt doar la „Poker”, „Mozart” e o ciocolată, „Dickens” e necunoscut, Nu intră-n cluburi niciodată
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
Un ocean de deșert 2013 precum și colaborări la aproximativ cincizeci de antologii. Temele dezbătute în cele șase romane ale domniei sale, cuprind aspecte de viață reale, posibil reale sau imaginare, în care autorul însuși poate fi protagonistul acțiunilor sau doar martorul pasiv al unor istorii și întâmplări povestite cu iscusința și farmecul specifice. Ciclul de romanele se constituie într-un fragment de istorie sau o saga cu accente autobiografice identificabile în desfășurarea acțiunii. Construiește personaje pitorești, interesante ale căror destine captează atenția
AL.FLORIN ŢENE- MIRAJUL CUVINTELOR, ARTICOL DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361587_a_362916]
-
altă ordine de idei, dialogul interreligios inteligent și înțelept reclamă și invocă o acțiune în trepte sau în etape. Îmbrățișările și întâmpinările cordiale între liderii religioși nu (mai) sunt suficiente. Trebuie să se realizeze un proces complet, începând de la toleranța pasivă, trecând prin toleranța activă și respect reciproc, până la dragoste și comuniune iubitoare. Recunoaștem că acest proces nu este simplu, până la urmă, însă, trebuie să acceptăm că și alții pot crește în importanță și pot avea succes. Este clar că într-
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
compromisuri”. E cert că lui Sadoveanu nu i-a fost deloc confortabil faptul că mitropolitul, prietenul său, căpătase (nedrept!) anatema trădătorului, întărită de condamnarea la moarte în contumacie și de caterisire. Se poate spune, măcar, că nu a fost chiar pasiv la drama prietenului său. În anul 1956, pe când Visarion Puiu era la Paris, Sadoveanu, deși bolnav (venise la o clinică medicală, în urma accidentului său vascular), l-a vizitat pe arhiereu și l-a încurajat să se întoarcă în țară, asigurându
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
anume: alinarea suferințelor tuturor oamenilor și protejarea demnității umane - lucru ce scoate în evidență gândirea și slujirea socială a Bisericii, așa încât ea nu poate fi în afara problemelor sociale cu care se confruntă omul. Ea nu poate fi un spectator indiferent, pasiv și superficial, fără participare directă și substanțială, în raport cu societatea și implicit cu Statul, care supraveghează și cârmuiește această societate. Dar mărturisirea creștin - socială în istorie este (și ea) incomodă pentru societatea bazată pe minciună, înșelăciune și violență. A mărturisi pe
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
aceasta devenim noi înșine nu numai jertfe, ci și jertfitori sau preoți ai jertfei noastre. Domnul Iisus Hristos ne aduce ca jertfe în calitate de Arhiereu împreună cu jertfa Sa, pe de alta, ne dăm noi înșine Lui ca jertfă, nu suntem numai pasivi în ea. Preotul simbolizează pe Iisus Hristos ca Mijlocitor, simbolizează faptul că omul nu poate intra prin sine în relația iubitoare nesfârșită cu Dumnezeu. Preoții sunt rânduiți de Dumnezeu asemenea lui Hristos, ca chipuri vizibile ale lui Iisus Hristos, sau
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
prins de viu în urzeala asta/ în bătătura de cânepă aspră/ cât de flexibilă e pânza asta de sac?” (sac fără sipet) Deși relațiile sociale sunt nedrepte, poeta nu se revoltă, doar constată (e și acesta un mod de protest pasiv, desigur): „sunt la mâna altora/ alții mă ciufulesc, alții mă poticnesc, mă îngenunchează,/ mă vântură, mă tranșează, mă fulgeră,/ mă centrifughează până la decantare” (casa luminată a sărbătoare). Poeta țese pânza sa lirică împletind mai multe fire: al existenței, al absurdului
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
CESE. Acestea sunt: • SOC 335 Mediile fără fum de tutun în care atrag atenția, în calitate de raportor, că peste 19.000 de cetățeni europeni mor prematur în Europa datorită expunerii la fum de tutun secundar (sau cum mai este denumit: fumat pasiv) și că e nevoie ca în legislatia europeană să existe un grad mult mai mare de protecție în special pentru copii, adolescenți și tineri, precum și pentru muncitorii care lucrează în industria hotelieră și de divertisment. • SOC 408 Homelelessness este un
MEMBRU AL COMITETULUI ECONOMIC SOCIAL EUROPEAN DE LA BRUXELLES de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346565_a_347894]
-
de sub coama Pleșii Că ne aduse-n vaicăr și-ananghie Și tot plătim mari biruri pe prostie Măi, oameni, cum v-o fi chemând Tot implorând pierdurăm timp și ani Și sănătate multă socotită-n bani Cât să mai stăm pasivi și lamentând ? Ne spuserăm nevoia dar ne făcură felul Că apelând pe față la chestii cu „rastelul” (!) Tot așteptând o să rărească rânduri Tabula rasa o să-se-aștearnă în gânduri... Referință Bibliografică: Băi, nea. bade... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
BĂI, NEA. BADE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346738_a_348067]
-
cititorul devine “coautor “. Valery a subliniat adeseori despre dependența operei față de cititor. El a rostit și chiar scris următoarea propoziție radicală:”Schimbarea cititorului antrenează o schimbare în textul însuși “. La care adaug eu că nu numai funcția activă și nu pasivă, dinamică și nu statică a cititorului, dar și caracterul ei anterior și nu posterior lecturii-trebuie adăugat- caracterul ei interior și nu exterior poemului. Cititorul intervine în crearea poemului începând cu momentul însuși al conceperii sale, acționând în mod impalpabil dar
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
pură încât conținutul emoțional și expresia sa fuzionează: încărcătura fatidică se mulează în construcția poeziei și se repartizează în trei, așa cum cere tragedia antică; 26. „Bacovia este condamnat să fie singur. El se asimilează plantei, acestui val de viață vegetativă, pasivă, existentă în noi”; 27. „cazul lui Bacovia, caz tipic al disperării - aceasta este faimoasa boală a morții, cea mai teribilă și torturantă contradicție pe care a născut-o existența și care constă, pur și simplu, în a nu putea muri
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
sau era mai degrabă termenul “podium” mai potrivit de folosit?! De pe un canvas liber de nuanțe multiple, poezia a devenit o nuditate emoționantă într-un film cinematic de talent sudat, în sincron cu muza originală, unde lectorul este un spectator pasiv, delectat atât de veșmânt cât și de piele...deocamdată fără ochelari 3D. Autorul cu pluri-talent de nevoie afișează, prezintă și interpretează, câteodată cu ochii închiși pe o scenă, metafora propriei pasiuni în scopul de a stimula spectatorul spre punctul culminant
E VOIE LA SĂRUTAT? PROSTITUȚIA SCRISULUI SOAR (SOARING-WORDS.COM) de SOAR în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352112_a_353441]
-
Îți merge numele de amarnică dar tu ești bucuria și mângâierea o continuă provocare la drum, la drumul din urmă. Ești glasul mut de la capătul firului, scrisoarea nescrisă dar recitită, umbra unei amintiri de sărut ești eu conjugat la diateza pasivă.... Singurătatea mă cere la fel cum mă cere țărâna; are poftă să nu mă dezlipesc de ea. N-am încotro, mă supun și-o urmez pas cu pas pretutindeni. Fără milă, Singurătatea mă izbește cu putere de zid și mă
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
mai aștept, dacă nici nu mă mai saluți?". - Mai este timp. Mâine am să merg să văd unde se oficiază căsătoria civilă și religioasă. Să caut și restaurantul... Ca să mergem direct, să nu pierdem timpul bâjbâind, a intervenit Fănel, la fel de pasiv. - Cred că nu prea e cazul să mergem peste tot. Înclin să merg doar la restaurant. Să stăm la coadă la primărie? Cine știe câte căsătorii or fi... - Sunt planificate, dragă. Fiecare știe ora lui, a asigurat-o Fănel. De altfel, cred
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
economică, financiară, politică: nu noi ne zbatem, ei - ca să ne sugă mai bine. Națiunea română stă deoparte: deoparte de viața economică, în care nu poate decât să fie spoliată, deoparte de statul liberalo-democrat, care înlesnește spolierea. Națiunea e în rezistență pasivă. De aceea se vorbește în România numai cu jumătate de gură și nici-o treabă nu e întreagă. Deaceia țara asta mare și bogată face impresia unei case de vădană: nici pustie și nici vie. De aceea suntem țara lui „a-
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
călătoria vieții fără să te simți intimidat de ea și limitările sale! Te-ai rătăcit parcă prea ușor de idealuri, prin torentul de griji și probleme, pe care, în ultimul timp, îl lași să-ți conducă viața. Ai devenit spectatorul pasiv al vieții tale, refuzând să te implici. Și ce dacă după ani de conviețuire descoperi că omul de lângă tine îți este străin? Că nu cunoști cu adevărat sentimentele ce le nutrește în sufletul său? Majoritatea oamenilor îmbracă haina falsității de dragul
FEŢELE NEVĂZUTE ALE OMULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354778_a_356107]
-
asaltul Vezuviului și vizitarea victimei sale Pompei. Una dintre ele. Cea mai mediatizată. La care se adaugă Ercolano, plus satele învecinate. Plecăm de la Stazione Centrale cu Circumvezuviana, un trenuleț ce parcă te-ar duce, tranca-tranca, direct spre iad. Vezuviul asistă pasiv, ușor morăcănos, îmbrăcat într-un gri de infern, cum este biltzat de grupurile de asiatici, care ciripesc entuziasmați prin toate vagoanele. Fără grabă, atacăm intrarea. Pompei Scavi. Vulcanul le-a dat romanilor doar 178 de ani de primă existență prin
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
Toate Articolele Autorului Nefericirea este că lumea s-a obișnuit cu demagogia: Te suspectează de ea chiar dacă n-o practici, iar atunci când nu mai vrea să se obosească protestând, tot simte nevoia să-și dea satisfacție măcar prin acel protest pasiv al neparticipării, al neluării în serios, al lui „lasă-mă, mă, cu necazurile mele, că tot nu mi le rezolvi tu”!... În aceste condiții, chiar actul de sinceritate se recepționează mai greu, iar deosebirile prin care ar trebui să se
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (6) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355035_a_356364]
-
de 19, în Sala Mircea Eliade, lansarea volumului de teatru “Miniona” al Ioanei Stuparu, dramă în trei acte, Editura Arefeana, 2011. Este îndeobște cunoscut, faptul că nu toți oamenii conștientizează că, prin propria lor persoană, prin simpla lor prezență, chiar dacă pasivă, prin viața și activitatea lor, indiferent de resortul care îi susține ori scoate la suprafață, participă la făurirea unor acte istorice. Abia când evenimentele își pierd din incandescența lor, ei își dau seama că au avut șansa/ori neșansa de
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
va bate tare, Tunând dezlănțuită Mai rezistă oare Sau e obosită? Creierul în mari probleme Se va încurca, În epigrame și catrene Se va scufunda. Sufletul ce-i însăși viața Va fi mai naiv, La deșteptare dimineața Va fi mai pasiv. Ochii ce privesc o dată Chipul zvelt al tău, Cu zâmbire-nseninată Va zâmbi și ochiul meu. Buzele aprinse ard Chiar ca și atunci, Dacă în genunchi îți cad De ce mă alungi? 17 Noiembrie 1965 Baia de Arieș Referință Bibliografică: Vor face
VOR FACE-O EI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356644_a_357973]
-
cu bucurie: „Floare de câmp,/ cu dulce mireasmă/ și-adieri de petală/ în vânt,/ te privesc,/ te alint/ și te cânt! / Flori și cântec Sensibilitatea ce o caracterizează o conduce adeseori în natură, dar nu se pierde într-o contemplare pasivă cum ar putea fi interpretată aici: „Vraja florii o ascult,/ Căci în taină, / O petală mi-a șoptit/ Cum ea cântă pentru mine/ Valsul florilor divine!” / Vraja cântului din floare ea caută frumosul, viața, misterul și utilitatea: „Să mângâi firele
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
cel mai și cel mai ... Pare un “far” majestuoas dar stingher al oceanului de nisip, iar luminile orașului sunt azimuturi care slujesc privirii pe post de cătare, raportându-se în “poligonul” din fundal la ținta cea mare, imobilă și sfruntătoare, pasivă la tot ce o înconjoară. Mă urcasem cu o seară inainte în Turnul Eiffel de la “Paris Las Vegas” și n-aveam sigur să mai repet “ascensiunea” cu liftul la o înălțime de încă pe-atât și ceva, adică de la cele
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
unde mă și aflu. Ca să o observ, să îi văd funcția poetică. Dar nu folosind-o cobai, ci încercând să o topesc în opinie. Lipsa de viziune a dumneavostră mă sperie și mă revoltă. Niciun contrapunct, doar digerare, doar partea pasivă a acestui sex cu masele. Desigur, în limitele legii. Aș dori să vă spun și cât sunt românii de umiliți în afara țării, cât le e de greu, dar mi-ar fi rușine să spun asta președintelui care face toate eforturile
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
Nu pot decât să mă condamn Sau să mă iert, Că nu mi-am dat eu însumî șansa De a face tot ce am dorit. Când oare am ales să nu fiu eu, Să cred c-am acceptat un rol pasiv Din întâmplare? Ce-ar fi fost dacă ieri Aș fi privit viața prin ochii morții, S-ar fi născut azi,o ființă nouă? Fără frica unei vieți Pe care n-am simțit că am trăit-o, Aș fi putut ințelege
IN SFÂRŞIT... SUNT EU de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370925_a_372254]
-
Privesc apa. Sena se prelinge liniștită, fermă. Deasupră-mi norii, la fel. Mă simt potrivnic așezat în fața curgerii universale. „Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” Refrenul mă obsedează. Ridic intrigat privirea. Între pământ și tării se profilează pasiv le Pont Mirabeau. Podul... Asta era! E un distih din Apollinaire! Subconștientul mi-e stăpân. Poetul îmi picură îndoiala în auz: „Curg zilele spre-un alt destin/ Nici timpul nu se-ntoarn-acum.” Caut repere. Nu percep timpul! Unde e? Cât am
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]