1,597 matches
-
trăsături generale, referitoare la atmosferă, cadrul natural 6.3. Cum ați putea caracteriza viața culturală a orașului Craiova? Obiective: • Răspunsurile pot fi legate de evenimente culturale, instituții, interesul cultural al publicului • Pot fi făcute și apreciere calitative despre intensitatea sau pasivitatea vieții culturale locale 6.4. Cum puteți aprecia interesul pentru citit al craiovenilor? Obiective: • Apreciere generală a tendințelor (de scădere sau creștere a interesului) • Discuție distinctă despre lectura de carte și tipul de literatură preferată. Cauze, explicații • Evaluarea lecturii facile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările firești care apar în cadrul abordării acestei teme. După cum observa un autor, „tradiția autoritară este atât de înrădăcinată, încât noi nu reușim să ne gândim la autonomia elevilor decât ca la un fapt care impunea pasivitatea profesorului. În realitate autonomia elevilor pretinde ca profesorul să fie foarte activ în îndeplinirea sarcinii sale, de a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat“ (F. de Bartolomes apud E. Păun, 1991, p. 48). Problema care se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția“ personalității lor prin interiorizarea unor etichete globale negative (I. Dafinoiu, 1999, p. 68). În legătură cu acest ultim aspect (interiorizarea unor etichete globale negative) s-a demonstrat că atitudinea pasivă a profesorului determină pasivitatea elevilor cu performanțe scăzute (Good apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6109). Pasivitatea profesorului se manifestă prin a oferi puține șanse elevilor „slabi“ de a participa la discuțiile frontale, a aștepta mai puțin timp răspunsuri din partea lor și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
globale negative (I. Dafinoiu, 1999, p. 68). În legătură cu acest ultim aspect (interiorizarea unor etichete globale negative) s-a demonstrat că atitudinea pasivă a profesorului determină pasivitatea elevilor cu performanțe scăzute (Good apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6109). Pasivitatea profesorului se manifestă prin a oferi puține șanse elevilor „slabi“ de a participa la discuțiile frontale, a aștepta mai puțin timp răspunsuri din partea lor și a le oferi recompense nesemnificative în cazul răspunsurilor corecte. Pasivitatea elevilor, care este determinată de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Neville Postlethwaite, 1995, p. 6109). Pasivitatea profesorului se manifestă prin a oferi puține șanse elevilor „slabi“ de a participa la discuțiile frontale, a aștepta mai puțin timp răspunsuri din partea lor și a le oferi recompense nesemnificative în cazul răspunsurilor corecte. Pasivitatea elevilor, care este determinată de cea a profesorului, se concretizează prin refuzul de a participa voluntar la activitățile clasei sau refuzul de a răspunde la întrebări atunci când sunt solicitați. Adoptând această atitudine (pasivitatea) ei au mai multe șanse de a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
oferi recompense nesemnificative în cazul răspunsurilor corecte. Pasivitatea elevilor, care este determinată de cea a profesorului, se concretizează prin refuzul de a participa voluntar la activitățile clasei sau refuzul de a răspunde la întrebări atunci când sunt solicitați. Adoptând această atitudine (pasivitatea) ei au mai multe șanse de a evita sau măcar de a reduce criticile venite din partea profesorului. Mai mult intensitatea acestei atitudini sporește în timp. Pentru a demonstra cele enunțate anterior se merită a fi amintite rezultatele unei exercitări efectuate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
foarte mult sau chiar neagă necesitatea intervenției adultului în procesul devenirii copilului (în particular, se neagă sau se limitează foarte mult necesitatea intervenției profesorului în procesul devenirii elevului). În realitate însă, autonomia elevului nu implică în nici un caz absența sau pasivitatea profesorului. Dimpotrivă, ea pretinde ca profesorul să fie foarte activ în împlinirea sarcinii sale de-a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat (F. de Bartolomes apud Neacșu, 1991, p. 48). Construirea autonomiei elevului este dificilă, dacă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
El transferă în învățare, în mod relativ conștient, pe o anumită perioadă de timp, potențialul de cunoaștere, stările afective, experiența de viață etc. La polul opus se află starea de „a nu fi motivat pentru învățătură” ce se caracterizează prin pasivitate, inactivitate, concentrare foarte lentă și greoaie într-o sarcină de învățare, lipsă de spontaneitate și chiar stări depresive. Acțiunea elevului este plină de ezitări și deci fără randamentul dorit. A cerceta în mod real motivația educațională presupune surprinderea nu numai
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Dacă marcajul de intercepție lasă puține șanse adversarului direct de a prinde mingea, intercepția este acțiunea derutantă, executată spontan și prin surprindere de către un apărător cu scopul de a intra În posesia mingii. În general, intercepția este precedată de o "pasivitate" ce lasă impresia adversarului direct și a celui cu minge că apărătorul nu urmărește faza, deci nu poate anticipa și nici nu intenționează să ocupe prim planul. În realitate, printr-o acțiune hotărâtă și energică, el Încearcă să intre În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
britanice, în special în literatura de călătorie. Practic, Andraș deconstruiește imaginea României din perspectiva felului cum este perceput spațiul balcanic, a cărui geografie este cu totul aparte, ceea ce conduce către o reprezentare care oscilează între "barbarie și poezie, tiranie și pasivitate, exotism și atracție nevinovată, concretețea pericolului iminent și aparența idilică, realitatea crudă și legenda"167. De fapt, percepția și reprezentarea despre geografia simbolică a celuilalt este cea care orientează imaginea despre celălalt, ambele procese fiind tributare sistemului de referință al
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mai vechi și cele mai bogate din cultura noastră. Lectura sa, cea mai naivă și cotidiană, întreține în noi o memorie care nu cere decât să fie puțin reactivată pentru a deveni o unealtă mai mult de autonomie decât de pasivitate (...) Înțelegerea ei ne cere să luăm în seamă contextele comunicării, a istoricității interpretării ei ca și specificațiile sale culturale"521. Nu putem vorbi despre credințe și reprezentări fără a aduce în discuție momentul 1922 când Walter Lippmann le acordă o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Radu Țuculescu. Evoluția lui Septimius, ca-n mitologie, va fi decisă de cele trei ursitoare, care însă aparțin altui mileniu, având deprinderi și ritualuri moderniste: fumează (plăcându-le să fie „binișor amețite de fum, joc și băutură”), dau dovadă de pasivitate („chicoteau ca niște babe tăvălite prin mocirla vieții”), deși par păstrătoare a unei vechi tradiții (așezate fiind în jurul unei mese rotunde, rudimentare și grosolane). îl lasă pe prunc „Vă se descurce singur” și, după scurtul „urlet primordial”, decid că acestuia
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
legilor, ci le impune”. și dacă avem în vedere doar aceste două volume de proză scurtă, putem conchide, liniștit, acesta este stilul preferat al scriitorului nonzecist Petre Barbu. în viziunea sa, pledoaria întru prietenie poate deveni „haină grea”, atunci când intervine pasivitatea, nesinceritatea sau comoditatea. și-n această complexitate a existențialului, ar fi posibilă o alternativă: prietenia virtuală. în fond, în virtualitate, aceasta ar putea fi protejată de un paravan de plasmă... și ar părea mult mai comodă... (Ghiță de pe Facebook) Conchizând
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de a spune NU fără să a ne simți vinovat sau jenat, de a face complimente și de a le accepta. Prin toate acestea, asertivitatea este o modalitate de dezvoltare a respectului de sine. Comportamentele non-asertive, care blochează comunicarea, sunt pasivitatea și agresivitatea. Pentru a fi asertiv: Fiți direct! Cereți feed back. Motivați-vă spusele. Faceți complimente! Criticați, dar constructiv! Învățați să spuneți NU! Apar situații în viață în care este nevoie să spuneți „Nu”. Adesea este necesară o pregătire psihologică
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin care activăm, iar în veacurile ce vor veni, pătimind prefacerea îndumnezeirii prin har, nu vom fi în activitate, ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea de atunci va fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să hotărnicească îndumnezeirea la nesfârșit a celor ce o pătimesc. Așadar, lucrăm
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Grigorie de Nyssa în învingerea elementelor extremiste din gândirea origenistă, dar și de faptul că reprezenta o lectură prețioasă în rândul călugărilor, a examinat critic învățăturile venerabilului său predecesor, clarificând dinamica repausului și a mișcării, imanenței și transcendenței, activității și pasivității, naturii și harului, în al aspirației creaturii. Miza era o nouă teleologie, o nouă introspecție în misterul îndumnezeirii, cu profunde implicații pentru înțelegerea de către călugări a țelurilor praxisului monahal. Ca și în cazul Sfântului Grigorie, prin speculațiile sale teologice, Sfântul
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
și de seve de spiritualitate sincretistă și, mai ales evreiască, îndreptate în aceeași direcție. Din perspectiva mea, așadar, nu este vorba de lipsă de opoziție în principiu față de regimul lui Augustus, cum se obișnuiește a se considera, ci numai de pasivitate, însoțită de o vigilentă așteptare pentru a se vedea evoluția situației politice, ca să ne exprimăm în respectivul jargon actual 132. Oricât de mare ar fi fost entuziasmul pentru instauratorul păcii după funestele războaie civile, respectivii aristocratici nu puteau ști sub
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
veche și aparține celor care, în ianuarie 1990, crezuseră că pot să schimbe lumea și să se rupă definitiv de mai multe decenii de istorie socială pe care nu o acceptaseră. Acești romantici erau fie foarte tineri și revoltați de pasivitatea generațiilor pe care le renegau, fie deja în vârstă și dornici, pe bună dreptate, ca lupta lor de rezistență din tinerețe, din perioada instalării regimului comunist, să fie recunoscută... Nu au fost ascultați: populația voia liniște și nu a considerat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pozitiv, la adăpost de furtuna pasiunilor trecătoare, și elogia disciplina scrisului ca formă de terapie menită a anula consecințele practice ale pesimismului teoretic aflat la originea actului creator în genere, pesimism pe fondul căruia trebuie să triumfe nu nihilismul și pasivitatea, ci principiul activ, al voinței constructive. Din perspectiva psihologiei creației judecând problema, orice operă se edifică pe un fond de pesimism (și de melodramă, firește!), chiar dacă mesajul vehiculat în subiacent e cel mai optimist cu putință. Oricum, indiferent de natura
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu există decît un obiect al ripostei, moartea, pe care, însă, Păstorul este pregătit s-o întîmpine „fără teamă”. Criticii i-au reproșat post-festum gînditorului anonim, mult mai inspirat în fond și mai înțelept, că și-a condamnat eroul la pasivitate, că a nesocotit, din neștiință și cu naivitate, statutul omului de acțiune în orice împrejurare. S-a trecut prea ușor peste specificul confruntării, de mare și profundă semnificație umană între om și destin, de natură spirituală, nu economică, așa cum s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
acelor idei. Dar cine s-o facă? Probabil că ar trebui să-i trimitem la plimbare pe toți cei cu luare de decizii și să-i înlocuim cu oameni competenți și incoruptibili din vestul Europei, care nu știu ce-i nemernicia, delăsarea, pasivitatea, dorul nesățios de înavuțire personală, care sunt oameni adevărați și nu căpușe. Vecinii lui Ion Creangă Trăia odată în „Valea plângerii”, așa cum îi plăcea lui Ion Creangă să spună despre mahalaua Țicăului din Iași, în care a trăit ultimii douăzeci
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
viitor de aceea căutăm motive pentru a ne imagina altceva. Nu este exclus ca Armageddon-ul să ne distrugă pe toți. Liderii noștri n-ar avea însă nici o scuză dacă s-ar folosi de această supoziție pentru a-și justifica propria pasivitate, pentru ca ea să se dovedească greșită, lăsându-ne cu toate distrugerile și cu nici o bucată de paradis. Pregătirea scenei pentru Armageddon nu este o politică externă ușor de apărat. Pacea este. Datorită acestui lucru, factorii de decizie și preoții s-
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
va modifica pe altele și va descoperi unele noi, pe masura ce sesizează schimbările și oportunitățile pe care i le oferă structura de joc. • Actorul social este întotdeauna activ. El nu are niciodată calitatea de simplu "instrument" al voinței altcuiva. Chiar și pasivitatea pe care o manifestă este urmare a unei opțiuni 29. • Comportamentul său are întotdeauna un sens. Deși obiectivele sale nu sunt întotdeauna clare pentru ceilalți, acțiunile actorului social sunt întotdeauna raționale, ceea ce va deveni evident, dacă le vom raporta la
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
dragoste, ci din necunoașterea importanței amănuntelor. Ce a făcut copilul toată ziua? Ce comoară prețioasă păstrează el cu atâta grijă în buzunărel? De ce-i strălucesc ochii de bucurie? Toate acestea rămân deseori neobservate. Nu este îngăduit însă să treacă cu pasivitate pe lângă interesele copilului. De multe ori, bucuria ori tristețea copilului, trăită împreună și alături de el, fac mai mult bine organismului său decât o ciorbiță sau o măsurătoare a înălțimii. Hrana psihică conține mai multe vitamine și medicamente decât orice masă
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
obligat să te îmbulzești la datorie, ba chiar dimpotrivă! ― Și totuși ideea? zise Apostol fără convingere. ― Ce idee?... Când e viața omului în joc, dai dracului toate ideile... Noi trebuie să așteptăm, Apostole! Lozinca noastră să fie: rezerva... ― Rezerva înseamnă pasivitate și pasivitatea e mai rea ca moartea... ― Pasivitatea păstrează intacte speranțele, pe când activitatea acum e egală cu nimicirea. Apostol tăcu. În sufletul lui se închegase convingerea că nu trebuie să plece. Dar nu apucă să spună nimic lui Domșa, căci
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]