1,911 matches
-
falsum, pentru delictele prevăzute de Lex Iulia de vi publica et privata. Dacă se ține cont de acest element, se poate deduce că delictul lui Ovidiu nu era inclus în categoriile citate, care prevedeau confiscarea parțială sau totală a bunurilor paterne. După explicita afirmație a poetului, lui nu i-a fost aplicată confiscarea bunurilor. Aceasta reprezintă o confirmare a ceea ce am sugerat până acum în baza altor elemente comentate mai sus. Pe lângă delictele menționate, relegarea era prevăzută în principal pentru: stuprum
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
i se adresează cu numele de Cotta Maximus. Numai după moartea fratelui mai mare, M. Valerius Messalinus (cos. ord. 751 = 3), Cotta a obținut agnomen-ul de Messalinus, numindu-se prin urmare Cotta Messalinus în loc de Maximus. Ca reflectare a elocvenței paterne, sub Augustus, Cotta Maximus începe deja să manifeste bune înclinații spre oratorie. Ovidiu (Ex Ponto, III, V, 7 sqq.) a primit textul unui discurs ținut de Cotta în fața centumvirilor (ibid., v. 23). Nu cunoaștem natura discursului, dar putem presupune că
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
atât mai mult același lucru trebuie să se întâmple și în orașul ausonic (Roma), și pe bună dreptate și în inima mereu tandră a lui Cotta Maximus, ale cărui mores sunt de o înaltă noblețe: Volesus, de la care provine numele patern, și Numa, strămoș matern. Demn descendent din această linie de strămoși (cărora li se adaugă prin alianță numele celor din familia Cotta), trebuie să cugete că priește tradiției lor să ajute un prieten căzut (v. 103-110). Aici reapare un element
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sale din Pontus Euxinus. În sfârșit, în Epist. Ex Ponto, III, V, Ovidiu se bucură împreună cu prietenul Cotta Maximus pentru succesul unui discurs, ținut în Forul plin de oameni, fapt care, potrivit Sulmonezului, demonstrează că oratorul Cotta a moștenit elocvența paternă (o iuvenis patrii non degener oris: v. 7). Poetul laudă forța acestuia și spune că ar fi fost și mai fericit dacă ar fi putut aproba discursul în persoană. (Păcat că nu i se cunoaște conținutul!) Îl roagă apoi pe
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
30-31). De aceea, poetul îl roagă să devină legatus al mandatului său pe lângă divinitățile romane. Fie ca bunăvoința afectuoasă de care beneficiază din partea împăratului să-i servească la ridicarea norocului decăzut al Sulmonezului: să-l asiste în acest sens elocvența paternă (de care este demn urmaș), care i-a permis să fie folositor acuzaților înfricoșați (quo poteras trepidis utilis esse reis: v. 52: un atribut identic celui al lui Paulus Fabius Maximus). Nu-i cere să-l apere, pentru că nu poate
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și nobile descendențe a lui Augustus. Într-adevăr, trebuie să ținem cont de faptul că Augustus s-a născut (pe 23 septembrie 63 î.H.) din tată plebeu al ordinului cavaleresc. Mai mult, prietenii lui Octavian afirmau că străbunicul lui patern era un fost sclav neguțător de frânghii și cel matern un african ce făcea parfumuri și lucra la moară... Octavian însuși era bucuros să spună că familia sa era veche și bogată, dar nu avea niciun alt senator înaintea tatălui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
perspective, potrivit cărora, întregul comportament uman este potențial comunicativ...59 În aceste condiții, comportamentul nonverbal include o serie de categorii care sunt recunoscute și acceptate de un număr mare de oameni, prin intermediul tipului de comportament menționat împărtășindu-se coduri și patern-uri, cu focalizarea pe semnificația mesajului. Am introdus, iată, conceptul de cod, asupra căruia vom stărui, în continuare, acesta fiind de importanță primordială pentru domeniul comunicării. Noțiunea de cod apare, pentru prima dată, în modelul de comunicare elaborat de Român
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
verbale nu numai că le fac plăcere, dar reprezintă și o adevarată sursă de satisfacție. Aceeași bucurie poate fi regăsita de unii și în schimbul de lovituri. Unele cupluri pot trăi bucuria intimității și a pasiunii sexuale, doar dacă urmează un patern repetat de confruntare aproape, sau chiar violență. De menționat și categoria oamenilor care pot trăi starea de bucurie, doar pentru că a trecut furia, sau daca amenințarea/obstacolul a fost îndepărtat, ca urmare a exprimării stării de furie. În fine, există
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
poate chiar sindromul Iliescu, apare ca o componentă esențială, dar și paradoxală, a acestor primi ani de postcomunism. Desigur, după aproape o jumătate de secol de dictatură, după delirul Ceaușescu, zâmbetul perpetuu al lui Iliescu are un aer bonom și patern cel puțin când nu i se vede privirea. Desigur, România socialistă ar fi arătat cu totul altfel dacă în fruntea PCR ar fi fost nu Ceaușescu, ci Ion Iliescu. Desigur, în fine, o majoritate traumatizată și dezinformată a putut vedea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și simplu, dar e foarte adesea vid, înșiruind o sumă de poncife fără miez, reunite nu prin logică, ci prin alunecări retorice, construiește constant un discurs vacuu ce nu solicită atenția auditoriului, dar traduce într-un limbaj aparent familiar și patern un mesaj de putere imuabilă și sigură de sine al cărui efect aproape hipnotic era extrem de eficient în contextul mediatic din 1990. Mai mult, acest idiom din sfera puterii, practicat până azi cu constanță și spontaneitate de locutor așa cum se
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
consimțit totuși să și-o permită, cu gândul generos de a-i aduce o mică bucurie propriei fiice, dar și cu intenția nesuferită de a transforma nevinovatul divertisment într-o lecție de virtute și de șlefuire a minții. Bineînțeles, vigilența paternă va fi înăbușit metodic plăcerea vulgară a copilului de a râde zgomotos, cu gura până la urechi, de farsele grosiere, cu multă frișcă și picioare în fund. Eroarea amuzamentului gratuit, mecanic, se cerea corectată, prompt, printr-o pedagogie "nobilă" dictată de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
memorie de la vârsta cea mai timpurie. La patru sau cinci ani, băieții au în mână un flaut al lui Pan (nai), mai târziu, o lăută și, în fine, o vioară. Acești copii nu primesc vreo altă învățătură în afara vechilor practici paterne și nu au alt mijloc de învățare decât auzul; dar le e de-ajuns; își însușesc cu o ușurință incredibilă tot ce aud; le e de-ajuns să treacă pe sub ferestrele unui pianist sau pe lângă zidurile teatrului pentru a reproduce
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu le fie închise întârziaților rămași în pădure după ora nouă. Acestea sunt micile neplăceri din Hercules Bader; acest ordin nu pare oare a fi fost scris sub domnia monahală a Mariei Tereza? Regulamentul se încheie cu o recomandare foarte paternă: dacă cititorului nu-i convin condițiile menționate mai sus, acesta e rugat să-și ia picioarele la spinare cât mai repede. "Asta e, spunea un glumeț nepriceput, o somație de a-ți lua tălpășița... în alte terme." Cel mai cuminte
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
interne sau externe, clasate în dicționarele de medicină, care să reziste eficacității acestora. Învățatul doctor a scris fără îndoială o mică reclamă în favoarea unei instituții unde a făcut atâta bine și pentru care îl bănuim a fi păstrat o afecțiune paternă. Ce putem afirma din proprie experiență, ca urmare a unor fapte săvârșite sub ochii noștri, este că guta, reumatismele, anchilozele, paraliziile, rănile recente sau vechi sunt repede alinate aici, vindecate chiar, dacă pacientul e tânăr. Femeile în special se simt
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
această gestiune în comunitate deveniră în scurt timp atât de considerabile, încât putură ajuta la cheltuielile generale ale corpurilor de armată. Se obținu astfel dovada de necontestat a profiturilor ilicite adunate până atunci în detrimentul stomacului soldatului, în regimul așa-zis patern. Se formară consiliile de administrație; ținerea contabilității făcu noi progrese în fiecare zi. Corpurile de armată fură înzestrate cu un fond de întreținere pentru a se îngriji ele însele de toate cheltuielile interne, fără legătură cu solda. Soldatul primi în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu câteva excepții. Loviturile disciplinare nu fac ravagii decât printre gradele inferioare. Spre rușinea guvernului, pedeapsa corporală nu e încă abolită. Inferiorul e bătut sau tratat cu dispreț de către șefii săi pentru cea mai mică greșeală. Să cităm aici bunăvoința paternă a ofițerilor noștri pentru oamenii lor și afecțiunea respectuoasă a acestora pentru superiorii lor, să lăudăm avantajele reciproce ale acestei încrederi înseamnă să vorbim o limbă necunoscută. E de-nțeles; soldatul nu e decât un țăran, iar țăranul e aproximativ
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pâlpâindă a lămpii transformă pereții milenari de piatră, în pereți de oțel. Pas cu pas, caută raționamentul apt de a ajunge la țelul dorit. O scară se înfundă în neguri de infern. Groaza îl cuprinde. Coboară. Rațiunea îi dă sfat patern. Intră într-un puț secret numit, puțul fatalității implacabile. Ajunge într-o situație la culme, disperă. La stânga o crevasă. Descoperă drumul și merge sigur de el spre crevasă. Speranța și credința reînvie. Eliberarea este aproape. Incertitudinea îl macină, îl roade
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
al său confirmat... Și pe urmă întrebările continuară. Ce citesc? Ce citeam? Nu prea mai aveam chiar atunci timp să citesc, i-am răspuns. L-a apucat un entuziasm. A început să râdă sufocîndu-se, aruncîndu-mi în același timp priviri înduioșătoare, paterne și în mod surprinzător pline de admirație. N-am înțeles comportarea aceasta bizară, adică, era bine că nu citeam, sau era ceva de rîs?... Făcusem ceva, și acest ceva se afla în strânsă legătură cu bâlbâială mea, adică se potrivea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
aprind câte o lumânare și să meditez. De obicei iau cu mine și o sticlă cu apă sfințită și stropesc florile de pe cele două morminte iar cât timp ard lumânările Îmi trec prin minte imaginile bunilor mei; tatăl și bunica paternă, restul bunicilor fiind Înmormântați În altă parte. Pe tata Îl văd Întotdeauna tânăr, Înalt, suplu, drept, cu mustața lui deasă și neagră, cu părul dat peste cap, un bărbat Împlinit În viața de familie, Înconjurat de cei patru prichindei care
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
DE VERDEAȚĂ ȘI CARE PĂREA SĂ ÎI AȘTEPTE, SE RIDICĂ ȘI VENI ÎN ÎNTÂMPINAREA LOR. MARIN ÎL RECUNOSCU PE FIUL LUI, DAVID BURNLEY ȘI SE OPRI. UN MOMENT ÎȘI DORI CA DELINDY SĂ NU-I FI VĂZUT PROGENITURA. ORGOLIUL LUI PATERN ERA JIGNIT DE FAPTUL CĂ BĂIATUL NU SE ARĂTASE LA ÎNĂLȚIMEA POTENȚIALULUI FAMILIEI. PROPRIUL LUI TATĂ FUSESE UNUL DIN CEI MAI VITEJI SOLDAȚI DIN PERIOADA DE ÎNCEPUT A RĂZBOIULUI. EL ÎNSUȘI NU ERA DE NEGLIJAT. ȘI ACUM, IATĂ CĂ FIUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
fost destul de greu să o fac pe Excelența sa să creadă că ești copilul lui. Dacă îți spune vreodată, să te prefaci surprins." ― Deci fiica ambasadorului era într-adevăr a dumneavoastră? întrebă Marin încet. Interesul manifestat față de Delindy era de natură paternă? Dictatorul zâmbi. ― E o fată minunată. Sunt mândru că am o asemenea fiică. ― Dar, insistă Marin prudent, cum a acceptat atunci ambasadorul Jorgiei ca dumneavoastră și soția lui... Celălalt rânji. ― Ei, David, știi foarte bine că era pe timpul războiului. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
reflecții este prezentată o situație inedită: visele medicului și nu ale pacientului sunt cele care constituie cheia vindecării. Întâmplarea este următoarea: în vis îi apare o pacientă tânără care era destul de greu de înțeles și care suferea de un complex patern. A doua zi pe lista pacienților săi apare unul nou, o tânără. Imediat face legătura cu visul. În mod firesc, ne întrebăm: a fost un vis premonitoriu? Medicul nu va răspunde la această întrebare. El a încercat să-l interpreteze
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau nu, și percepția celui care a receptat mesajul. După cum vom vedea și mai tîrziu, acest gen de discrepanță nu apare numai în legătură cu minciunile sociale. Numeroase alte tipuri de minciuni au fost diferențiate de teologi și moraliști ca fiind: jucăușe, paterne, religioase, triviale, medicale etc. Totuși, respectînd scopul acestei lucrări, ar fi indicat să ne oprim aici cu clasificarea, avînd în vedere că am despicat destul firul în patru. Împărțirea inițială a minciunilor în binevoitoare și răuvoitoare are drept criteriu intenția
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ambele ipostaze conturând cu precizie trăsăturile caracteriale de luptător nativ "mai întâi cu sine însuși" și apoi cu ceilalți. Dacă investigăm mecanismul psihologic care activează dispoziția polemică a poetului, e necesar să invocăm un aspect biografic esențial, și anume frustrarea paternă, aspect care explică mult invocata mizantropie a poetului și atitudinea sa imprevizibilă. Din punct de vedere afectiv, Arghezi s-a format într-un mediu asimetric, lipsit de modelul paternal căruia băiatul îi atribuie, se știe, un rol referențial. Antearghezian sau
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din est, ținta sa poate fi ușor deculpabilizată, sfătuită, avertizată, într-un cuvânt, reconsiderată moral. Apoi, din punct de vedere psihofiziologic, poetul este predispus la a manifesta un comportament masculin excesiv (dacă trecem în revistă, de pildă, independența față de autoritatea paternă, recuzată de timpuriu, tendința de a domina intelectual relațiile afective, mizantropia, asumarea deplină a statutului familial, dar și orgoliul și energia creatoare, sanctificarea muncii trudnice etc.). Această predispoziție transpare frecvent la nivelul discursului publicistic, imprimându-i anumite caracteristici formale, pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]