4,801 matches
-
jertfească pentru cauză. Dar Nea Niță, om înțelept, refuză să dea vreun sfanț fără “fitanță “, ca să aibă “temei la catastif”, și Caragiale ne arată roadele prevederii lui Nea Niță, care știe mai târziu să-și ceară răsplata pentru „jertfa lui patriotică “. Ajuns mare proprietar, fostul “luptător de la 11 Februarie “ arată tuturor chitanța, dovadă a tot ceeace a făcut el pentru noul regim.Nu vi se pare că această secvență seamănă mult cu beneficiarii, așa ziși revoluționari de la 1989 ? În “O noapte
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
întâi. Noul volum de versuri al lui Dumitru Velea "Nisipul cu oase", Editura " Călăuza", 1999, este cartea a IV-a din ciclul "A doua navigație", în care poetul explorează, unic în literatura română, până în prezent, un nou gen de poezie patriotică și religioasă în care omul își este sfânt trup și hrană sieși, propria sa transcendență și imanență, plăsmuitorul propriilor zei și iluzii. "La metaphisique c'est moi!" parcă dorește să spună poetul, iar universul său este biblioteca, biblia și istoria
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
de data aceasta intervenția lui Cioran este utopica, în asentimentul romanticilor: Le seul monde veritable est le monde primitif où tout est possible et rien n'est actualise , în general poeta îl invocă pe Cioran atunci cînd își ilustrează ideile patriotice, de apartenență la cele două culturi), Chang-Wou-Kien (cu un minipoem delicat, o plasă poetic-meditativă zen în care n-ai cum să nu te lași furat și ronțăit timp bun: „ Avec de grands gestes,/îl s'eloigne dans la nuit./ Îl
ANGELA NACHE-MAMIER & „PRESQUE DEUX VIES EN UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351172_a_352501]
-
numele, în sală s-a produs rumoare. Imediat a apărut un reporter care i-a întins încă un microfon. Cuvântul lui curajos, elegant în exprimare, a atins problemele de atunci ale literaturii, criticând abuzul de lozinci în versuri, falsa poezie patriotică, cenzura mascată de după "desființarea" cenzurii, prin suprimarea anumitor cuvinte "tabu", exprimând regretul pentru dispariția liceelor umaniste, subliniind că poezia întreține flacăra umanismului. Vocea gravă, calmă și pătrunzătoare a spus multor lucruri pe nume, reușind să evite răspunsul direct la o
SIMPLE NOTE DESPRE UN COLOCVIU DAT UITARII de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345712_a_347041]
-
numele, în sală s-a produs rumoare. Imediat a apărut un reporter care i-a întins încă un microfon. Cuvântul lui curajos, elegant în exprimare, a atins problemele de atunci ale literaturii, criticând abuzul de lozinci în versuri, falsa poezie patriotică, cenzura mascată de după "desființarea"cenzurii, prin suprimarea anumitor cuvinte "tabu", exprimând regretul pentru dispariția liceelor umaniste, subliniind că poezia întreține flacăra umanismului. Vocea gravă, calmă și pătrunzătoare a spus multor lucruri pe nume, reușind să evite răspunsul direct la o
UN COLOCVIU DAT UITARII de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345714_a_347043]
-
înconjurat de aura unei autentice sfințenii, mormântul devenindu-i loc de pelerinaj, făcându-i-se icoane și compunându-i-se condace și tropare la Sfântul Munte Athos”(p. 68). Ca imaginea de ansamblu istoric să fie originală și pe drept patriotică, în sensul că avem cu ce să defilăm pe pavelele modernist europene, domnul Ciprian Toroczkai nu consideră că e de prisos să reitereze pentru cititorul român biobibliografia Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, a cărui imagine vine parcă să ne demonstreze și
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
și Patristică - și asta pentru că vorbea frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lui preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat naționale și patriotice, de cea mai bună calitate - pe care și-a asumat-o în viața sa duhovnicească la modul plenar, din convingere și din purtarea de grijă a lui Dumnezeu, în pofida tuturor vicisitudinilor pe care le-a traversat din cauza sistemului și a
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
Lumii (Râmnicu Vâlcea), Telegraful Român (Sibiu), Mitropolia Olteniei (Craiova), Altarul Banatului (Timișoara), Mitropolia Moldovei și Bucovinei (Iași), Argeșul Ortodox (Pitești), Călăuza Ortodoxă (Galați), Cronica Episcopiei Hușilor (Huși), Credința Străbună (Alba Iulia), Renașterea (Cluj-Napoca), Legea Românească (Oradea), Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic (Oradea), almanahul Viitorul, editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală și Meridională (Paris), Almanahul Parohiei ortodoxe române din Viena, Buletinul Științific, seria "Teologie Ortodoxă" (Pitești), Vestitorul Ortodoxiei (București), dar și în publicații laice precum Cotidianul (București), Steaua (Cluj Napoca; unde
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
voi și statul român prin Parlamentul său. 5. Propune, de asemenea, instituirea unui grup de specialiști care să facă unele propuneri pentru eventuale modificări ale unor articole din Constituția României în următorii ani. 6. P.R.E. continuă împreună cu unele forțe politice, patriotice, sănătoase și responsabile ale națiunii, pregătirile pentru viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale prin constituirea unui front comun al tuturor forțelor democratice, naționale, pro-europene sub denumirea de BLOCUL UNITĂȚII NAȚIONALE - B.U.N., pentru renașterea țării, pe baza unui Program național
COMUNICAT NR.19 DIN 23 AUGUST 2012 de GEO STROE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355261_a_356590]
-
bolșevice exercitate mult mai direct, mult mai brutal și chiar dușmănos față de românism, blestem care la noi nu are cum se manifesta decât atunci când un președinte demis se bucură de sprijinul dușmanilor din afară), un grup de oameni cu simțire patriotică am propus extinderea acestei sărbători la tot spațiul românesc. Am propus cântarea ei cu glasul românilor de pretutindeni; am propus legiferarea cinstirii ei cu duioșia cu care știm să ne mângâiem limba și s-o simțim uneori ca pe o
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
sătești cu învățători care n-au uitat trăirea simțirii românești a înaintașilor întrunind ca pe vremuri clasele și cinstind sărbătoarea în careul școlii, în cântec și joc, spre bucuria părinților și, mai ales a bunicilor care-și aminteau ce trăire patriotică existase cândva între pereții modești unde înflorea educația fiilor de țărani. A fost un început plin de entuziasm, cu ecouri și-n comunitățile românești din străinătate, dar și între consilierii multor comune și orașe din țara noastră care au concretizat
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
a intrat viața politică românească pritocind manipulațiuni cu nume de tornadă, gen Nașpazia sau The Grean: Putea vreun parlamentar antrenat în zâzania produsă de caracterul infect al președintelui țării, să mai fie atent la un deziderat cum ar fi simțirea patriotică și trăirea ei prin limba națională?! Puteau Birourile permanente ale celor două Camere să fie atente cu o asemenea problemă calmă și de fond, când lupta pe ciolan le antrena în alte direcții?! Iată cum mascarada procedurală lipsită de orice
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
mult în scop autopublicitar mișcarea civică, și fără grija strategică de a se înmulți, este unii nechezoli alcoolizați în Nesimțirea la Tricolor, maidanezul comunitar are dreptate, necăjiți a zavistie că de ce să inițializeze tot ea, Autoelita, campania corosivă contra simțirilor patriotice ale tineretului nostru idealist din RO și DRO în WO, atâta cât se mai poate el forma nemankurt sub corupțiune și fără biblioteci Borges-Eco, impregnându-ne ea sofismul colonial imperialist de râde Dușmania cum că e firesc să fim o
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Podișor Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Pentru ca straiele normalității să mascheze incertitudinile și temerile zilnice din fiecare și din comunitate, elevii erau antrenați în activități pacifiste, de formare a simțului gospodăresc, civic și patriotic. Amestecul laic cu dimensiunea religioasă a credinței - în aceste vremuri de restriște pentru omenire și pentru țară - era evidențiat de programul școlar al cadrelor didactice, dar mai ales al elevilor. El ne este furnizat și de o mostra clară a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
de dimineață și de după amiază al școlii, din 8 decembrie 1940 (la un an și trei luni de la declanșarea marii conflagrații mondiale): de dimineață, de la orele 8,30 la 12,30 - Inceperea programului, Apelul și raportul, Inspecția curățeniei, Rugăciunea, Calendarul Patriotic, Marșul la câmpul de instrucție, Educația fizică, Programul de gimnastică nr.2, Repaus, Instruire tehnică, Formația de instrucție și de adunare pentru explicații, Poziția soldatului, Educațiune religioasă - premilitarii ascultă conferința rostită de pr. Ilie Băcioiu la Radio și Ora ostașului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
ca centru de examen de sfârșit de an școlar (pentru toți școlarii claselor terminale de la școlile din Rucăr și din vecinătate), ca loc de organizare a cursurilor de alfabetizare, de plămădire a activităților de drumeție și excursii, artistice, de muncă patriotică, ca centru de popularizare și distribuire a gesturilor, faptelor și lucrurilor caritabile ale potentaților satului, etc. În 1928 a fost convocat în localul școlii primare mixte, întreg corpul didactic al școlii ca și alți intelectuali din localitate, pentru a se
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
de EMIL ISTOCESCU Realizarea și tipărirea unei monografii ample a orașului Drăgășani devenise, cu mai multe decenii în urmă, prin 1974-75, pentru conducătorii de atunci ai vestitului târg viticol, aproape o obsesie. Preocupare justificată prin faptul că, pe fundalul educației patriotice țintite, se avea în vedere și istoria complexă a acestei așezări: fostă cetate daco- romană, Rusidava, gazdă și teatru al unor evenimente dramatice în 1821, când aici s-au confruntat eteria greacă și armata revoluționară a pandurilor lui Tudor Vladimirescu
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
ce conține. Menționăm că lucrarea aceasta este o urmare a recomandărilor centrale de a se alcătui istoricul localităților. Ea este, în același timp, un răspuns la dorința noastră de a ne cunoaște trecutul, cu scopul de a ne întări “conștiința patriotică” Am intitulat această cronică “Rusidava-Drăgășani, retrospectivă și actualitate-225 -1975 “, pentru a dovedi continuitatea noastră pe aceste meleaguri. Orașul însuși păstrează neîntrerupt firul vieții Rusidavei de altădată, cetate daco-romană, atestată documentar la 225 e. n., adică acum 1750 de ani. În lucrarea
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
generat, străduindu-ne să dăm interpretarea cea mai justă” ( ... ) Lucrarea noastră am căutat să fie nu numai un “act de erudiție”, ci, și să îndeplinească, în același timp și o funcție social-politică, să exprime . să lumineze și să întăreasca conștiința patriotică, așa cum spunea Andrei Oțetea și I. Popescu-Puțuri. 12- După ce se va tipări lucrarea se va anexa un indice onomatic și toponimic. Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal Președintele comitetului de redacție-Petre Lită- primarul orașului Drăgășani; Redactor, Marin Ciurduc-președinterle comitetului orășenesc
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
un autor. (Maiorescu vorbea de haina nouă, personală cu care se „îmbracă” un conținut; forma artistică asigurând originalitatea, deoarece temele pot fi vechi de când lumea!) * Un spațiu generos, în economia lucrării , a acordat autorul geniului eminescian, raportat la spiritul național patriotic al publicisticii și prozei, autorului „Geniului pustiu” Spiritul național, se știe că a capătat avânt și consistență în epoca constituirii națiunilor (jumătatea secolului al XIX-lea) pe întreg cuprinsul continentului european. În eseul intitulat „Spiritul național în publicistica și proza
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
pustiu” Spiritul național, se știe că a capătat avânt și consistență în epoca constituirii națiunilor (jumătatea secolului al XIX-lea) pe întreg cuprinsul continentului european. În eseul intitulat „Spiritul național în publicistica și proza eminesciană” se consemnează, pe lângă cunoscutele sentimente patriotice ale poetului, exprimate prin elogierea frumuseții și bogăției limbii(„fagurele de miere”), a tradițiilor, istoriei glorioase, naturii patriei, dar și spiritului naționalortodox și al rolului bisericii în dezvoltarea limbii literare („limba vechilor cazanii / care-o zic și care-o cântă
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
împrospăta” Mitologia greacă ne amintește de gigantul Anteu care a rămas neînvins cât timp atingea pământul. Sfârșitul său a fost provocat de Hercule care a reușit să-l salte in aer, izolându-l de pământul care-i dădea forță. Spiritul patriotic eminescian rămâne exemplu grăitor pentru noi, cei de azi: „Cine are dragoste de națiune, nu-i cere nimic acesteia, dar îi dă totul” (spunea poetul) Din nefericire, în zilele noastre s-a ajuns la demonizarea noțiunii de naționalism, acreditându-se
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
că adepții conservatorismului cultural-artistic sunt naționaliști, aceștia manifestând dorința păstrării valorilor de patrimoniu spiritual și artistic în stare pură, neschimbată. Considerăm că nu este un păcat dacă se susține conservarea specificului național și nu este nici o rușine să dovedim spirit patriotic și național. Ca om și tribun al Cetății, Al. Fl. Țene manifestă atitudine justițiară, numind și cauzele șubrezirii democrației de la noi cât și pe unii autori-vinovați ai acestui proces. Ideea de egalitate, se știe că este clamată încă din secolul
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
Pe frontispiciul monumentului este fixată o placă de bronz, frumos ornamentată, ce poartă inscripția: „C.A. Rosetti. 1816-1885. Luminează-te și vei fi! Voiește și vei avea!” Pe soclu se găsesc două basoreliefuri din metal, ce reproduc momente din activitatea patriotică a lui C. A. Rosetti: actul istoric de la Unirea Principatelor, intitulat „24 ianuarie 1859”, iar al doilea, „9 mai 1877”, evocând proclamarea independenței de stat a României. Tânărul sculptor polonez, Wladimir Hegel (Włodzimierz în polonă), a fost cunoscut la Paris
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
neam brav, cu rădăcini puternice și origini străvechi, iar despre România noastră trebuia să ne fi învățat că este o țară mică, că avem și noi ce avem!” Era tare indignat că s-au scris pe vremea comunismului atâtea poezii patriotice exagerate, laudative, cu atâta emfază despre calități pe care nu le avem, ascunzând defecte, pe care, în definitiv, fiecare popor le are și pe care trebuie să le înlăture. Intenția de a-ți preamări neamul este bună, dar patriotismul își
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]