4,633 matches
-
superioritate evidentă în exprimare acum 100 de ani față de actuala generație. Faptul a fost explicat prin cultivarea excesivă a audio-vizualului, ceea ce creează mereu o atitudine de spectator și diminuează timpul de exprimare verbală prin proprii cuvinte. Pornind de la aceste concluzii, pedagogii au ținut seama și de impactul filmului asupra progresului elevului din punct de vedere moral, dar și de implicațiile de ordin financiar (filmul se folosește azi, în școli, dar în proporții moderate). Din păcate, pedagogii au subestimat impactul filmelor proaste
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cuvinte. Pornind de la aceste concluzii, pedagogii au ținut seama și de impactul filmului asupra progresului elevului din punct de vedere moral, dar și de implicațiile de ordin financiar (filmul se folosește azi, în școli, dar în proporții moderate). Din păcate, pedagogii au subestimat impactul filmelor proaste vizionate în afara școlii și doar în puține țări s-a organizat o instruire sistematică în vederea aprecierii filmului artistic. Deși, în mod evident, psihologia școlară se află permanent în raport cu pedagogia nu credem că ar trebui să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
numeroase variabile, ținând atât de ambianța școlară, de profesor, cât și de factorii inerenți elevilor, subiecți de o mare diversitate. De aceea experimentul în școală capătă un caracter interdisciplinar; în cadrul său psihologul are un loc important. Am văzut că, permanent, pedagogul care vrea să inoveze învățământul trebuie să apeleze la concluziile psihologiei, la cercetarea psihologică, pentru a putea aprecia resursele și rezultatele oricărei înnoiri a procesului instructiv-educativ. Din punct de vedere practic, cunoștințele acumulate de către psihologia școlară sunt prețioase în primul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ă scepticismul pedagogic, optimismul pedagogic și realismul pedagogic Ă își bazează argumentația pe dinamica și ponderea factorilor ereditate-mediu-educație, în ontogeneză (vezi figura 1). Fără a fi numai atitudini teoretice, scepticismul, realismul și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
socială. Cealaltă formă este învățarea sistematică, realizată în școli ori în cadrul diferitelor stagii de instruire, de calificare. Aceasta, fiind o formă de activitate instructiv-educativă planificată, organizată pe baza unei experiențe acumulate timp de multe secole și analizate de filosofi și pedagogi străluciți, este mai eficientă, dă un randament mai mare. Totuși, efectele ei se resimt îndeosebi în planul dezvoltării intelectuale, al însușirii cunoștințelor, al formării capacităților intelectuale, și mai puțin pe planul motivației, valorilor, al sentimentelor. Pe de o parte fiindcă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
procesul de gândire. Lucrările sale au avut o mare influență asupra psihologiei contemporane, influențând și studiile asupra învățământului. 4. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Brunertc "4. Teoria genetic‑cognitiv\ a lui J. Bruner" Unul dintre cei mai importanți psihologi și pedagogi care au degajat consecințele pedagogice ale concluziilor piagetiene este Jerome S. Bruner. Acesta a făcut întemeiate observații critice referitoare la opera psihologului elvețian, subliniind că acesta a realizat mai mult o descriere logică decât psihologică a dezvoltării intelectuale: „această descriere
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ora de clasă. Desigur, nimeni n-a considerat audierea celor spuse de profesor ca fiind suficientă pentru asimilarea cunoștințelor predate. Învățarea presupune reluarea lor acasă, folosind manualul sau notițele. Dar învățământul centrat pe această metodă a fost aspru criticat de pedagogi încă de la începutul acestui secol. Fapt este că absolvenții școlilor aveau impresia (și poate o mai au și cei din zilele noastre) că nu există o legătură reală între viață și ceea ce învățăm în școală. Se putea observa cum un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acest caz, școlarii nu au ocazia să-și manifeste independența, gândirea lor rămânând insuficient solicitată. 7.2. „Școlile active” de la începutul secolului XX tc "7.2. „{colile active” de la începutul secolului XX " La începutul secolului, o serie de filosofi și pedagogi au criticat concepția tradițională a școlii, metodele verbale și în special prelegerile școlare. Amintim pe J. Dewey, Maria Montessori, Ovide Decroly. Critica viza slaba legătură cu practica, cu viața, pasivitatea elevilor, insuficienta solicitare a gândirii lor. Mai ales ei considerau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
propriei școli (și chiar a localității în care trăiesc), să amenajeze un teren sportiv, să contribuie, eventual, la construirea unui loc de agrement unde să se poată recrea vara, îndeosebi în vacanțe ș.a. Toate aceste activități se includ în ceea ce pedagogii numesc „metoda exercițiului”, mijloc esențial, nu doar pentru formarea de deprinderi, ci și pentru cristalizarea unor sentimente pozitive. Evident, ele îndeplinesc astfel de obiective numai dacă sunt bine organizate și duc la succese îmbucurătoare pentru copiii participanți. b. Dacă activitățile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ceea ce s-a numit „autonomie funcțională”. Așa se explică de ce unii elevi conștiincioși, care învață foarte bine la toate obiectele, ajung să aibă multiple interese și le vine greu, la terminarea liceului, să opteze pentru o singură specializare. A.S. Makarenko, pedagog rus cunoscut prin rezultatele obținute în reeducarea a numeroși copii delincvenți, sublinia că omul are nevoie să întrevadă o bucurie, către care să tindă (el spunea „să aibă o perspectivă”). Acest lucru e valabil mai ales pentru copii: bunăoară să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ales pentru copii: bunăoară să întrevadă plăcerea unui spectacol ce va avea loc duminică. Dar el poate aspira și la bucuria unei vacanțe la mare. O dată cu adolescența el va lupta pentru satisfacția admiterii la o facultate dorită. Totul Ă spunea pedagogul amintită e să știi să îmbini „perspectivele” mai îndepărtate cu altele apropiate. Succesele școlare au drept efect și formarea unei atitudini pozitive față de muncă, deosebit de importantă pentru obținerea unor frumoase performanțe profesionale. Dimpotrivă, insuccesele repetate pot îndepărta copilul de școală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atitudinea pe care le-o impunea norma grupului familial în favoarea atitudinii promovate de grupul informal. Cei ce-și mențineau concepțiile politice conservatoare nu puteau face parte din grupurile informale și rămâneau izolați. O problemă conexă, care a preocupat pe mulți pedagogi și psihologi ai educației este aceea a influenței negative pe care o pot exercita grupurile informale de elevi asupra procesului de învățare. În unele cazuri, aceste grupuri adoptă norme ce se opun celor edictate de autoritățile școlare. O astfel de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
privință este legată de succesul sau eșecul școlar al elevilor, dar și de eficiența profesorului. Prezintă clasele omogene mai multe avantaje decât cele eterogene? Multă vreme profesorii au răspuns afirmativ la această întrebare. Totuși, rezultatele cercetărilor realizate de psihologi și pedagogi n-au confirmat niciodată în mod hotărât această opinie. Într-unul din cele mai cunoscute studii din domeniu, realizat în deceniul al VII-lea, trei cercetători americani au comparat rezultatele școlare ale unui eșantion de 22.000 de elevi obținute
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Metoda turneului între echipe reprezintă, de fapt, o îmbinare a cooperării cu structura competitivă: avem de-a face atât cu atitudini și comportamente de cooperare în interiorul echipelor, cât și cu o competiție între grupuri. Cu mai multe decenii în urmă, pedagogul sovietic A.S. Makarenko a pledat în favoarea competiției între subgrupuri Ă în favoarea, de pildă, a tradiționalei întreceri între rândurile de bănci (Deutsch și Hornstein, 1978). Chiar dacă acestă procedură pare să conjuge avantajele cooperării și competiției, evitând totodată neajunsurile ambelor, și chiar dacă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai eficient pentru elevi, dar cu certitudine mai greu și mai angajant pentru profesor. 5.3. Arta motivăriitc "5.3. Arta motiv\rii" În noul model, o bună parte din acțiunea educatorului vizează motivația celui care se formează. Un bun pedagog este mai ales cel care știe să se servească și să servească sistemul motivațional al persoanei (Mucchielli, R., 1982). Dacă modelul tradițional avea tendința de a utiliza motivațiile extrinseci (evitând factorii de distragere și mobilizând atenția spontană), sau să provoace
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
circulație și de o excepțională actualitate științifică ale prestigiosului concern editorial Cambridge University Press. Dreptul de a opera selecția capitolelor nea fost înlesnit, cu o deosebită amabilitate, de coordonatorul tratatului, Robert J. Sternberg, profesor la Yale University, SUA, psiholog si pedagog reputat în comunitatea mondială de specialitate. În voluminoasa ediție engleză (peste 500 de pagini tipărite în caracter foarte mic), lucrarea este structurată în șase părți, abordând evoluțiile semantice ale conceptului de creativitate (I), metodologia cercetării creativității (II), fundamentele biologice ale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a creativității erau dominate de o dihotomie: Există două tipuri de teste de creativitate - teste care implică abilități cognitiv-afective, precum Testul Torrance de Gândire Creativă (...) și teste care intenționează să exploreze un sindrom de personalitate, precum Inventoriul biologic Alpha... Unii pedagogi și psihologi au încercat să stabilească dacă procesul creator poate fi considerat un sindrom de personalitate caracterizat prin receptivitate la experiență, spirit de aventură și încredere în sine și dacă procesele cognitive ale gândirii logico-raționale din cadrul gândirii creative sunt identice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Alexander, 1995; Shaywitz et al., 1995) și popularizate ulterior în presă (Begley, 1995) cu privire la legătura dintre funcțiile cerebrale și tipurile de activitate cognitivă (iar dezvoltarea tehnologică a permis efectuarea unor astfel de corelații) au incitat interesul oamenilor de știință, al pedagogilor și al publicului larg. În esență, aceste tehnici implică monitorizarea metabolismului glucidic cerebral al individului în timpul executării unor sarcini cognitive (de exemplu, în timpul rezolvării probleme matematice). Deoarece metabolismul glucidic reprezintă una dintre variabilele prin care se exprimă activitatea cerebrală, cercetătorii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de comportamentul creativ, iar Torrance, Ball (1984) și Runco (1986b) au compensat această aparentă deficiență a propriilor cercetării ajustând formal concluziile lor. O critică apărută în deceniul trecut se adresează influenței specificității sarcinii asupra măsurării creativității. Baer (1994a) le recomandă pedagogilor o prudență maximă față de testele de gândire divergentă din numeroase motive, dintre care cel mai important este presupusa dependență de sarcină a creativității (Baer, 1993a, 1993b). În cercetarea sa, Baer folosește însă tehnici alternative de măsurare asemănătoare celor ale lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
bine adaptate aptitudinilor și inteligenței diferitelor categorii de studenți. Pentru a complica și mai mult lucrurile, educația era definită nu doar ca instrucție În școală, ci și ca proces de acumulare continuă de cunoștințe, În care societatea avea rolul de pedagog pentru fiecare nouă generație. A doua dimensiune a educației era „școala muncii”19. Contribuția lui Mehedinți la reformarea pedagogiei În România, În sensul dezvoltării unui sistem de educație mai orientat către aspecte practice, constituie subiectul câtorva analize istorice 20. Nici una
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de știința și de tehnica modernă, un mare geniu social poate schimba În scurtă vreme ritmul vieții unui Întreg popor... Un om de stat poate modifica prin măsuri eugenice Însuși fondul ereditar al neamului său și poate deveni cel dintâi pedagog al națiunii 21. Mehedinți cunoștea studiile lui Francis Galton despre gemeni, În care era discutată transmiterea ereditară a inteligenței și a altor aptitudini și talente, și era, În același timp, un susținător convins al viziunii biopolitice a lui Moldovan, pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
făcute de către profesioniști în domeniul asistenței sociale, de către instituții/ONG-uri acreditate special pentru formare, și nu „după ureche”; b) necunoașterea/neînțelegerea corectă a specificului profesiei de asistent social și dizolvarea ei în tipuri de activități superspecializate (de exemplu, consilier/pedagog specializat pentru abandon, consilier pentru cei dependenți de drog, alcool, consilier pentru familii monoparentale, pentru copiii străzii etc.), care de fapt sunt asigurate de specialistul în asistență socială în acord cu profesia sa de bază, în cadrul unui proces continuu de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ilustra inaptitudinea practică a ființelor superioare. Această inaptitudine e o iluzie, nici măcar totdeauna onestă. Ființele superior dotate mental și psihic (și fizic, de ce nu?) nu sunt numai artiști și visători, se întâmplă să fie și militari, comercianți, tehnicieni, administratori, cultivatori, pedagogi etc. Toți au comun cu artiștii și gânditorii (dar cu cei adevărați, bineînțeles) ceea ce face superioritatea umană, adică în ultimă instanță acea rarisimă însușire fără de care nu există nici virtute, nici geniu și care se numește bunul-simț. Bunul-simț nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
revelarea unei geografii umane, nesesizată de precursori, largi porți unei proze eliberată de ticurile intrigii sentimentale și ale solilocviilor psihologice” (subl. n.). Stilul lui M. Ungheanu e un stil rezistent și dur, fără suplețe, dar cu ascuțișuri de silex. UN PEDAGOG DE ȘCOALĂ NOUĂ Cu ce ton de superioritate, cu câtă suficiență îl expediază Nicolae Balotă pe Albert Camus! „Cred, de aceea, azi, când, prea blazați, evităm, cărțile lui Camus, că acestea pot pasiona încă pe adolescenți”. (Jurnalul unui om fericit
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
doxă, să fii bine școlit și tare de tot la cărturărie. Cine altul la noi putea fi mai în măsură să-și asume în asemenea caz rolul casației și să pronunțe „de pe scaun” un verdict fără trimitere, decât N. Balotă, pedagogul absolut, de a cărui universală bibliografie știe oricine parcurge orice număr din orice publicație din orice oraș al țării și oricine urmărește cât de cât emisiile culturale de la radio și televiziune? Mărturisește savantul nostru că la douăzeci de ani, când
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]