1,015 matches
-
calvar! Dar Dan? Cum e Dan? E sublim, e Înălțător, e divin! Ce dragoste mi-ar putea da el... Ce dragoste mare! Infernal de frumoasă! Așa cum este el, bătrân pentru mine, m-ar putea face fericită și mi-ar elibera penița asta nepricepută, mi-ar face-o să zboare, să viseze... să scrie! Zuluf 10 august 1963 Dragul meu, Ferestrele cabanei erau Întunecate, toți ceilalți dormeau. Noi doi, sub cerul Înstelat, rămăsesem ultimii În chausson-ul cu care venisem, aparatul de radio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
măcar binețe sublimului. Și rămân mereu acolo... copleșită de visul cel fără de păcat... mereu... 13 septembrie 1964 Gol de gânduri, stiloul a uitat să mai alerge pe foaie. Viața, chinuitor de frumoasă, i-o luase Înainte. Goală de gânduri, biata peniță nu mai avea putere să alerge pe hârtie. Viața, chinuitor de frumoasă, i-o luase Înainte. Între atâtea gânduri, bietul creion nu mai știa ce să aleagă. Nu mai putea să scrie. Viața, chinuitor de frumoasă, i-o luase Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
reportaje parlamentare, redactează false știri politice, note polemice, anecdote. Nu își cenzurează mijloacele de expresie, buna-cuviință este adesea uitată în focul polemicii, adversarii având a se teme de ironia lui, de vorbele de duh memorabile, de portretele trasate cu o peniță muiată în venin, dar și de calambururile licențioase, de anecdotele nu rareori grosiere. Într-un fel, Orășanu e un martor al vremurilor din spița cronicarilor, iar N. este cronica lui, prin care, păstrând proporțiile, îl precedă pe I. L. Caragiale. R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
atenție pentru ceea ce au particular, personaje ale unui involuntar bildungsroman, părinții lui G., profesorii și colegii de la școlile din Cernăuți sau prietenii întâlniți la Viena (Constantin Flondor, Ilarion Munteanu) și la Iași (Mihai Eminescu). Izbutită este și conturarea, cu o peniță ascuțită, a mediului răzeșilor bucovineni, mai ales a „cucoanelor” care viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Arta”. Redactor-șef este Dan Grigorescu, redactor responsabil de ediție - Ioan Groșan. Publică versuri Octav Grigorescu, Margareta Sterian, Magda Cârneci, Daniela Crăsnaru. Cititorii pot păși pe urmele lui Mateiu I. Caragiale într-un București al amintirii. Sub genericul Portrete în peniță, câțiva scriitori evocă chipurile unor prieteni pictori. Sunt publicate traduceri de Eta Boeriu și François Pamfil și fragmente, traduse, din jurnalul Sofiei Tolstoi. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285273_a_286602]
-
care obișnuiesc să-și încălzească mâna înainte de a începe o lucrare. Timp de o jumătate de oră el lasă mâna să zburde în voie pe hârtie, fără o intenție precisă, fără să caute să transforme traseele grafice, rezultate din plimbarea peniței pe hârtie, în lucrări propriu-zise de desen. Acest joc, aparent gratuit, îl ajută pe artist să-și intre în mână, adică să atingă nivelul normalității sale artistice. Încălzită, mâna devine ascultătoare, supusă și răspunde foarte bine la toate comenzile primite
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
să vă distrați.” Céline...Aragon...Giono...Beckett...Henry Miller...Să nu-l uităm pe Marcel...[...] Și când mă gândesc că sunt fraze tăiate pe care nici nu le mai poți descifra, În halul ăsta ai Înnegrit totul sub linii de peniță! Când reușesc ca printr-o minune să citesc ce ai tăiat, rămân cu gura căscată. Ai renunțat la așa o comoară! Îți vine să te Întrebi ce a fost În capul tău când te-ai hotărât să faci una ca
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
dreptul/ stângul/ cum se lasă peste umeri nostalgia/ când prin pustiul stepei/ se adună pașii/.../ de ziua celei care nu mai este/ scriu cartea desăvârșitei tristeți./ cu inima frântă și mâna-nghețată/ direct pe pielea întinsă a sufletului/ cu o peniță bine ascuțită/ înmuiată într-un sânge gâlgâitor/ ca izvorul când vine dimineața// de ziua Mamei a sosit Abadon". Deși poetul simte în permanență "chinuitoarea apăsare/ teascul vișiniu al pustietății", el întoarce împotriva chemării neantului armele redutabile ale oricărui poet autentic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
indian au fost fabricate în Taiwan sau Macao. Îmi suflu nasul în batiste din Egipt sau în șervețele Kleenex provenite din pădurile canadiene. Ascult știrile la aparatul meu japonez, scriu ciorna acestei cărți europene cu aurul siberian sau sud-african al peniței stiloului, o bat la mașina mea japoneză Canon în așteptarea Macintosh-ului meu american. La fiecare masă, îmi rezerv paharul Franței, însă poftesc în farfurie America Latină, Asia și Africa. Încă de pe acum țesătura vieților noastre conține o mare parte din textura
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu filodormă... prefect, deputat, senator, ministru plenipotențiar, prezidînd o subcomisie de cooperare intelectuală la Liga Națiunilor și oferind colegilor lui străini, veniți în România cu pantahuza sau în "anchetă" o somptuoasă și sibarită ospitalitate în castelul său istoric din Ardeal." Penița ironic-corozivă a lui Mateiu desfășoară aici tot ceea ce nu s-a împlinit din aspirațiile sale sociale; similar, Ion Luca intenționase să prelungească destinul personajelor sale în ascensiune în comedia rămasă doar în stadiul de proiect Titircă, Sotirescu et comp. Privitor la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Francisc Munteanu și cuprinzând schițe apărute inițial în „Viața românească” (1950), cu care autorii debutau editorial în 1951, nu a intrat în librării, fiind dat la topit. Prima carte difuzată a lui P., culegerea Povestiri (1955), relevă un prozator cu peniță sigură, cu spirit de observație, cu simțul umorului și vocație satirică. Cum el însuși o specifică în Cartierul Primăverii. Cap sau pajură, roman apărut postum, în 1998, scriitorul nu a publicat înainte de 1990 „nici o pagină de literatură care să treacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
5 iulie 1883) și, respectiv, aproape o filă (Raportul medico-legal din 23 martie 1889). Nu se poate admite așa ceva; pentru o expertiză grafică, de orice fel ar fi ea, sunt necesare multe mostre de scriitură, trebuie investigații colaterale (privind cerneala, penița, hârtia), analiza de text este indispensabilă, e nevoie de o metodă anume, mai e nevoie de multă prudență; cele câteva pagini de carte împănate cu imagini scanate după documente puse față în față nu pot vorbi de la sine, textele ele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri sau când se scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face cu totul albă. Vrabia, la 50 de ani, mai întâi îi crește o peniță albă pe spate, pe urmă îi tot cresc până la 100 de ani; atunci e albă cu totul. O vrabie de acele când se arată, are să fie anul bun. Dacă vezi, să n-o ucizi, căci acela-i norocul. Vrabia s-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
turneele și campaniile omului politic pe care îl admiră. Articolele sale politice, reportajele parlamentare, reflectând toate aceste sinuozități și inconsecvențe, impun prin luciditate, prin energia iradiantă a argumentației și, în orice caz, prin calitatea literară. Plasticitatea unor portrete conturate cu peniță ascuțită, aplombul fanteziilor parodice, coloritul discursului, agrementat cu dialoguri sau scenete, cu ingenioase jocuri de cuvinte, recursul dibaci la alegorie propulsează această publicistică impetuoasă, efervescentă în zona literaturii. Cu ochi rău, C. țintește, la fel ca în comediile lui, parvenitismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
se sprijină în narațiunile sale și că, dacă ar fi de partea cealaltă a ecranului, nu și-ar cumpăra nici o carte după ce s-ar vedea în vreo emisiune! În Franța, unii cei mai mulți scriu, metaforic vorbind, cu un stilou Mont-Blanc cu peniță de aur, migălindu-și îndelung fiecare frază, răsfățînd-o și alintînd-o pînă ajunge să strălucească în toată complicata ei frumusețe, menită să încînte ochi și urechi (mai cu seamă din cele potențial aducătoare de premii). Djian e pe dos. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
popor, pe drept citite și azi. DIMITRIE TELEOR Până azi reputația lui D. Teleor (1858-1920) este a unui umorist de reviste vesele, ceea ce e nedrept. Este adevărat că a fost un mare risipitor de "mofturi" și de poezii în vârful peniței. În fond el e un autor plin de grație și ceea ce se cheamă un fantezist, în poezii încărcate de emoție discretă, fragile castele de cărți de joc risipite printr-un gest malițios al mâinii, sau bizuite pe o imagine centrală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eminescu se oglindește în ziaristica lui și îndeosebi în aceea a sextenatului de la Timpul. Istoria României, în toate aspectele ei politice, sociale, economice, culturale, dimpreună cu marii și micii ei actori, e consemnată în paginile acestea îngălbenite de timp, de penița unuia dintre cei mai sârguincioși și mai pătrunzători martori oculari"186. Lucrările de istorie dedicate celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea recurg frecvent la citate din articolele eminesciene, în prezentarea evenimentelor politice, sociale, economice din această
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
calitatea materialului dat tiparului și prin vehemența cu care apără cauza românilor de pretutindeni. "Istoria României, în toate aspectele ei politice, sociale, economice, culturale, dimpreună cu marii și micii ei actori, e consemnată în paginile acestea îngălbenite de timp, de penița unuia dintre cei mai sârguincioși și mai pătrunzători martori oculari"216, apreciază principalul editor al creației eminesciene. În februarie 1880, Eminescu este numit redactor șef la Timpul, funcție pe care o ocupă până la sfârșitul anului 1881, când devine responsabil cu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Eminescu se oglindește în ziaristica lui și îndeosebi în aceea a sextenatului de la Timpul. Istoria României, în toate aspectele ei politice, sociale, economice, culturale, dimpreună cu marii și micii ei actori, e consemnată în paginile acestea îngălbenite de timp, de penița unuia din cei mai sârguincioși și mai pătrunzători martori oculari"283. Având în vedere criteriul tematic, publicistica eminesciană permite inventarierea unor constante tematice definitorii, dincolo de variațiile de stil și de atitudine, înregistrate de-a lungul carierei jurnalistice. În acest sens
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
urmele altor istorici, dar, mai ales, ale lui Boissier, care și el împărțise domnia lui Augustus în două: în prima parte, Augustus ar apărea plin de înțelegere, blândețe, clemență și bunătate, într-o societate aproape idilică, evocată cu plăcere de penița lui Boissier și, în parte, și de D'Elia; în a doua, în schimb, lumina începuturilor s-ar fi stins gradual pentru a face loc unei umbre din ce în ce mai accentuate, datorată opoziției care a apărut și s-a extins cu fiecare
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și trupul acestui război". Și imediat Ovidiu adaugă: "Și de ce aș spune că furia divină nu se poate potoli în ceea ce mă privește, când îi văd pe zei indulgenți cu dușmanii?"196. Este un element care revine și altădată sub penița sulmonezului, ca un leitmotiv, dorind parcă să stabilească o paralelă între situația sa și cea a conducătorilor dușmanilor: aceștia dăduseră dovadă de ostilitate față de poporul roman și față de conducătorul său, Augustus, dar Ovidiu? Fără îndoială, Ovidiu nu putea fi considerat
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ne ocupăm în afară de școală, de preferințele noastre și în special să ne vorbească despre cărți și despre gravuri. Se convenise că nu ne erau străine și că ne preocupau. Mie îmi arăta desenele lui, deosebit de originale ca factură, desene în peniță, în genul acelui autoportret publicat de G. Călinescu în a sa „Istorie a literaturii române”, asemănătoare acelora care au apărut în revistele la care a colaborat de-a lungul anilor. După ce a plecat la Iași, apoi la București, nu uita
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
care să fie remarcată: mic de statură, subțirel, rămas un provincial în îmbrăcăminte, rezervat, pe care îl descopereai mai târziu. Ca și în autoportretul publicat în „Istoria literaturii române” de G. Călinescu, desenul din pagina 702, lucrat foarte lejer în peniță de V. I. Popa în genul său puțin obișnuit, scriitorul apare cu un obraz subțire, de adolescent, mai curînd feminin, cu pistrui aurii, care în anii din urmă devenise fragil. Avea ochii blânzi, cuminți, cărora abia mai pe urmă le
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
aptitudini, care atestă multilateralitatea spiritului său creator. Desenele sale, relevând o linie fină, sensibilă și inimitabilă, pot fi întâlnite în numeroase reviste, cărți și ziare contemporane. G. Călinescu a reprodus în a sa „Istorie a literaturii române” trei portrete în peniță datorate lui Victor Ion Popa reprezentând pe Octavian Goga, pe Dragoș Protopopescu și pe Victor Ion Popa (autoportret), creații originale și remarcabile, în maniera autorului. Desenele și caricaturile sale au cunoscut în vremea aceea o mare circulație și prețuire. În
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
alunecă prin mâna. Da povețe, sfaturi multe Celor ce vor să asculte. Os cu dinții subțirei Un arici mititel Aranjam părul cu ei. Curățăm dinții cu el. Se găsește în ghiozdane O sticluța cu vopsea Purtând gume și creioane. Da penițelor să bea. Nu e șoarec, nici orbete, Covor negru pe perete Roade pete din perete Are cretă și burete. Ar fi bine și frumos Să nu-i dăm nimic de ros. Cine urma albă lasă Voinicel cu haină albă Pe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]