15,855 matches
-
și tot ceea ce universul artificial oferă în ansamblu și în amănunt se preschimbă, printr-o halucinantă construcție mimetică, în opusul desăvîrșit al originalelor: în iluzie pură, în gratuitate absolută, în joc dramatic cu absurdul și cu fatalitatea. Confuzia inițială, oscilațiile percepției și continua glisare între obiectul real și ficțiunea imaginii, sprijinite și întreținute de artist printr-o manualitate și printr-o capacitate de adaptare la spiritul formei și la somațiile materiei cu totul ieșite din comun, se transformă, finalmente, în ambiguă
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
succesive ,,presiuni de context", acele intervenții brutale născute din convulsiile istoriei mici și din bovarismele pseudoteologale de natură ideologică și politică. Generații la rînd, începînd cu acelea interbelice și sfîrșind cu cele născute în deceniile 6-7, și-au tot modificat percepțiile și retorica în funcție de agresivitatea sau de toleranța cenzurii, de formele pe care le-a îmbrăcat intervenția directă a comenzii politice în dinamica și în metabolismul creației. Așadar, pe lîngă interogația de ordin metafizic, pe lîngă indecizia abisală între corporalitatea formei
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
existente în rândul opiniei publice. Sună ciudat faptul că opinia publică italiană descoperă anumite lucruri despre România doar în situații-limită, în contextul unor incidente. Nu e posibil ca România să fie imaginată ca o țară exotică, aproape necunoscută. O asemenea percepție era explicabilă poate în evul mediu sau la începutul veacului XIX. Ar trebui să existe o cunoaștere mai profundă a culturii române din partea italienilor. Pot judeca mai puțin rolul românilor. Cred totuși că la nivelul instituțiilor culturale române existente în
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
complexe și fără idei preconcepute, etapele edificării mitului Eminescu: "Am încercat să propun o viziune nouă despre Eminescu, ferită de bruiajul prejudecăților literare, didactice sau critice actuale, renunțând pentru o clipă la imaginea noastră despre Eminescu, în favoarea inventării unei alte percepții asupra lui Eminescu. Am recurs astfel la reconstruirea, re-inventarea imaginii lor, a contemporanilor poetului, despre cel care avea să devină, în timp, o marcă de referință a culturii române. Am fugit totuși de orice imixtiune a involuntarei perspective teleologice, de
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
sa sec-oraculară. Solemnitatea, poza patetică, teatralitatea nu l-au atras cîtuși de puțin pe Petre Stoica. Aidoma lui Alberto Caeiro, heteronimul lui Fernando Pessoa, și, mai cu seamă, "microrealiștilor" francezi, poetul nostru a mizat pe o modestie antiretorică, pe autenticitatea percepției nemijlocite a ambianței. Gonflarea subiectului, recuzita de artificii pompoase, numărul ridicat de decibeli ai dicției i se par inanități, determinîndu-l a refuza zeflemitor poemele care au "strălucirea cozii de păun" ori "gust de migdale", "sonetele stropite cu eau-de-cologne", "poemele al
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
poate de precis al tendințelor din viața politică românească. Cortina de ceață, cel mai nou volum din această serie, are câteva particularități. În primul rând, a apărut la sfârșitul anului 2007, rupând simetria cu anii electorali. Apoi, statutul autorilor în percepția celor implicați în jocul politic a suferit mutații majore. Vladimir Tismăneanu a renunțat la olimpianismul pe care i-l oferea statutul de profesor american, în favoarea unei implicări directe în politica românească. A devenit președintele Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
aducerea-aminte" (Amintiri). Cadența frazei îi amintește, concomitent, pe Chateaubriand și pe Benjamin Constant. în paginile ulterioare din Amintiri, Russo va închega atmosfera propriei sale copilării și tinereți. "Introducerea teoretică" transcrisă mai sus nu consemnează doar o reverie pasageră, ci o percepție proprie a lumii. Educat în patria lui Amiel, format acolo, Russo descoperea uimit o realitate căreia contemporanul și concetățeanul său genevez avea să-i consacre miile de pagini ale Jurnalului intim. Antrenat de o asemenea dinamică, Russo își privește copilăria
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
că efectul fusese rezultatul unei simulări. Dificultatea de a desluși cât adevăr e în gest și cât e mimare îl va însoți în întreaga ascensiune ca literat și ca om politic. Pentru înțelegerea lui Malraux, Drieu deținea un unghi de percepție privilegiat, deoarece pătrunsese firesc în zonele de taină ale creației și ale existenței prietenului, ajunsese și un confident, chiar în clipe de conflict acut între ei. Nu se poate tăgădui circumstanța că era dezavantajat, căci se înscrisese într-o tabără
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
identificînd modalitățile, strategiile și dispozitivele puse în mișcare în interiorul realității ficționale, cu scopul exercitării supravegherii, sub ochiul avizat și "suprainformat" al spectatorului. Acesta se transformă într-un martor cu totul special, martor al supravegherii în desfășurare, fapt ce îi îmbogățește percepția și trăirile, chiar dacă într-un mod oarecum echivoc: el resimte deopotrivă atracție și oroare față de acest procedeu, fiind observator lucid și implicat ("spectator brechtian", îl numește Banu), dar încercînd, totodată, și o senzație de plăcere deloc inocentă, ba chiar "perversă
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
conformă sugestiilor pitagoreice. Mitul lumii plate, ptolemeice, care ar fi dominat imaginarul medieval se dovedește astfel o găselniță a modernității fără acoperire în realitate (cu două, notabile, excepții: Lactanțiu și Cosma Indicopleusteus). Observând asemenea chestiuni, Corin Braga propune, practic, corectarea percepției clișeizate a medievalității, dovedind că o ucenicie în atelierele geografilor, călătorilor și cartografilor lumii "vechi" este recompensată prin foloase indubitabile. Fascinantă rămâne bucuria abia disimulată a autorului de a străbate spațiile rezervate ale unei considerabile istoriografii și ale unor depozite
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
poză (modul regizat, ticluit al imaginii umane), pe care le descrie cu o neslăbită vervă. Aci intervine temperamentul d-sale vîrtos balcanic, acea manifestare, pitorească ea însăși, a unei naturi înclinate către exces, nedîndu-se înapoi din fața violențelor nu doar de percepție ci și de limbaj. Acel "semioriental imoderat", cum îl definea Paul Morand, balcanicul care, e într-una-i din fibrele intime, autorul Tragicului, se caracterizează printr-un dezechilibru uneori, doar uneori compensat de arta cuvîntului. Iată un portret-robot furnicat de maliții, să
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
și un nou cadru pentru reconfigurarea formelor. Împăcînd contrariile și unificînd cronologiile, recontextualizînd istoria și incorporînd virtualul, Dumitraș se așază incontestabil în plin enciclopedism postmodern, acolo unde succesiunea se varsă în simultaneitate și unde memoria lasă tot mai mult loc percepției nemijlocite. Din această pricină parcursul artistic însuși este unul sintetic și globalizator, el integrînd firesc în sincronie toate reperele unei diacronii încețoșate. Max Dumitraș este, rînd pe rînd, dar și simultan, pictor și sculptor, provocator și actor, fotograf, cercetător și
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
medie, și cu o capacitate de intuiție și de formulare unică, Marin Sorescu surprinde cîteva trăsături esențiale în opera și în structura psihologică a unor artiști greu de citit în profunzime și pentru oameni de specialitate cu multă experiență. Despre percepția falsă a lui Brâncuși, de pildă, în extrem de puține cuvinte, Sorescu spune următoarele: ,, Victimă a folcloriștilor și a literaților! La intrarea în opera lui Brâncuși ar trebui o răzătoare, să te ștergi pe picioare de toate legendele pe care le-
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
Strigate prelung către cer/ Vorbele pămîntului/ Devin înalte.// Născute-n zodii bune/ Cuvintele/ Poartă pe umeri lumini/ Ridică cetăți/ Ce stau de strajă/ Vremii/ Pe drumul dintre cer și pămînt" (Cărări aeriene). îl preferăm în secvențele în care, pe fondul percepției d-sale elementar-disociative, înscrie echilibrul fragil al contrastelor: "E alb/ Poate prea mult alb/ Și mă dor cumplit/ Muritoarele alburi.// De n-aș ști că sub voi/ Alburilor/ Zac infernuri pămîntene/ Aș fi/ Cum niciodată n-a fost/ Pe lume
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
necanonic, luptător pe cont propriu cu demonii memoriei, adus la porțile revelației de principala sa vocație, luciditatea. Acțiunea romanului lui Vasile Igna , strict cantitativă în plan evenimențial, se dovedește încrâncenată în cel psihologic: Opreanu luptă pentru a dobândi o anumită percepție, o perspectivă mântuitoare a vieții, imbold ce structurează narațiunea în registrul unui fantastic psihologic. Viziunea este clară din punct de vedere imagistic, cinematografică, făcându-l pe cititor să asiste, printr-un mic efort imaginativ, la un thriller filosofic. Nu e
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
identifică - și, în parte, construiește - o lume intermediară, o a treia realitate, perfect îndreptățită și inteligibilă în principiu, dar complet lipsită de suport exterior și de orice existență în istoria măruntă sau în anecdotica experienței individuale. În mod paradoxal, instrumentul percepției nu mai este aici ochiul exterior, fiziologia previzibilă a privirii, ci memoria, ochiul interior, capacitatea mentală, oarecum extrasenzorială, de a genera și, mai apoi, de a fixa viziuni. Pictura lui Vladimir Zamfirescu pune în circulație adevăruri umane profunde, este de
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
Doar 2,5% din populație e țigănească, în contrast cu presupunerile comunității internaționale." Noroc cu imaginile salubre ale Sibiului, fără a cărui actuală postură europeană, probabil că nici nu am fi întâlnit cuvântul cultură în articolele respective. Mă întreb dacă stereotipiile de percepție referitoare la țara noastră nu sunt cumva întreținute și prin felul cum noi înșine orientăm asemenea vizite. În loc de cunoașterea mănăstirilor bucovinene - încă o tură prin aziluri (probabil, un reflex creat de baroneasa Nicholson). Iar dacă Maramureșul e prea departe, din
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
făurirea "ad-hoc" a volutelor unor console sugerate de compozitor și angajarea într-un tip superior de formare a unei ambianțe muzicale (în Prop a Vicmar). Dincolo de asumarea acestor "variabile conceptuale", interpretului îi mai este dat să releve variile straturi de percepție și accepțiuni ale unor atare lucrări: sensul finalității (ca scop al traseului temporal), sensul gramatical (ca dispoziție particulară a obiectelor sonore), sensul figurativ (ca declanșator de sugestii și asociații muzicale) și, nu în ultimul rînd, sensul etic (cel ce mărturisește
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
persoana întâia prin multiple, când nu dramatice și chiar tragice împrejurări ale unei existențe frustrate - în anii de dinainte și de după Revoluție, până chiar în zilele când deschidem cartea. Eroi la toate vârstele, dar întotdeauna pradă unei crize, simțitori la percepțiile ambientului, până a le înregistra monstruos, prin acumulare și pulsație, ni se destăinuie, fără a ne pretinde compasiunea. într-o asemenea ipostază, eroul mateescian, vârstnic și consumat, suferind de insomnii tenace se străduiește să le combată, recurgând la strategii care
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
bolero-ului lui Ravel, ducând spre sfărâmarea normelor raționalului, în nuvela Ușile închise eroul comite eroarea de a vizita clădirea în care, cu ani în urmă, funcționase un Institut al Relațiilor Cordiale, unde lucrase și-și petrecuse anii de vii percepții ai tinereții. Avea în minte saloanele elegantei locuințe boierești transformate într-un Institut și el elitar, care respectase întocmirile pălățelului. în fapt, ceea ce-l pune în mișcare pe povestitor este obsesia ușilor din holul uriaș, ce-i revenea în vis
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
decât oricare altă secțiune a volumului, capitolele care descriu aventura Partidului Liber-Schimbist stau sub semnul ludicului și al ironiei; valoarea literară a cărții este concentrată în aceste capitole, altminteri lipsite aproape complet de interes documentar. De altfel, ultimele pagini răstoarnă percepția cititorului despre adevărata natură a volumului pe care îl are în față. Deghizată sub haina memorialisticii, cartea lui Ștefan Cazimir este, mai ales în secțiunea dedicată carierei politice a personajului, o operă de ficțiune. Volumul se încheie cu o prezentare
Autobiografia ca joc by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/9985_a_11310]
-
aminte că autorul Cărții Oltului a rămas satisfăcut cînd i-am declarat, cu prilejul unui colocviu literar, că e cel mai... huliganic autor al literelor românești. Incontestabil, sexualitatea ca și, în genere, fenomenele fundamentale ale umanității, e o chestiune de percepție. Există în această privință două puncte de vedere generale care polarizează interpretările în materie. Pe de o parte o perspectivă teologal-moralistă care consideră căsătoria și instituția familiei drept sacrosancte, iar pe de alta o perspectivă laică, înclinată a admite nu
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
și Lupul Albastru, că adevărul spiritului meu avea această atribuție ireală și în legătură directă cu absolutul, nu m-ar fi crezut aproape nimeni. Poate nu m-ar fi crezut nici măcar Iasomia, deși ea ar fi trebuit să aibă o percepție care să depășească aparențele, pentru că avea acces la adevărul essential al naturii, la libertatea infinitului însă, probabil, nu m-ar fi crezut nici ea... La urma urmei, oamenii credeau doar ceea ce atingeau concret, ceea ce li se arăta incontestabil... și ceea ce
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
blana neagră, purta un fel de guler alb și labele învelite în șosete cafenii, iar pe frunte avea desenat un fel de contur argintiu, ca vârful unei coroane regale. Părea într-adevăr un lup distins, absolut deosebit și receptiv la percepția mea dincolo de aparențe. Eu-s Lupul Albastru, i-am spus. Tu încotro mergi? Nu știu exact, merg pe drumul ăsta, vreau să găsesc răspuns la ceva ce mă preocupă, mi-a răspuns. Atunci, mai bine hai cu mine, i-am
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
a fumului, a apei (sfințite), a aburului: tămîiat, afumat, aghesmuit, aburit, brumat. Seria pare logică, chiar dacă cuvintele pot avea evoluții semantice diferite, după cum se pornește de la băutură (aghiasma fiind o metaforă ironică pentru băutura alcoolică) sau de la efectele ei, de la percepțiile incerte, neclare. Ambiguu e și termenul prăfuit: imagine a voalării, dar poate și derivare înșelătoare, comică, de la expresia a se face praf. Unele eufemisme - turmentat, magnetizat, afectat, obosit, făcut etc. - au sensul "beat" doar sub presiunea contextului. Observația e valabilă
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]