6,187 matches
-
că „așa cum apare astăzi optzecismul, el pare să nu fi fost doar un grup artistic sau o școală literară, ci un fel de generație biologică, națională, diferită de cele dinainte nu numai artistic, ci și ca mod de viață, de percepere a realității. Nu întâmplător această generație a purtat o vreme gloriosul titlu (firește, atribuit ei, inițial, cu un sens peiorativ) de «generația în blugi», definindu-se prin acest obiect vestimentar o întreagă brave new world. Optzecismul pare a fi, într-
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
exacte, alese din vocabularul unui intelectual fără prejudecata separării stilurilor. Tot subordonată relației esențiale a poetului cu lumea este relația de de-realizare a universului, de înlăturare a contururilor aparente, spre a sugera sentimentul înstrăinării de sine, spaima de neant, perceperea morții ca prezență ubicuă - sentiment niciodată numit, dar tutelar, ca zeul ascuns, în poezia lui I. Dacă volumele sale nu s-ar numi, cu atâta obstinată voință de ștergere a urmelor, Versuri, Poesii, Poeme, ele s-ar putea reuni sub
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
culturale tacite trebuie explicitate, întrucât au fost criticate sau chestionate, discursul rezultat este pe cât de depărtat de realitatea trăirii efective a consecințelor, pe atât de sofisticat din punct de vedere tehnic. Realitatea trăită este distorsionată discursiv și bazată pe o percepere falsă a pretinsei ignoranțe a publicului. Raționalitatea structurală eșuează în critica iraționalității sau a ignoranței publicului și este viciată de incapacitatea sa de a evalua eficient și rezonabil propriile eșecuri în „lupta cu natura”, în asigurarea „progresului” nelimitat și mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prilej a evidențiat aspectul complementar al principiilor estetice ale celor doi combatanți, a căror dispută stă la temelia criticii literare românești moderne. Sprijinindu-se pe teoriile lui Platon și mai ales pe ale lui Schopenhauer, M. afirmă impersonalitatea artistului în perceperea lumii: în cursul acestui act artistul se uită pe sine și se înalță în sfera unui „entuziasm impersonal”, izvorât din altruism, pătrunzând astfel în natura absolută a lucrurilor și reușind să redea nu particularul, ci generalul. Prin depășirea cercului de
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
asimilare, formare de capacități și deprinderi intelectuale, creație. • domeniul afectiv, dezvoltat de teoreticieni precum Krathwohl, Landsheere, Raven, French, prezintă următoarea organizare: 1. Receptare. 2. Reacție. 3. Valorizare. 4. Organizare. 5. Caracterizare. • domeniul psihomotor, dezvoltat de Simpson, introduce următoarele trepte: 1. Percepere. 2. Dispoziție. 3. Reacție dirijată. 4. Automatism. 5. Reacție complexă. Avantajele clasificării obiectivelor pe clase și categorii comportamentale sunt multiple și constau în faptul că: - oferă un evantai larg de tipuri de obiective, aflate la dispoziția cadrului didactic; - susțin procesul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pentru copii ale scriitorilor sovietici, ne oferă un bogat material de studiu, de un ajutor neprețuit pentru lămurirea unei chestiuni deosebit de dificile. (Ă). Exemplul acesta, pe care cu unele modificări, l-am extras din articolul lui A. V. Zaporojeț: Psihologia perceperii poveștii de către copilul de vârstă preșcolară, arată că copiii, chiar destul de mici, cunosc foarte bine legile basmului. Ei apreciază poveștile confruntându-le cu propria lor experiență. (Ă). Zaporojeț spune: «Copilul crescut În spiritul poveștii populare, simte limita pe care nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a fost posibil, prin tratarea rafinată pe baza tehnicii numite „întreruperea temei date”. De fapt, știm - pentru că ne-am dat seama de progresele înregistrate de grupele pe care le-am instruit - că șase luni de atenție și observare asiduă permit perceperea a cel puțin 80% din lucrurile care trebuie să fie observate pentru a înțelege corect. Să nu uităm că în viața obișnuită învățăm din fiecare situație trăită. Predicile pe tema deschiderii, aflate în mare vogă, mă duc cu gândul la
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
autocritic despre textul Criticii rațiunii pure: Nu mi-ar fi lipsit mijloacele explicitării fiecărui punct dificil dar, în decursul elaborării, simțeam neîncetat acea povară, ce se împotrivește atât de bine clarității, a unei cuprinderi extinse și a amănuntelor ce perturbă perceperea corelațiilor, îndepărtându-mă de aceasta (de claritate - n.m. M.F.) pentru a o recupera în cadrul unei viitoare tratări, dacă afirmațiile mele, după cum speram, ar fi fost pe parcurs prinse în ceea ce privește ordinea lor; deoarece nu întotdeauna cineva poate ghici de la sine, odată ce
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
generală a analizelor și interpretărilor lui Friedman este dată de convingerea că examinarea considerațiilor lui Kant asupra științelor naturii făcându-se abstracție într-o măsură mai mică sau mai mare de contextul științific al epocii este greșită, conducând la o percepere deformată a ideilor sale. Va trebui să avem permanent în vedere cadrul general în care s-au desfășurat cercetările lui Kant asupra fundamentelor științei naturii, un cadru care s-a constituit prin adaptarea unor teme și concepte ale tradiției filosofice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
va putea fi obiect al percepției. Umplerea spațiului sau întinderea se manifestă ca rezistență față de orice acțiune îndreptată spre micșorarea spațiului pe care îl umple o anumită materie. Impenetrabilitatea relativă, rezultatul acțiunii forței de respingere, este cea care face posibilă perceperea materiei. În timp ce în filosofia mecanicistă a naturii forța de respingere a corpurilor era derivată din proprietatea impenetrabilității, considerată drept proprietatea fundamentală a materiei, Kant explică impenetrabilitatea prin forța de respingere. Impenetrabilitatea este, așadar, ceva derivat, secundar. Ea este caracterizată de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
îndoieli că ele pot fi realizate”, Kant numește „pura loialitate în prietenie”, afirmând că ea „poate fi nu mai puțin pretinsă de la fiecare om, chiar dacă e posibil ca până acum să nu fi existat nici un prieten loial...”6. Dincolo de o percepere acută a infirmității naturii umane, Kant a fost realist și într-un alt sens. În scrierile sale revine observația că asigurarea propriei bunăstări este, cel puțin în mod indirect, o datorie deoarece tentația de a încălca obligațiile pe care ni
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
favorizeze o receptare adecvată a ideilor lui Kant, i se mai poate adăuga una. Sistemul lui Kant, cu deosebire filosofia lui teoretică expusă în Critica rațiunii pure, este un monument al gândirii filosofice de o amploare și complexitate fără egal. Perceperea lui corectă, atât în liniile sale principale, cât și în toate detaliile analizei și argumentării, cere o privire îndelung exersată. Ni se sugerează că mulți dintre gânditorii care fac abstracție de concluziile la care a ajuns Kant sau pretind că
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
viziune asupra lumii, drept creație originală structurată de coordonatele unei anumite matrice stilistice. Fără îndoială că Blaga nu s-a înșelat atunci când a apreciat că ideea kantiană a metafizicii științifice reprezintă un potrivit fundal contrastant pentru o cât mai bună percepere a modului cum a înțeles el natura, rostul și menirea metafizicii. Cea dintâi ambiție filosofică a lui Kant a fost să pună metafizica „pe drumul sigur al unei științe”. El s-a declarat îndrăgostit de metafizică și a deplâns starea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aprofunda modurile În care Reiki poate fi folosit pentru vindecare, aș vrea să vorbesc despre aceasta Într-un sens mai general, pornind de la felul În care se reface corpul fizic și ajungînd la abordări convenționale sau metafizice ale vindecării, inclusiv perceperea bolii ca pe un mesaj din partea corpului. În felul acesta, veți putea vedea În capitolele următoare ce rol joacă Reiki În Întregul proces de vindecare. Procesul vindecării fizice La nivel pur fizic, corpurile noastre trec printr-o serie de procese
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
cîteva minute experiența de a primi Reiki și o sesiune În care se răspunde la eventualele Întrebări. (În ceea ce mă privește, includ și o prezentare experimentală a corpului energetic uman, care cuprinde folosirea baghetelor dowsing pentru a detecta straturile aurei, perceperea cu ajutorul mîinilor și vizualizarea ei, precum și legătura sa cu Reiki, dar nu toți Maeștrii fac acest lucru.) SÎmbătă Prima zi a cursului Începe, de obicei, cu momentul prezentărilor, pentru ca oamenii să se poată acomoda unii cu alții. Restul zilei include
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
aceasta, Întrucît, ca Întotdeauna, Reiki acționează numai spre binele dumneavoastră absolut, prin urmare, dacă În călătoria dumneavoastră spirituală este momentul potrivit să vă dezvoltați aptitudinile intuitive, o veți putea face. Există trei tipuri de abilitate psihică: 1. „clarsimțirea”, care presupune perceperea clară (eventual prin intermediul simțului tactil) a energiilor subtile sau a spiritelor; 2. „clarauzul”, Însemnînd perceperea acustică limpede inclusă printre calitățile mediumnice. 3. „Clarviziunea”, care implică puterea de vedea În viitor sau În trecut și capacitatea de a percepe vizual energiile
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
călătoria dumneavoastră spirituală este momentul potrivit să vă dezvoltați aptitudinile intuitive, o veți putea face. Există trei tipuri de abilitate psihică: 1. „clarsimțirea”, care presupune perceperea clară (eventual prin intermediul simțului tactil) a energiilor subtile sau a spiritelor; 2. „clarauzul”, Însemnînd perceperea acustică limpede inclusă printre calitățile mediumnice. 3. „Clarviziunea”, care implică puterea de vedea În viitor sau În trecut și capacitatea de a percepe vizual energiile subtile, inclusiv aurele. Clarsimțirea Mulți dintre cei care practică Reiki Își dau seama că această
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
vizibile și, vai, cît am fost de surprinsă! Totuși, aceasta Însemna că Îmi puteam așeza mîinile direct pe blocaje și că puteam verifica ulterior dacă acestea au dispărut, ceea ce s-a și Întîmplat. Alte abilități care țin de clarviziune includ perceperea culorilor și a blocajelor din aure și din chakre; „vederea” reprezentărilor energetice ale vieții unei persoane În interiorul aurei, de exemplu, cum arată casa ei sau membrii familiei; și abilitatea de a percepe imagini ale lucrurilor Întîmplate În trecut sau care
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
evită catalogarea generală a ceea ce s-a petrecut la Pitești ca fiind un „fenomen” sau „experiment”. Refuză și termenii deja consacrați de „reeducare” și „demascare”, acceptând formule permisive (permeabile) precum „acțiune” și „evenimente”. Îi respect preferința care simplifică, de fapt, perceperea ansamblului ororii de la Pitești. În schimb, opțiunea mea se desparte de cea a autorului care, din pudoare și solidaritate cu victimele (chiar dacă acestea au practicat efemer maltratări asupra altor victime), evită și refuză utilizarea unor termeni precum „torționar” sau „călău
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
instituției, astfel încât deținutul să adopte atitudini conforme așteptărilor administrației (prezumția este că așteptările acesteia coincid, cel puțin prin finalitatea lor, cu cele ale societății din afara penitenciarului). Trecerea de la un regim la altul depinde, așadar, de două elemente: comportarea deținutului și perceperea acestui comportament de către administrație ca semnificativă pentru reintegrarea în societate. În termenii proiectului de lege, respectarea regulilor instituției („buna conduită” a deținutului) are semnificații legate direct de lumea de afară; un asemenea deținut, care face eforturi pentru reintegrarea socială în cadrul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
metrou, În parc etc., se alege un format mai mic, specific unei „cărți de buzunar”. 3. Mărimea rândului Cercetările privind actul citirii au demonstrat că rândul scurt favorizează lectura: În cazul rândului lung, se pierde mai multă vreme, deoarece, pentru perceperea integrală a rândului, sunt necesare mai multe fixații ale privirii, cu prilejul trecerii la un rând nou, În cazul rândului lung, apar mai multe greutăți decât În cazul rândului scurt. Rândul lung necesită mai multe mișcări reflexe decât rândul scurt
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
descrie deformarea temporară a realității din cauza unor gânduri, sentimente și comportamente. 7a) În DSM III-R (American Psychiatric Association, 1987/1989), mecanismele de apărare sunt definite ca fiind ansambluri de sentimente, gânduri sau comportamente relativ involuntare, care apar ca răspuns la perceperea unui pericol psihic. Aceste mecanisme au drept scop să mascheze ori să atenueze conflictele sau factorii de stres care generează anxietatea. 7b) În ultima ediție a DSM, respectiv DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994/1996), mecanismele de apărare (sau stilurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
factorii de stres care generează anxietatea. 7b) În ultima ediție a DSM, respectiv DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994/1996), mecanismele de apărare (sau stilurile de coping) sunt definite ca fiind acele procese psihologice automate care protejează individul de anxietate, de perceperea unor pericole sau de factorii de stres (interni și externi). Autorii DSM-IV precizează că mecanismele de apărare constituie niște mediatori ai reacției subiectului la conflictele emoționale și la factorii de stres interni sau externi. În același timp, ei mai subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că mecanismele de apărare sunt desemnate ca: - procese (psihologice automate ș7bț4, inconștiente ș9ț, mentale de regulație ș6bț); - operații (1, 2); - strategii (8); - mijloace (la care recurge eul ș4ț); - mecanisme psihologice (3); - ansambluri de sentimente, gânduri sau comportamente (care apar la perceperea unui pericol psihic ș7aț); - o abstracție teoretică (utilizată pentru a descrie un mod de activitate psihică, de funcționare mentală ș5ț); - metafore ale stilurilor cognitive (6a). Este interesant apoi de notat care sunt diferențele specifice indicate în cele nouă definiții citate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
interioare dintre exigențele instinctuale și legile morale și sociale (3). În alte definiții, finalitatea face referire în mod explicit la mediul intern și la cel extern: stăpânirea, controlarea, canalizarea pericolelor interne și externe (4) sau protejarea individului împotriva anxietății, a perceperii pericolelor sau împotriva factorilor de stres interni și externi (7b). Pentru alți autori, această dublă referire la mediul intern și la cel extern este implicită, mediul extern fiind evocat prin conceptul de stres; finalitatea mecanismelor de apărare s-ar configura
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]