1,178 matches
-
Copiii rhinolalici reușesc mai bine decât surzii și mai puțin bine decât auzitorii să claseze imagini, corespunzând diferitelor tipuri de concepte (vezi rezultatele probelor Borelli-Oleron). De asemenea, clasarea obiectelor după asemănare, care comportă mai puțini indici de asemănare de ordin perceptiv și necesită cuvintele care desemnează relațiile respective sunt mai dificile copilului rhinolalic decât copilului normal, dar mult mai accesibile decât copilului surd. „Aceasta este un prim rol al denumirii și anume sporirea pregnanței perceptive ale caracteristicilor de care este legat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
puțini indici de asemănare de ordin perceptiv și necesită cuvintele care desemnează relațiile respective sunt mai dificile copilului rhinolalic decât copilului normal, dar mult mai accesibile decât copilului surd. „Aceasta este un prim rol al denumirii și anume sporirea pregnanței perceptive ale caracteristicilor de care este legat cuvântul” (66; p.556). Cuvântul servește la codificarea situației stimul, influențând asupra comportamentului nu direct ci prin cuvântul care îl exprimă. În acest caz, cuvântul joacă rol de substitut, în raport cu situația. Cuvântul poate, de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
explică inferioritatea surzilor în sarcinile de clasificare și dificultățile pe care rhinolalicii le întâmpină mai mult decât normalii (vezi rezultatele probelor Borelli-Oleron). „Cuvântul are într-o oarecare măsură un rol suport - spune Fr. Richard - și compensează slaba pregnanță a similitudinilor perceptive. Suportul verbal permite a extinde relațiile perceptive dincolo de ceea ce permite nivelul pur perceptiv. Acestui tip de mediație se datorează succesul copiilor mai mari la transpunerile îndepărtate în timp ce copiii mai mici nu reușesc decât transpuneri mai apropiate” (66; p. 558). În fața
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și dificultățile pe care rhinolalicii le întâmpină mai mult decât normalii (vezi rezultatele probelor Borelli-Oleron). „Cuvântul are într-o oarecare măsură un rol suport - spune Fr. Richard - și compensează slaba pregnanță a similitudinilor perceptive. Suportul verbal permite a extinde relațiile perceptive dincolo de ceea ce permite nivelul pur perceptiv. Acestui tip de mediație se datorează succesul copiilor mai mari la transpunerile îndepărtate în timp ce copiii mai mici nu reușesc decât transpuneri mai apropiate” (66; p. 558). În fața imaginii nr.1 compusă de M.Thiherge
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
întâmpină mai mult decât normalii (vezi rezultatele probelor Borelli-Oleron). „Cuvântul are într-o oarecare măsură un rol suport - spune Fr. Richard - și compensează slaba pregnanță a similitudinilor perceptive. Suportul verbal permite a extinde relațiile perceptive dincolo de ceea ce permite nivelul pur perceptiv. Acestui tip de mediație se datorează succesul copiilor mai mari la transpunerile îndepărtate în timp ce copiii mai mici nu reușesc decât transpuneri mai apropiate” (66; p. 558). În fața imaginii nr.1 compusă de M.Thiherge (32; p.21-41) care reprezintă un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pe care se bazează structurile de sinteză operațională a limbajului pot fi găsite în două situații: când lipsesc elementele lingvistice ale semnificantului deci codul comunicării -cuvântul - și când lipsește intelectul sau acesta este diminuat. C. Păunescu precizează că „În structura perceptivă și sistemul gândirii, funcția care vehiculează informații este cea semiogenetică ce se servește de calitatea instrumentală a limbajului. Ea are rol de mediație... Deci elaborarea relației sistemice dintre intelect și logos are ca primă deschidere problema rolului mediator al limbajului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care vehiculează informații este cea semiogenetică ce se servește de calitatea instrumentală a limbajului. Ea are rol de mediație... Deci elaborarea relației sistemice dintre intelect și logos are ca primă deschidere problema rolului mediator al limbajului în organizarea structurii morfofuncționale perceptive” (136; p.189). Luria și Vîgotski, acordă semnului lingvistic un rol fundamental în organizarea și funcționarea cunoașterii. Ei spun: „semnificația cuvintelor pe care încercăm să o definim sub raport psihologic, generalizarea lui, reprezintă un act de gândire propriu-zisă; ea constituie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
psihosociale, culturale, științifice într-un "stop cadru" ce reprezintă statu-quoul științific reflectat de un produs epistemic (carte, idee, formulă matematică etc.), cât și de evoluția inclusă în "istorie". În această formulă relativitatea cunoașterii depășește limitările de prim nivel, specifice cunoașterii perceptive (ale "simțului comun"), și include știința cea mai profundă regăsită în întregul univers cognitiv, cum ar fi, de exemplu, abstractizările matematice. În primul rând, s-a pornit de la o reevaluare a concepției privind imaginarul care nu a mai fost privit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru consum a trebuit să antreneze o totală bulversare în filosofiile noastre dependente până acum de ceea ce unii numesc "galaxia Guttenberg", adică supremația tiparului, a comunicării scrise - bogată în toate sintaxele retoricele, procedurile ei de raționament - asupra imaginii mentale (imagine perceptivă, imagine amintire, fantasmă), reduse la minimul cuvenit"1. Conflictul acesta s-a transferat și la nivelul teoriei imaginii și a imaginarului. Imaginarul a fost definit ca fiind legat doar de figurativ concentrându-se discursul pe non-raționalitatea acestuia. Orice altă formă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost considerată atât non-imaginare, cât și non-imaginative și astfel eliminată din aria de teoretizare specifică. Cu toate acestea analiza imaginii a fost realizată în științele cele mai diverse, căpătând un caracter aproape universal. Au fost studiate imaginii picturale, imaginile perceptive, miturile, simbolurile, imaginile științifice. Nici unul dintre domeniile care constituie astăzi formă a cunoașterii nu a scăpat de analize legate în mod direct de imagine sau imaginar. Cu toate acestea, în acest moment de maxim al imaginarului nu există o teoretizare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
forma lucrului corporal sau imaginea"10). Identitatea dintre imaginație și imagine reprezintă un argument în plus pentru a include în aria studiilor privind imaginarul și analiza universului perceptual. La acest argument se adaugă și modalitatea în care se formează imaginea perceptivă. Aceasta nu se realizează în mod static, ci există o interrelaționare între obiectul și subiectul percepției. Imaginea lumii exterioare este construită pas cu pas începând de la prima imagine a unei persoane și terminând cu realizarea unei imagini complexe despre lume
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
static, ci există o interrelaționare între obiectul și subiectul percepției. Imaginea lumii exterioare este construită pas cu pas începând de la prima imagine a unei persoane și terminând cu realizarea unei imagini complexe despre lume. Primul pas constă în formarea imaginii perceptive, următorul în analiza imaginilor ce rămân și care alcătuiesc un istoric al imaginarului. Astfel studiile privind arta vizuală, indiferent de modalitățile acesteia de manifestare trebuie incluse în știința generală a imaginarului. Dar nu se pot realiza astfel de interpretări fără
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
întregul univers cognitiv, astfel omniprezența sa devenind una reală. Majoritatea perspectivelor teoretice analizate, urmăresc imaginarul simbolic și modalitățile în care acesta este integrat și integrează omul. Dar, putem urmări modalități de definire ce au drept punct de pornire doar imaginea perceptivă. Aceasta este privită ca imagine de bază pentru construcția imaginilor mentale. Ea nu este statică ci interacționează în mod continuu cu imaginea perceptivă și ca urmare a inter relaționării lor se construiește imaginea despre lume15. Analiza modalității în care se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și integrează omul. Dar, putem urmări modalități de definire ce au drept punct de pornire doar imaginea perceptivă. Aceasta este privită ca imagine de bază pentru construcția imaginilor mentale. Ea nu este statică ci interacționează în mod continuu cu imaginea perceptivă și ca urmare a inter relaționării lor se construiește imaginea despre lume15. Analiza modalității în care se construiește imaginea perceptivă dezvoltă direcții noi în analiza imaginilor vizuale: fotografie și film. Între aceste modalități de a defini imaginarul putem urmări tendințe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
privită ca imagine de bază pentru construcția imaginilor mentale. Ea nu este statică ci interacționează în mod continuu cu imaginea perceptivă și ca urmare a inter relaționării lor se construiește imaginea despre lume15. Analiza modalității în care se construiește imaginea perceptivă dezvoltă direcții noi în analiza imaginilor vizuale: fotografie și film. Între aceste modalități de a defini imaginarul putem urmări tendințe de a limita descrierea imaginarului la una dintre modalitățile specifice de identificare a acestuia. Majoritatea studiilor au avut tendința de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să prezinte doar un aspect. Prin limitarea imaginarului doar la nivelul imaginilor de origine inconștientă și a simbolurilor specifice acestora se pierde o parte importantă a imaginilor ce există la nivelul omului. Nu există o diferență de esență între imaginea perceptivă și cea imaginată și atunci de ce este necesar să reducem imaginarul doar la nivelul imaginilor ce au drept sursă imaginația? Analiza imaginarului trebuie să se realizeze raportându-ne la realitate. Ontologic, ceea ce numim drept "realitate" există ca atare, dar cunoașterea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o imagine asupra realității. În cursul istoriei sale știința a prezentat doar imagini disparate asupra unor aspecte ale realității, chiar dacă s-a vehiculat ideea unei imagini unitare. Diversitatea de imagini, consideră Mircea Flonta, nu se datorează numai diferențelor de ordin perceptiv, ci și elementelor de ordin pragmatic, deoarece știința este percepută în mod subiectiv ca urmare a intereselor și intențiilor individuale sau de grup18. Există tendința de a se urmări o modalitate holistică de a percepe știința și prin aceasta de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dezvoltarea și cenzura imaginarului În descrierea realizată imaginarului, am precizat că acesta reprezintă totalitatea imaginilor despre lume indiferent de modul în care sunt produse și transferate. Acestea se construiesc pe baza unei relații care există între persoană și mediu. Sistemul perceptiv combinat cu cel cognitiv creează o imagine individuală care în anumite limite este considerată ca fiind realitate. Imaginea colectivă este construită pe baza imaginilor individuale datorită necesității existenței unei imagini comune pentru ca oamenii să poată comunica. Dar această imagine colectivă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
De aceea folosim exemplul popperian doar pentru a crea o imagine a statutului ontologic pe care îl acordăm imaginarului. Acesta este separat de stările psiho-afective care sunt o umbră a sa și de imediat care este reprezentat prin limita sistemului perceptiv propriu fiecăruia. Imaginarul trebuie considerat entitate ontologică în sine, chiar dacă el poate există doar într-un mediu uman22. Acesta nu mai poate fi controlat de om, ci se află într-un continuu proces de formare, devenire, înmulțire, transformare și cenzură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
forme complexe cât mai îndepărtate de acesta. Relația cu imediatul reprezintă criteriul după care trebuie judecat imaginarul, iar dezvoltarea de tip organic specifică acestuia se face prin îndepărtare de ceea ce este în exterior. Astfel considerăm că imaginile primare sunt cele perceptive, ele fiind cele mai apropiate de imediat. Ulterior imaginarul social se îndepărtează de mediu, dar în același timp poate fi creator, al acestuia. Odată cu dezvoltarea lingvistică și științifică începem să construim o lume a semnelor, simbolurilor și explicațiilor specifice. Construcția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
privit la un moment dat ca fiind și corect și de aceea poate fi integrat între adevărurile din interiorul lumii cogito-ului. Natura reprezintă, pe de o parte, complexul lucrurilor sensibile legate între ele cauzal, iar pe de altă parte posibilitățile perceptive ale individului îmbinate cu facultățile sale. "Negreșit, aici iau natura în chip mai restrâns decât drept țesătura tuturor celor ce mi-au fost date de Dumnezeu; căci în această țesătură sunt cuprinse multe lucruri care revin doar spiritului, cum e
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
normalității incertitudinii sunt și următoarele: lumea viselor și imaginarul. Visul redă ca fiind reale elementele care nu aparțin lumii înconjurătoare. Ele sunt incerte fiind doar creații ale fanteziei noastre. La fel și imaginarul care are drept punct de plecare nivelul perceptiv al realității. Imaginarul pentru Descartes reprezintă imaginile pe care ni le formăm în relație cu lumea. Ele pot reprezenta fie realitatea lucrurilor, fie falsitatea acestora. Imaginile cu toate că aparțin cogito-ului "(...) imagini ce se află în cugetul nostru"113 sunt eliminate ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sensibil. Pentru că imaginația elaborează imagini ale lucrurilor sensibile, imaginația creează reflexiile cogitate din mintea noastră, ea fiind o creatoare de cogitate și nu o susținătoare a unei lumi fantastice. Acțiunea de identificare a lumii sensibile a pornit de la existența imaginilor perceptive, urmând identificarea posibilității de aducere a acestor imagini la nivelul cogito-ului și abia în cele din urmă susținerea realității lumii sensibile. Imaginația nu redă din realitate doar forme și "naturi corporale", ce pot constitui obiectul matematicii, acestea fiind analizate în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
argument pentru a accepta elemente noi în sfera cogitatelor, ea mai joacă încă un rol: reglarea raportului dintre exterior și interior. Natura reprezintă, pe de o parte, complexul lucrurilor sensibile legate între ele cauzal, iar pe de altă parte posibilitățile perceptive ale individului îmbinate cu facultățile sale. "Negreșit, aici iau natura în chip mai restrâns decât drept țesătura tuturor celor ce mi-au fost date de Dumnezeu; căci în această țesătură sunt cuprinse multe lucruri care revin doar spiritului, cum e
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
est le statu quo scientifique réfléchi par un élément épistémique (livres, idée, formule mathématique, etc.) et de l'évolution incluse dans "l'histoire". Dans cette formule, la relativité de la connaissance surmonte les limites du premier niveau spécifique pour la connaissance perceptive (du "sens commun") et inclut la composante scientifique la plus profonde trouvée dans l'univers scientifique, comme des abstractions mathématiques, par exemple. Tout d'abord, il a commencé à partir d'une réévaluation de la notion d'imaginaire qui n'a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]