2,267 matches
-
ex toto orbe Romano“ (din Întreaga lume romană). Liantul Îl reprezenta, firește, folosirea latinei ca limbă de comunicare. S-a isprăvit și povestea „dispariției“ dacilor. La 1860, lingvistul și istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) publica un articol cu titlul provocator: Perit-au dacii? Răspunsul lui era simplu și logic: dacii nu aveau cum să dispară. Descoperirile arheologice au adus apoi și probe materiale În acest sens. Latinismul, cel puțin În formele lui extreme, a fost abandonat, și s-a ajuns la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
botez în mănăstirea lor, s-a deranjat pentru puțin lucru. Memoria lui, orfană, nu persistă nicăieri. Călugării dominicani au pus bazele unei descendențe, numai că bonapartiștii n-au instituit o dinastie cine are urechi de auzit să audă! (ad augusta per angusta). Turismul a avut de suferit, dar mai puțin ca în alte părți. Niciun punct de trecere a frontierei în apropiere. În fiecare an, circa opt sute de mii de credincioși, fideli ai Fecioarei, vin să petreacă o zi în acest
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
își are propriile reguli de calcul. Indici, procentaje, indicatori: cifrele umplu etajerele, își răspund prompt unele altora, inspiră editoriale. Litanii sub formă de înșiruiri de cifre. Cinci sute patruzeci și șase de baraje în teritorii. Douăzeci de mii de dolari per capita în vest, șapte sute cincizeci la est de linia verde. O sută de mii de copaci doborâți. Zece mii de hectare de teren cultivabil înghițite de lucrările de edificare a zidului de securitate. Care include și bucle, zigzaguri și nu o dată
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
au picat, nu fiește cum, ci până la moarte se apăra, nici biruiți dintru arme, ci stropșiți de mulțimea turcească, au rămas dobânda la turci. Și atâta de ai noștri au pierit, cât au înălbit poiana de trupurile de a celor periți, până au fostu războiul. Și mulți din boiarii cei mari au picatu și vitejii cei buni au pieritu și fu scârbă mare a toată țara și tuturor domnilor și crailor de prin prejur, dacă auziră că au căzut moldovenii suptu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de amestecul nefast dintre comportamentul cotidian și cel sacru: „- Numa - zîci - mamâ, t’i rog, cît îi sta aici sâ nu pui mîna sâ mături, sâ nu pui mîna să-mvîrț o oală ori sâ faci ceva în casâ, c-atunci perim d’i foame-aic, ș-aic ișste moart’es nostă” (Fundu Moldovei - Suceava). Armonia sacrului este pervertită de gesturi gospodărești, intruziunea gesturilor mărunte cauzează retragerea principiului și anularea oricărui contact cu neofitul. Basmul pune gestul incriminat pe baza malițiozității feminine („Cum sîn
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fost iarbă și otavă pe câmp caii mâncau fân ca faguru la Conovăț. După ce nu mai era nici un pai de fân i-a dat la păscut. Parcă armata era condusă de oameni nebuni, nu de oameni cuminți. Și au perit pe un cap bieții cai. Coloana avea 4 secții. Fiecare secție avea 600 de cai și 150 de căruțe. Îți mânca și capu, nu numai fânu. Comandantu coloanei a fost la început căpitanu C.Cosma, advocat din Huși, județul Fălciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Când Îi citești ți se umple sufletul de speranță, de nădejde și bucurie. Îți dau atâta putere și afli Bunătatea lui Dumnezeu. Afli Mila și de tot ce ai nevoie găsești la Dumnezeu. Psalmii Proorocului David ni-L desco 127 peră nouă pe Dumnezeu, Îl fac cunoscut tuturor oamenilor, cât este El de bun. Ne determină să nădăjduim În El, că este Bun, ne iartă și ne primește, așa păcătoși cum suntem, numai să vrem. Mă uimește câtă bunătate are Dumnezeu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Paolo 28. Însă, după luni de tăcere, următoarea scrisoare pe care o avem de la Niccolò este una foarte scurtă, o notă din 18 august, adresată nepotului său, Giovanni Vernacci, care la acel moment se ocupă cu comerțul cu lâna la Peră, lângă Istanbul. Tonul este complet diferit de cel al scrisorii plină de speranță din ianuarie: "Dragă Giovanni, daca nu am scris mai devreme, nu vreau să dai vină pe mine sau pe altcineva, ci numai pe aceste timpuri, care au
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să corecteze textul. Ultima corecție adusă de Ricci apare la sfarsitul scrisorii, unde a șters textul scris de copist "che io non diventi per povertà contendendo" și a adăugat "contennendo"; în edițiile moderne, pasajul a devenit "che io non diventi per povertà contennendo"33. "Contennendo" este un termen destul de cercetat, iar corecția pe care a operat-o Ricci a devenit astfel și mai importantă atunci când este luat în considerare faptul că Machiavelli folosește același cuvânt pentru nu mai puțin de patru
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o fra loro o co' vicini. Et circa questo bosco io vi hârei a dire mille belle cose che mi sono intervenute, et con Frosino da Panzano et con altri che voleano di queste legne. Et Fruosino în spetie mandò per certe cataste senza dirmi nulla; et al pagamento, mi voleva rattenere 10 lire, che dice haveva havere da me quattro anni sono, che mi vinse a cricca în casa Antonio Guicciardini. Io cominciai a fare el diavolo, volevo accusare el
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
alcuna noia, sdimenticho ogni affanno, non temo155 la povertà, non mi sbigottisce la morte: tucto mi transferisco în loro. E perché Dante dice che non fă scienza sanza lo ritenere lo havere [în]teso156 - io ho notato quello di157 che per la loro conversazione ho fatto capitale, et composto uno opuscolo De principatibus, dove io mi profondo quanto io posso nelle cogitationi di questo subietto, disputando che cosa è principato, di quale spetie sono, come e' și acquistono, come e' și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
non che altro, letto; e che questo Ardinghelli și facessi onore di questa ultima mia faticha. El darlo mi faceva la necessità che mi caccia, perché io mi logoro, e lungo tempo non posso stare così che io non diventi per povertà contennendo 162, appresso al desiderio hârei che questi signori Medici mi cominciassino adoperare, se dovessino cominciare a fărmi voltolare un sasso; perché, se poi io non me gli guadagnassi, io mi dorrei di me; et per questa cosa, quando
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1981, pp. 269-270. Rigby, Ț. H., Lenin's Government: Sovnarkom, 1917-1922, Cambridge University Press, Cambridge, 1979, pp. 1-10. Rill, Gerhard, "Reichsvikar und Kommissar. Zur Geschichte der Verwaltung Reichsitaliens im Spätmittelalter und în der frühen Neuzeit", în Annali della Fondazione italiană per la storia amministrativa, 2 (1965), pp. 173-198. Rodolico, Niccolò; Giuseppe Marchini, I palazzi del popolo nei comuni toscani del medioevo, Electa, Florența, 1962. Rubinstein, Nicolai, The Government of Florence under the Medici (1434 to 1494), Oxford, Oxford University Press, 1966
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Angeli, 1984. Santoli, Quinto, "Giannozzo Manetti capitano di custodia a Pistoia", Bullettino storico pistoiese, 28 (1926), pp. 47-56. Santoro, Caterina, Gli uffici del dominio sforzesco (1450-1500), Fondazione Treccani degli Alfieri, Milano, 1948, pp. XXX-XXXI. Sanudo, Marin, Itinerario di Marin Sanuto per la terraferma veneziana nell'anno 1483, Rawdon Brown (ed.), Tip. del Seminario, Padova, 1847. Schmutz, Richard, "Medieval Papal Representatives: Legatus, Nuncius and Judges", în Studia Gratiana, 15 (1972), pp. 443-463. Schnitzer, Joseph, Quellen und Forschungen zur Geschichte Savonarolas, vol. IV
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
University Press, Cambridge, 2000, 144-164. Cozzi, Gaetano, "Intorno all'edizione dell'opera di M. A. Sabellico curată da Celio Secondo Curione e dedicată a Sigismondo Augusto re di Polonia", în L. Cini (ed.), Venezia e la Polonia nei secoli, Istituto per la collaborazione cultural, Veneția/Romă, 1965, pp. 165-177. Crevatin, Giuliana, "Romă aeterna", în Roberto Cardini și Donatella Coppini (eds), în Petrarca e Agostino, Bulzoni, 2004, Romă, pp. 131-151. Dale, Sharon, Alison Williams Lewin, and Duane J. Osheim (eds), Chronicling History
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pro x annis. Et postea convenerunt ut haberent în civitate Volaterrarum pro eodem pretio [...]. Deinde în anno 1422 [...] facta fuit provisio quod ipsi levarerent starios 3.500 tantum praedicto pretio et și plus vellent constaret libris 5 pro stario et per decem annos. Qui postea fuerunt prorogați pro aliis decem anni sub die ... 1431 [...]. Et în anno 1471 [...] habeant salis starios 3.000 pro solidis 22 et saline starios 500 pro solidis 30 quolibet stario die 3 septembris"; pentru capitolele din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Historie, cît., ÎI, pp. 425-426. 29 Capitolele din 12 septembrie 1497 în ASF, Tratte, 14, cc. 53v-57v. 30 Alocația din 27 aprile 1476, din copia înregistrată în ASF, SCAS, 25, cc. 59v-60r: "Approbari non possit aliquod statutum de novo edendum per aliquos subditos [...] nisi prius fuerit confirmatum per rectorem dicti loci pro communi Florentie". 31 W.J. Connell, " Îl commissario e lo stato territoriale fiorentino", în Ricerche storiche, XVIII, 1988, pp. 591-617 [capitolul 9 în acest volum]. 32 M. de Montaigne
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
un total de sapte scrisori nepublicate ale lui Lorenzo. Textele critice ale acestor scrisori vor fi publicate într-un supliment al Lettere. Scrisoarea discutată aici ne spune următoarele: "Prudentes viri amici mei honorandi etc. Ebbi a questi dì vostra electione per la riforma della vostra cancelleria, che io vi mandassi chi mi piacesse per vostro cancelliere, et per lo medesimo apportatore vi ringratiai etc. Al presente vi mando îl cancelliere che io vi intendo dare, îl quale è ser Mariano da
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
albore di gloria eterno; Onde ți seghue diligione et scherno: Dimmi dove leggesti tal savieza. Fu testo ebraicho o greco o pur latino? Fu l'opera vulghare degna d'onore Del famoso poeta florentino? Oppur fu lo Scanbrilla l'autore? Per la riferma inviasti a chammino Chancielliere et Pancaticho oratore. Se sapessi el tenore, Già terribil dolore are' promesso, Cholle mân tue micida di te stesso. Conform ASF, Tratte, 983, fol. 20r, Strozzi avea numai un mandate în Pisa, din 6
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
13. und 14. Jahrhundert, Abhandlungen zur mittleren und neueren Geschichte, nr. 18, Rothschild, Berlin & Leipzig, 1910, pp. 117ff.; Gerhard Rill, "Reichsvikar und Kommissar. Zur Geschichte der Verwaltung Reichsitaliens im Spätmittelalter und în der frühen Neuzeit", în Annali della Fondazione italiană per la storia amministrativa, 2 (1965), pp. 173-198. Pentru evoluția commissarii și commissarii generales în administrația ecleziastica britanică a secolului al XIII-lea: Colin Morris, "The Commissary of the Bishop în the Diocese of Lincoln", în Journal of Ecclesiastical History, 10
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Valori ca Purtător de Stindard, CP, 62, fols. 319ff. și 325ff.; și din 13 și 16 iunie 1497, CP, 63, fols. 32ff. 73 O relatare directă a activității Auditori Novi poate fi găsită în Marin Sanudo, Itinerario di Marin Sanuto per la terraferma veneziana nell'anno 1483, ed. Rawdon Brown, Padua, Tip. del Seminario, 1847; și Rinaldo Fulin, "Frammento inedito dell' Itinerario în terra fermă di Marino Sanuto", Archivio veneto, 22 (1871), pp. 1-48. A se compară și cu Donato Giannotti
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
șeful caracudei clefăitoare, Iacob Negruzzi sau carul cu minciunèle, cum îl poreclea Pogor, reprezentat prin o păpușă mohorâtă cam de coloarea ceaunului. Petru Carp, supranumit excelență, reprezentat prin o păpușă cu titva goală ca un genunche, împodobită numai cu trei peri à la Bismarck, dar de rolurile lor nu-mi mai aduc deloc aminte. Așadar, iată, în rezumat, pre cât memoria m-a servit după 19 ani trecuți, cum s-a petrecut jocul păpușilor la 1883, joc care nu era altceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să iasă în câmp pentru ca iepurii să le treacă printre picioare și prepelițele să le clocească pe pălării. Nimic nu-i fără trudă în lume. De astădată însă truda a fost din cale afară mare și fără nici o izbândă. Parcă perise sămânța sălbătăciunilor. Osteniți, descurajați și mai cu samă flămânzi, căci nu mai era mult pănă la amiazăzi, ne-am întrunit cu toții la umbra unui stejar singuratic și rămuros, care străjuia ca un pusnic în mijlocul câmpului și acolo am ținut sfat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ideea Europeană, cu biata inima ei sfârtecată de un glonte dintr-o, se pare, contrarietate pe tema, de ne cre zut astăzi, dacă trebuie sau nu să dea curs prac tic, În gaze tărie, fragedului său talent literar, abia desco perit și afirmat, dar iarăși de esență diletantissimă, ca al mai tutu rora dintre noi. Cam În acest fel, prin urmare, mi-aș explica, abia acum, poziția de atunci a secretarului de redacție, poziție câștigată, ca [aceea] de la ucenic până la calfă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vor încrucișa, voințele lor se vor ciocni, și din ciocnirea aceasta va țâșni însăși imaginea vieții... Domnilor, începe comedia!“ Ianuarie 1954 În afară de faptul că ilustrează perfect cât de departe eram de „realismul socialist“ pe care îl studiam asiduu în acea peri oadă, ideea acestei piese mai prezenta un amănunt destul de inte resant. și anume: peste personajele descrise mai sus se abă teau într-o noapte de fiestă - sărbătoarea lui Alcest - și două personaje din afară: un vechi prieten al sărbătoritului - Philinte
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]