6,879 matches
-
de doctor în litere cu o teză despre al patrulea discurs al lui Demostene. Membru al Școlii Române din Roma, cercetează aici, în 1924, manuscrise din arhiva Vaticanului, descoperind și publicând inedite ale istoricului bizantin Nicephor Gregoras. Este prezent în periodice și reviste de specialitate clujene („Dacoromania”, „Cultura poporului”, „Societatea de mâine” - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare”, „Hyperion”, „Gând românesc”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, „Symposion”), în „Transilvania” din Sibiu, „Ephemeris Dacoromana” din Roma, „Acropole” din Atena, de asemenea, în
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
1879 în postul de „scriitor-arhivist-bibliotecar”, B. prelua un modest fond de cărți și manuscrise depozitat la întâmplare, pentru ca, după ce fusese mai multe decenii director (1884-1935), să lase posterității un adevărat tezaur național, constituit din sute de mii de volume, manuscrise, periodice, stampe și fotografii, colecții numismatice, adăpostit într-o clădire adecvată. În plus, a fost permanent preocupat să scoată la lumină piesele puțin cunoscute sau rare, prin editarea și comentarea lor. În 1895, el pune bazele bibliografiei generale românești, proiectată după
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
generale românești, proiectată după criterii științifice și realizată doar parțial în timpul vieții sale. Ca membru activ, secretar general și președinte al Academiei Române, a avut responsabilități și inițiative de mare importanță pentru cultura națională. Printre altele, s-a îngrijit de apariția periodicelor acestei instituții, a colecțiilor de folclor și a unor serii de lucrări de diferite profiluri. Secretar al comisiei ortografice, contribuie substanțial la stabilirea unor reguli unitare, fiind un tenace susținător al sistemului fonetic, propus de T. Maiorescu. În 1899, el
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
de trupele bulgare, acestea fiind restituite numai în urma unor susținute intervenții la autoritățile de ocupație germane; în vara anului 1944, din cauza bombardamentelor, s-au impus măsuri sporite de siguranță și apărare a depozitelor; în anii regimului totalitar, numeroase cărți și periodice au fost trecute la așa-numitele „colecții speciale”, a căror consultare se obținea cu multă dificultate, de asemenea, o parte din manuscrise, stampe, hărți și partituri au fost transferate la Arhivele Statului, iar fondurile destinate achizițiilor au fost simțitor diminuate
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
și B.A.R., căreia i s-a acordat o atenție aparte. În ultimii ani, au sporit achizițiile de carte, s-au intensificat schimburile internaționale, astfel încât astăzi în depozite se află circa unsprezece milioane de documente, manuscrise, cărți rare, stampe, periodice, partituri, stampe, gravuri, desene, hărți, monete, timbre ș.a. În decembrie 2001, a fost inaugurat un nou edificiu, o clădire funcțională, care, în 16 000 m2, adăpostește, după metodele cele mai moderne, întregul patrimoniu al bibliotecii. De-a lungul anilor, B.
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
care, în 16 000 m2, adăpostește, după metodele cele mai moderne, întregul patrimoniu al bibliotecii. De-a lungul anilor, B.A.R. a desfășurat și o intensă activitate de cercetare, concretizată într-o serie de volume: Bibliografia românească veche, Bibliografia periodicelor românești, Bibliografia națională a cărții, Catalogul manuscriselor românești, Catalogul manuscriselor grecești, Repertoriul general al periodicelor științifice, Bibliografie contemporană a literaturii române pentru anii 1944-1960, Bibliografia românească modernă, în numeroase bibliografii consacrate unor mari personalități etc., precum în articolele din revista
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
De-a lungul anilor, B.A.R. a desfășurat și o intensă activitate de cercetare, concretizată într-o serie de volume: Bibliografia românească veche, Bibliografia periodicelor românești, Bibliografia națională a cărții, Catalogul manuscriselor românești, Catalogul manuscriselor grecești, Repertoriul general al periodicelor științifice, Bibliografie contemporană a literaturii române pentru anii 1944-1960, Bibliografia românească modernă, în numeroase bibliografii consacrate unor mari personalități etc., precum în articolele din revista „Studii și cercetări de documentare și bibliologie”, ca și în numeroase buletine informative. De asemenea
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
la școala din Dobriceni (în județul Vâlcea), unde va reveni după ce în 1925 a avut o catedră la Frățilești (în Ialomița). Mare iubitor de producții populare, culege texte și melodii pentru revista „Izvorașul”. Va mai publica folclor și în alte periodice („Cultura poporului”, „Albina”, „Orizont”, „Gazeta învățătorului”, „Argeș”). În 1925, împreună cu I.C. Stroescu, înființează societatea culturală „Farul” și scoate, la Râmnicu Vâlcea, o publicație cu aceeași denumire, iar cu T. Geantă, în 1931, gazeta „Învățătorul”. În 1926 se înscrie la Facultatea
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
roman de aventuri, în limba spaniolă, Un puerto en el Mar Negro [Un port la Marea Neagră]. Debutul în limba română se produce mai târziu, în 1953, cu versuri publicate în revista „Îndreptar” din München. Curând, devine un nume cunoscut în periodicele exilului românesc, colaborând la „Apoziția” (München), „Caete de dor” (Paris), „Ființa românească” (Paris), „Libertatea românească” (Madrid), „Limite” (Paris), „Revista scriitorilor români” (München) ș.a. Singurul său volum de versuri, intitulat La apus de cuvânt, apare în 1970, la Roma, cu o
BODISCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285776_a_287105]
-
de artă plastică și culturale la „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Săptămâna literară”, „Adevărul”, „Viața literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Era nouă”, „Democrația”, „Lumină și culoare”, „Libertatea”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor” ș.a. Datorită experienței sale redacționale, a fost asociat și la editarea periodicelor „Cărvunarii” (1927), „Hanul Samariteanului” (1929), „Progresul social” (1932-1933). Dintre ipostazele publicisticii lui B. mai ferm conturată este aceea de cronicar plastic. Albumele intitulate Plastica anului (panoramând anii 1930, 1931, 1932) erau exerciții pregătitoare pentru o proiectată istorie a artelor plastice
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
Sturdza, Ion Ghica, A. I. Odobescu ș.a., iar în 1867 ia ființă Biblioteca Academiei Române. Aceasta avea să joace de atunci și până astăzi primul rol în procesul de documentare a culturii și științei, datorită prețioaselor colecții nu numai de cărți și periodice, ci și de manuscrise, documente istorice, stampe, hărți, numismatică, partituri, totalitatea colecțiilor depășind zece milioane de unități. B. mari au fost fondate pe lângă universitățile din București, Iași și Cluj, după cum în marile orașe ale țării au luat ființă b. reprezentative
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
chargée de cours (profesor invitat) de literatură și civilizație română la Universitatea Paris III-Sorbonne Nouvelle. C.-S. își începe activitatea publicistica editând, în 1973, Tratatul de istorie a limbii franceze de N.N. Condeescu. Ulterior, publică numeroase studii și articole în periodice românești („Secolul 20”, „Steaua”, „Limba română”, „Jurnalul literar”, „Revue des études sud-est européennes”) și în presa franceză („Revue de sciences humaines”, „Leș Valenciennes”, „Revue d’histoire du théâtre”, „Leș langues néo-latines”, „Littératures et nations”), domeniul predilect fiind cel al comparatisticii
CLEYNEN-SERGHIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286298_a_287627]
-
maghiară. Cunoștea opera lui Im. Kant, Voltaire, J. Michelet, L. Feuerbach. Lecțiile de filosofie le preda având ca model manualul lui W.T. Krug, pe care l-a și tradus în 1861. A stăruit încă din 1839 pentru înființarea unor periodice românești în Blaj. Ziarul condus de el, „Organul luminărei”, apărut în 1847, este cel dintâi periodic românesc tipărit cu litere latine. În același timp, C. a editat și „Învățătoriul poporului” (mai-octombrie 1848). După încetarea apariției celor două periodice, a colaborat
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
având ca model manualul lui W.T. Krug, pe care l-a și tradus în 1861. A stăruit încă din 1839 pentru înființarea unor periodice românești în Blaj. Ziarul condus de el, „Organul luminărei”, apărut în 1847, este cel dintâi periodic românesc tipărit cu litere latine. În același timp, C. a editat și „Învățătoriul poporului” (mai-octombrie 1848). După încetarea apariției celor două periodice, a colaborat statornic la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, cu studii, articole, eseuri, versuri și traduceri. În
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
înființarea unor periodice românești în Blaj. Ziarul condus de el, „Organul luminărei”, apărut în 1847, este cel dintâi periodic românesc tipărit cu litere latine. În același timp, C. a editat și „Învățătoriul poporului” (mai-octombrie 1848). După încetarea apariției celor două periodice, a colaborat statornic la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, cu studii, articole, eseuri, versuri și traduceri. În ianuarie 1867 a înființat și a condus, până în noiembrie 1872, „Archivu pentru filologie și istorie”, cea dintâi revistă românească de filologie. Eforturi
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
lui Ion Ciurezu, țărani. Și-a terminat studiile cu întârziere din cauza participării la războiul din 1916-1918. A debutat cu versuri la revista „Viața studențească” (1921), pe când urma cursurile Facultății de Litere din București. Tot acum a mai publicat, în alte periodice, poezii și articole, precum și traducerea romanului Iama de Al. Kuprin (1924, semnată Baljar Ciurezu). Descoperit și apreciat de O. Goga, C. devine colaboratorul acestuia la „Țara noastră”, unde îi apar, din 1924, versuri și unde, între 1931 și 1934, desfășoară
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
marile evenimente politice, sociale ș.a.m.d. Cea mai mare parte a textelor apărute în C. vor fi republicate cu modificări, în general nesemnificative, în „Calendarul Claponului” și, peste douăzeci de ani, în „Moftul român” sau în „Universul”. Ca orice periodic „respectabil”, C. avea o organizare internă fixă, cu rubrici care figurau în fiecare număr. Acestea erau: „Gogoși” (prin care se ironiza rubrica de informații a ziarelor), „Ultime gogoși calde” (parodie a „Ultimelor știri”), o pseudocronică parlamentară comentând activitatea „Camerei deputaților
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
1985). Membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Asociației Internaționale a Criticilor Literari, din Paris, în 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A colaborat, din 1950, cu articole de istorie și de critică literară la numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
, revistă literară săptămânală apărută la Piatra Neamț între 2 ianuarie și 20 februarie și între 22 mai și 5 iunie 1877. Din acest periodic, care își propunea să publice romane, nuvele, varietăți și anecdote, s-au scos zece numere, redactate și tipărite cu deosebită îngrijire. Administrator și redactor era N. Miculescu, publicist informat, cum dovedește literatura pe care o traduce. La revistă au colaborat
COLECTORUL LITERAR PENTRU AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286328_a_287657]
-
la săcătuirea țării. Mijloacele de trai cari ieșea din țară pentru a plăti veniturile proprietarilor absenți sânt exporturi pentru care nu se primește nici o plată-n schimb și sânt tot atât de pierdute pentru țară ca și tributul ce s-ar plăti periodic unui stat străin sau ca și când s-ar arunca în apă. Tot ce se consumă în mod improductiv se nimicește fără a-și reproduce restituirea. Centralizare și absentism merg mînă-n mână. Câștigul nu crește cu bunăstarea și nu scade cu regresul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu o porție de semințe de cânepă stropite uneori cu vin” (59, pp. 18 și 37). Merită să adaug aici și alte câteva exemple privind narcotizarea animalelor în diverse civilizații. „Turcii - se spune într-un text din 1666, apărut în periodicul britanic Philosophical Transactions - nu iau numai ei opium pentru tărie și cutezanță, ci îl dau, cu același rost, și cailor, cămilelor și dromaderilor lor atunci când aceste animale le par, în călătoriile lor, obosite și slăbite” (60, p. 145). Interesant este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rețelele comerciale. Și dacă, drept efect al cenzurii și al penuriei, producția de carte a scăzut în timpul Revoluției (2000 de titluri în 1789, 371 în 1794 după Robert Estival), ea a provocat imediat o înviorare în circulația tipăriturii și a periodicelor în particular: 1500 de titluri noi între 1789 și 1800.30 Dar aceste considerații ne proiectează în evenimentul însuși atunci cînd este vorba să-i clarificăm prevestirile. Daniel Mornet, în faimoasa lucrare care e o replică la Taine, nu ezita
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și pamfletar, intermediar între universul cărții, al mecanismelor școlare și al cuvîntului vorbit, nu scris".32 Se vorbește de acum încolo mai mult despre tipărituri decît despre carte și mai mult despre gesturi cotidiene de apropriere decît de tipăriturile înseși (periodice, almanahuri, broșuri, manifeste, afișe, caricaturi etc.). În tematica originilor, cultural înlocuiește intelectual. Roger Chartier și Daniel Roche au arătat că receptarea unui mesaj înseamnă refracție și transformare a mesajului prin receptor și că textele care vizează finisarea ideilor și a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sigur de 1 la 5. Acest raport este azi de 1 la 1 000 (un best-seller poate atinge 1 000 000 de exemplare, un ideolog mediatic știind să "sintonizeze" 100 000). În jurul anului 1848, tînărul Marx își tipărea broșurile sau periodicele în 1000 de exemplare sau aproape 1 000 (800 de exemplare pentru Mizeria filosofiei, cu un public estimat la 80 000 de exilați și artizani germani din Franța; 1 000 pentru Analele franco-germane, în care au fost publicate: Despre problema
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a muncii asidue, iar aceasta la nivelul celor ce se doreau acceptați ca elită. 2) "Părerea noastră este că spiritul maiorescian trebuie să fie o permanență a culturii rom(ne pentru ca aceasta să fie ferită de eventuale inflații, agresiuni ș( periodice devalorizări, ce o amenință fie din exterior fie din interior. La noi nu se poate fără Maiorescu! E ca ș( cum ar fi un "viciu" al propășirii noastre culturale". (Marin, 2000, pp. 104-105). Sublinirea profesorului Constantin Marin o putem utiliza
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]