155,605 matches
-
de reproșat de curînd. Ionescu e însă unul din foarte rarii scriitori care n-are nevoie de o apărare înverșunată, fiindcă se apără singur - Prezent trecut, trecut prezent e o carte în care greșelile sînt recunoscute și răscumpărate, iar alegerile personale - asumate și ele, cu ineluctabilul și definitivul lor. Eugène Ionesco, Antidoturi, traducere de Marina Dimov, 2003, Humanitas, 334 pag. Eugène Ionesco, Prezent trecut, trecut prezent, traducere de Simona Cioculescu, 2003, Humanitas, 236 pag.
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
de poeziile pe care le spunea, le cînta, le făcea parcă atunci, pe loc, în joacă, anume pentru mine. Se simțea "geniul", plutea în jurul lui ceva sfîșietor de gingaș, un fel de răsuflare-a îngerilor păzitori, aburul ocrotitor al gărzii personale de serafi. Cucerea clipa și o arunca la spate pentru a cuceri, cu mai multă plăcere, clipa următoare. Picioarele-i puțeau a găină moartă, diavolii aveau grijă să-l ieie în primire de la călcîie, dar el rezista superb, înjurînd candid
Voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14164_a_15489]
-
într-un adevărat «roman» experiența ei de viață în plină comunizare a României."3 Ideea era, mai departe, detaliată și nuanțată: "Prozatoarea, în spiritul autenticist al vremii, tratează materia epică, surprinsă pe viu, după regulile narațiunii romanești, adică acordînd notației personale semnificații artistice și urmărind nedisimulat un adevărat plan epic, o construcție narativă pe cale de consolidare."4 În același sens erau și concluziile: "Jurnalul Soranei Gurian, mai mult decît proza ei literară propriu-zisă, face dovada unei excepționale vocații scriitoricești" și, fiind
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
schimb, o alta, apărută în "România liberă"38, îi minimalizează importanța, întrucît "dezbate la obișnuitele sale șale autoareiț moduri de seriozitate presupusa criză a culturii românești", și refuză "discutarea tezelor, "faute de combatante", insinuîndu-se totuși o "explicație" a intervenției - "criza personală" sau faptul că recentele "două volume de pornografie ș...ț produc prea puțin pe piața literară". Mai tăioase sînt replicile "Contemporanului". La rubrica Marginalii, se inserează astfel nota D-na Sorana Gurian se află în criză, în care ironiilor pe seama
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
postrevoluționare. Concluzia teoretică: desigur aici cuvântul patrie trebuie pronunțat cumva ironic, în răspăr cu discursul oficial. Poate fi înlocuit printr-un aproximativ acasă. Dar ce mai înseamnă acasă într-o lume de navetiști? La acest tip uman chiar continuitatea identității personale are de suferit. Nu mai suntem aceiași de la un moment la altul, pentru că narativitatea e o problemă care ține de spațiu. De modul în care se leagă obiectele în spațiu. Există diferențe în modul în care se leagă obiectele în
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
ce nu îndrăznește să-și rostească numele") cu lordul Alfred Douglas. Ne-am fi așteptat la o atitudine ceva mai tolerantă și mai comprehensivă tocmai din partea unui scriitor aflat de aceeași parte a baricadei. Dacă judecăm literatura prin prisma intereselor personale, putem la fel de bine - întorcând argumentul - să-i reproșăm lui George Bălan că, privind lucrurile cantitativ, se ocupă mai mult de relațiile homoerotice masculine decât de cele feminine, tocmai pentru că el e un "el". A doua parte a trilogiei (Celălalt Eros
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
de Aragon și de compozitorul Leonard Bernstein (abandonarea unei relații heterosexuale, adeseori epuizată, în favoarea celuilalt eros). Continuând marșul prin istoria culturii în același sens gay, se ajunge la interpretări trase de păr: "Dincolo de justificările teologice ale scenei, recunoaștem problematica foarte personală din ‘Pietà': imposibilitatea de a răspunde dorințelor femeii." (pag. 149). Îngrozitoare și penibilă eroare, dar noroc cu biografia lui Romain Rolland, care explică legătura dintre arderea pe rug al lui Savonarola (ale cărui predici îl influențaseră pe Michelangelo) și sculptarea
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
D'Annunzio, autorul având grijă să distingă între posibilele influențe și originalitatea de necontestat a scriitorului român în ceea ce privește modalitatea artistică de a trata aceeași temă. În ansamblu, volumul de față se prezintă ca un jurnal exegetic, vădind preocupări și preferințe personale în materie de literatură, autorul abordând într-un stil eseistic diferiți scriitori și operele lor. Impresia generală este aceea de carte "deschisă", căreia i se pot adăuga oricând alte scrieri de aceeași factură. Iosif Cheie-Pantea, De la Eminescu la Nichita Stănescu
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
acea zi, E. Lovinescu mi-a dat un telefon rugîndu-mă să trec pe la dînsul, la o oră în care nu avea obiceiul să primească vizite. Era timpul dedicat însemnărilor sale zilnice: scrierea vreunui articol în "Adevărul Literar", consemnări în jurnalul personal, sau alte proiecte literare. M-am grăbit, preocupată să ajung exact la ora promisă. Am sunat la ușă, mi-a deschis femeia de serviciu, Stana, și l-am găsit pe E. Lovinescu înconjurat de un maldăr de volume care erau
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
lui, într-o devălmășie totală, necenzurată de ideea confruntării cu publicul. Zi amestecată. Încolo, sinistră. Mare depresiune. La 1, moment de reculegere; plîng, ca un copil, pe stradă (sunt cu Lala). Materializarea unei îngropăciuni. Nimeni după-amiazi. Totul penibil, general și personal. (Miercuri, 3 iulie [1940]) În ultimii ani din viața lui Lovinescu răul e tot mai vizibil: e război, oamenii se suspectează, se urăsc, sînt derutați, speriați sau fanatizați, ședințele cenaclului Sburătorul se anemiază, nu mai au impactul de odinioară, pentru
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
o ușă care dă în alte camere. Apoi vin alte uși și alte camere. - Nu, așa nu se poate! N-am mai termina niciodată. - Exact! - Și-atunci ce-i de făcut? - Să încerc, așa cum am promis, să elimin acele adăugiri personale, inerente când îți spui viața prea încet. Vă amintesc că erați de acord că unele amănunte le inventăm aproape fără să ne dăm seama."(p. 112) Dacă Tudor Țopa era preocupat de încercarea scriitorului, Costache Olăreanu caută supremația auctorială. Scriitorul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
iveală, micile eroisme și marile suspiciuni, retorica militară găunoasă și sensurile tăcerii. Curios la prima vedere, dar explicabil prin circumstanțele istorice în care a fost scris, romanul burghez al lui Alexandru George se termină prin opțiunea estetică a naratorului, opțiune personală însă, care nu este antiburgheză, în tradiția mai vechiului estetism. Naratorul îmbrățișează implicit valorile liberale burgheze, bunăoară dreptul sacrosanct la proprietatea individuală, pe care-l reafir-mă chiar în mijlocul jocului său cu umbrele prin refuzul de a renunța la moștenirea pe
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
didactică și prezentarea teoretică atentă la contradicțiile și incertitudinile implicate de dezbaterile asupra postmodernismului. Reușește autorul, în numai două zeci de pagini, să ofere nu doar o introducere pertinentă și deloc simplificatoare în conceptul de postmodernism, ci și o poziție personală, din moment ce alege să se situeze în interiorul fenomenului adoptînd, declarat, o atitudine interogativă. Cătălin Constantin Memoria frauduloasă a Și Scrum de secol. O sută una de povești suprapuse (apărută în 2001), această a doua carte a istoricului Adrian Cioroianu, Focul ascuns
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
memorie și alte vanități contemporane s-a născut din fragmente publicate inițial în reviste - Lettre Internationale, Sfera politicii, Dosarele istoriei, Dilema, dezvoltate în capitole independente, străbătute însă de o idee comună: jocul, relativ și tot atît de riscant, înte memorie, personală, părtinitoare, și istorie, impersonală (dar nu apersonală), și-n căutare de adevăr. În ciuda aparențelor, purtătoare de îndoieli și veșnice așezări sub semnul întrebării este istoria, cîtă vreme memoria e, dimpotrivă, teritoriul siguranței, al adevărurilor afective, dar absolute. „Poate fi povestirea
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
vorbitori l-au atacat pe Eugen Barbu, absent de la adunare. După amiază discuțiile au fost reluate într-o atmosferă și mai încinsă. Mai toți cei pe care i-am ascultat au vorbit pe un ton ofensiv, formulînd revendicări mai ales personale. Nicolae Manolescu a fost, cred, singurul care a ridicat o problemă de ordin general: aceea a demnității breslei, exaltînd în termeni sobri profesiunea de scriitor (cînd aceasta e asumată serios), profesiune dificilă între toate și cu nimic mai prejos decît
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
ton vehement și patetic, dar foarte incoerent, a atacat Asociația pentru lipsa de preocupare față de nevoile și problemele breslei, a descris atmosfera din redacții ca feudală, l-a demascat pe Radu Theodoru că ar avea două vile și un yacht personal, iar pe Dumitru Ion, secretar al Org. UTC, ca avînd relații cu Ben Corlaciu, etc., etc. Și-a amintit și de poziția privilegiată a lui Petru Popescu, Matei Călinescu și altor fugari, înainte de a deveni fugari. După încheierea discuțiilor, a
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
-mi recunosc o "biografie", ci doar conștiința unei existențe confruntată cu ceea ce îi transgresează neîntrerupt limitele: despărțirea de singurătate, nostalgia rânduielii, apelul la lege pentru a istoriciza un fel de onoare a datoriei (...), opțiune datată și așezată într-o normă personală: voința de ne-putere. De unde și graba cu care refuz acea parte "publică" a "biografiei" mele care e un sărman accident de destin. "Povestea" exilului n-o știu pe de rost. Și asta pentru că rosturile s-au stratificat anapoda, conjugând
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
și tuturor, în timp ce gândurile continuau să-i zboare la ale lui. Avea multe datorii de restituit, dar i se părea urgent necesar să înceapă deja cursuri de șofat pentru a obține măcar permisul de conducere dacă nu și o mașină personală. Până în scurt timp avea să se facă forte să-și cumpere totuși și mașină - bineînțeles la început ceva la mâna a doua, dar nu prea vechi ca să nu aibă din primele luni probleme cu reparațiile. Va plăti o sumă oarecare
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
în timpul acțiunii povestite, ci în acela al spunerii/scrierii ei (1914, deci, și nu 1907), constă în arderea acestei probe, într-un gest de subminare intenționată a propriei credibilități; singura probă pe care o mai poate invoca acum e memoria personală, de a cărei failibilitate crescîndă naratorul e nu numai conștient ci și încîntat (în ciuda asigurărilor pe care și le dă și ni le dă: "... da, firește, că n-am să uit"), cu orgoliul filosofic al unui visător impenitent: "...rămîie în
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
recursul la mărturisirea de sine devin soluție literară și existențială. În cazul lui Leiris amândouă condițiile fuseseră îndeplinite. "Leiris, ca un exemplu edificator, a părăsit poezia și ficțiunea retrăgându-se în scrisul autobiografic, într-o vreme de agonie generală și personală". Dar întrerup aici șirul acestor note de lectură care s-au vrut altceva decât o recenzie târzie a nedreptățitei cărți a lui Dan Cristea. Le-am scris în loc de medalion aniversar, într-o împrejurare care, de ce n-aș spune-o, m-
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
au fost prinși, judecați și executați - morți în lupta anticomunistă a Occidentului liber. Dl Neagu Djuvara contribuia la realizarea acestor eroice misiuni. Fără îndoială, prin activitatea sa secretă, dl Djuvara însuși a avut de înfruntat nu o dată pericole și dificultăți personale. Ceea ce s-a întîmplat, cam în aceeași vreme, istoricului turcolog Aurel Decei sau celui care a condus ocuparea ambasadei reperiste de la Berna, Oliviu Beldeanu - care au fost răpiți dincolo de Cortina de fier - s-ar fi putut abate și asupra d-
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
de „consilier tehnic" la Ministerul de Externe al unei noi republici din Africa, Niger. începe alt episod - cel african! - al „pribegiei" sale. Care-i absoarbe, timp de douăzeci și trei de ani, viața - și pe cea europeană, și pe cea personală. Poate că, aici, este bine să încetăm și noi prezentarea Amintirilor din pribegie. Istoria mai puțin cunoscută a exilului românesc - trăită și scrisă de dl Neagu Djuvara - se oprește și ea tot în acest timp. Despre perioada ulterioară anilor '60-
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
din exilul românesc din Franța dispunem de mai multe prezentări. Exilații s-au înmulțit: cei plecați din motive economice („Românii deplasați") se amestecau cu cei ce-și alegeau expatrierea din rațiuni strict patriotice-politice, infiltrările Securității deveneau tot mai frecvente (atacuri personale, atentate etc.). Exilul istoric - elita marelui exil militant românesc - își pierduse eroii și sprijinul moral-material al autorităților Occidentului (E. Lozovan spunea adeseori: „les héros sont fatigues"). în capitolul Noua configurație a emigrației în anii '80 (p. 419-434) întîlnim nume cunoscute
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
la graniță, și asta va fi suficient. Ca niciodată erau cu toții de acord deși simpatizau politic deosebit. Aceste simpatii erau dezinteresate (căci ce influență puteau ei să aibă?) și superficiale. Dar adesea se făcea din ele o chestiune de orgoliu personal, ceea ce provoca certuri violente și chiar rupturi. Se despărțiseră pe la trei din noapte. Înainte de a intra în curtea lui, Șuiu vomitase sprijinindu-și tîmpla de stîlpul porții. Era învățat să bea, deși nu-i plăcea, dar acum întrecuse măsura. Frigul
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
prieten regăsit - alunecase în pronumele la persoana a treia... Abia așteptam să citesc noul volum al jurnalului suedez - trimis de Editura Polirom prin poșta electronică - și l-am citit, în pagini tipărite de imprimanta mea din Statele Unite, cu aceeași adîncă implicație personală cu care citisem primul volum. Această implicație personală în lectură - această relație de lectură de la eu la tu - mi-au confirmat-o și alți cititori ai jurnalului, care o cunoșteau pe Gabriela Melinescu doar din scris, unii din ei foarte
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]