105,959 matches
-
Acolo se retrag toți bătrânii. Ca voi, am fost și eu. M-am Îmbătat cu iluzii. Acum nu-mi mai trebuiesc. Cândva nici ție nu-ți vor trebui. Dă-mi lucrarea să ți-o iscălesc, dacă mai crezi că Însemnele personalității mele, vor zdruncina cu ceva preceptele Consiliului. L-am privit cum Își desfăcea Însemnul personal pentru a-mi amprenta lucrarea. Un fascicol luminiscent ioniza abia perceptibil. Îl apropia cu Încetineala specifică ființei echilibrate din fața mea. Pecetea fototermică se așternea cuminte
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
Realul standard, tratat poetic, se convertește în realitate culturală. În operaționalizarea limbajului pentru tratarea realului, o funcție aparte revine inconștientului, chiar dacă procesul conștientizării nu e exclus. Procedeele au, totuși o valoare instrumentală. Ele pot avea funcționalitate estetică doar în prezența "personalității și a substanței lirice". Altminteri, comunică doar "un mimetism steril, o simplă gesticulație verbală".
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
el, un fund mare, imens, un fund cât bila cea mare de lângă tunul cel mare cu care nu se trăsese niciodată, ce mai - un fund apocaliptic, acoperit de straturi-straturi de îmbrăcăminte, un fund care privit cu obstinație căpăta chip, trup, personalitate, un fund care se detașa de chiar posesoarea lui și care îl făcu aproape să leșine când auzi ce îi spunea: "Ivan Mihailovici ar trebui să se străduiască mai mult!"
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
căutat de profesorul Nicu Dauer, nu poate da, în București, de urma culturnicului comunist Mierlă. Ei ratează profesional și sentimental. Sfârșesc prin autodizolvarea conștiinței în manie individualistă și nebunie clinică, pentru că bovarismele lor au alte temeiuri ale gândirii, sleindu-le personalitatea, decât utopia întemeiată în realitate. Disoluția vieții devine în cazul lor disoluția gândirii și a ideilor mortificatoare. Victimele n-au origine de clasă ori apartenență de sistem politic. Posedă numai un fanatism, care nu este suficient de atent la realitatea
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
se pare ceva deosebit, este pentru noi... o simplă deplasare În ”balta locală.” Legat de aceasta, nu Înțeleg de ce românii, aflați la doi pași de Turcia, nu vizitează Capadocia, zonă care mi-a lăsat impresii cu totul deosebite... PERSOANE ȘI PERSONALITĂȚI ND: Claudiu, ce personalități ai avut prilejul să cunoști În cei 80 de ani de viață trăiți pe două continente? CGM: Personalități am avut chiar În familie. Tatăl meu a fost Procuror General, având În jurisdicție un sfert din țară
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
este pentru noi... o simplă deplasare În ”balta locală.” Legat de aceasta, nu Înțeleg de ce românii, aflați la doi pași de Turcia, nu vizitează Capadocia, zonă care mi-a lăsat impresii cu totul deosebite... PERSOANE ȘI PERSONALITĂȚI ND: Claudiu, ce personalități ai avut prilejul să cunoști În cei 80 de ani de viață trăiți pe două continente? CGM: Personalități am avut chiar În familie. Tatăl meu a fost Procuror General, având În jurisdicție un sfert din țară. În același timp, a
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
doi pași de Turcia, nu vizitează Capadocia, zonă care mi-a lăsat impresii cu totul deosebite... PERSOANE ȘI PERSONALITĂȚI ND: Claudiu, ce personalități ai avut prilejul să cunoști În cei 80 de ani de viață trăiți pe două continente? CGM: Personalități am avut chiar În familie. Tatăl meu a fost Procuror General, având În jurisdicție un sfert din țară. În același timp, a fost coautor al unei cărți de mare tiraj pe care nimeni nu o citea de plăcere, și anume
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
prezidând numeroase procese politice (Ion Antonescu (1946), Iuliu Maniu (1947). În timp ce tatăl meu era persecutat și a trebuit să se ascundă, acest coleg al său a devenit Procuror General al RPR (1948-1952) și Președinte al Tribunalului Suprem (1954-1967). O altă personalitate a fost un nemțean, prieten al unchiului meu Constantin Mătasa, care atunci când a devenit patriarh, Nicodim Munteanu, mă tachina cerându-mi să mă fac... călugăr. Mult mai târziu, in vara anului 2000, pe când eram conferențiar și moderator la cursurile Universității
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
În România Între 1998 și 2001, deși cu ocazia venirii ultimului În Florida am arătat public ca democrații lui nu sprijină imigranții din estul Europei. ND. Lista e impresionantă și aș fi tentat să te Întreb despre fiecare dintre aceste personalități pe care le-ai Întâlnit. Mă voi rezumă Însă la liderii politici români sau legați de România pe care i-ai cunoscut... CGM: În timpul unei consultanțe privind lipirea aluminiului la Mcdonnell Douglas, faimoasa firmă producătoare de avioane din Long Beach
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
și lipsită de comuniști s-a spulberat. Cum se spune ”ia-i omului speranța și-l transformi În animal...” Nu pot să cred totuși că redresarea țării este departe. Din păcate, nu cred că o voi mai prinde... ND. Dintre personalitățile menționate sau nemenționate mai sus, cu cine ai fost prieten mai apropiat? CGM: Am fost coleg de grupă la facultatea de Chimia Industrială din București cu Alexandru T. Balaban, și am rămas până astăzi În relații apropiate atât cu el
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
glumă privată - una din acele formule banale sau banalizate prin repetiție, care pot căpăta o rezonanță ironică și totodată autoironică în convorbirile dintre prieteni. Erau frecvente astfel de formule în vorbirea lui Mircea, totdeauna extrem de personalizate, purtînd pecetea inconfundabilă a personalității lui, în așa măsură încît, dacă le rosteam în discuții cu alții din grupul nostru, ele deveneau citate explicite: "... cum ar zice M. Ivănescu" (lui îi place adeseori să vorbească despre el însuși la persoana a treia și să-și
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
și croitorie. Familia Ralucăi a avut o grijă deosebită petru creșterea, educarea și pregătirea celor trei copii rămași în viață, din cei noua pe care îi avusese. Profesorii cu care Raluca Ripan a învățat cu ajutorul cărora s-a format, sunt personalități marcante în istoria învățământului chimic, care merită să fie evocați, la Iași: Petru Poni, N. Costăchescu, Anastasie Obregia, iar la Cluj cu Adrian Ostrogovici, Gheorghe Spacu și Emil Racoviță. În anul 1922 a susținut la Universitatea din Cluj teza de
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
Chimie analitică calitativă. Semimicroanaliză (ediția I, 1954); Curs de chimie anorganică; Metaloizi (1954-1955); Manual de lucrări practice de chimie anorganică (1961, în colab.); Chimia metalelor (vol. I, 1968); Chimia metalelor (vol. II, 1969, în colab.); Tratat de chimie analitică (1973). Personalitate complexă, Raluca Ripan a fost aleasă în 1948 membru titular al Academiei Republicii Populare Române, devenind astfel prima femeie academician din țara noastră. În această calitate, Raluca Ripan s-a preocupat de a creea condițiile unei munci științifice de mari
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
e redactată de același autor: Eugen Simion. Mă așteptam ca eroarea să fie corectată. Zadarnică speranță! Am publicat un amplu eseu: Despre un singur articol (Observatorul cultural, nr. 40, 1-7 decembrie 2005). Arătam - la început - că Eugen Simion este o personalitate pro-emi-nentă a criticii și istoriei noastre literare din ultima jumătate de veac. Opera lui Mircea Eliade îi era familiară de multă vreme. Domnia-sa este autorul unui studiu despre literatura fantastică a lui Eliade, apărut în Luceafărul, în ianuarie 1976
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
am referit"... Alți amatori transcriu mecanic până și greșelile de tipar, inventează ziare la care Eliade n-a colaborat niciodată (Calendarul) și titluri greșite de conferințe (cf. Rost, aprilie 2003). în 2002 apărea o revistă într-un atractiv ambalaj: Enciclopedia personalităților. Numărul 12 pe care-l avem în față cuplează viața scriitorului român cu cea a lui... Cicero. Sunt rezumate corect câteva elemente din biografia savantului. Folosind mai multe izvoare documentare și încercând fișele, autorul anonim face mai multe confuzii. Mai
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
sunt inexacte, false. Lipsa de moralitate, micimea sufletească îngrijorătoare, egoismul feroce. Cei ce l-au cunoscut, în diferite perioade ale vieții - de la copilărie până la senectute - s-au referit la o ființă seducătoare, care i-a fascinat. Peste o sută de personalități - profesori, scriitori și oameni de cultură din întreaga lume cu o altă opinie (în amintiri, eseuri și monografii). Să se fi înșelat chiar toți? Să avem de-a face cu o fire duplicitară? Opera literară a lui Eliade e derizorie
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
opuse interpretărilor tendențioase și chiar puerile și ridicole ale Alexandrei Lavastine-Laignel. Acest interviu a fost începutul prieteniei între acești doi mari cugetători. Urmează pe ecran Emil Cioran ale cărui cuvânte sunt pline de duh. Ne spune Cioran: Eliade avea temperament, “personalitatea și vivacitatea lui Eliade erau contagioase. Și chiar când nu suntem de acord cu el, trebuie să-i admirăm profunzimea, substanța și autenticitatea gândirii sale. Mulți au admis cât de mult i-au influențat umanismul și autenticitatea acestuia, cu alte
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
la perseverența lui Dostoievski, si la fel a lui Tolstoi, că fără spiritualitate nu putea fi normalitate umană, nu poți să le amputezi asta la oameni și să te aștepți că nu vor fi repercusiuni în formă de deranjamente de personalitate, nevroze, psihoze, impulsuri criminale sau numai deformații de caracter. Astfel eu consider această problemă foarte importantă și cred că Mircea își dădea perfect de bine seama de efectele nocive ale concepției sută la sută materialista a Occidentului și el se
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
și Béla Janovitz (pianist și compozitor, tatăl unei valoroase violoniste, Alice Hartmann-Janovitz, absolventă, în 1927, la Schola Cantorum din Paris, profesoară, episodic, la Conservatorul lugojean), sub auspiciile căreia a inițiat un proiect care viza invitarea periodică la Lugoj a unor personalități muzicale și formații instrumentale camerale de prestigiu. Între primii invitați s-au aflat Pablo Casals (1911 și 1912), Cvartetul de Coarde „Waldbauer-Kerpely” și George Enescu (1912). Dintr-un anunț publicat în presa lugojeană de expresie germană („Südungarischer Bote”, XIII, 90
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Lugoj în 1 decembrie 1911, iar anul următor, 1912, era așteptat recitalul pianistului virtuoz Ernst Dohnányi, profesor la Academia de Muzică din Berlin. I. Willer, cel care se încumetase să inițieze un astfel de îndrăzneț proiect cultural, a fost o personalitate plurivalentă, care a marcat pozitiv destinul cultural al Lugojului anteși interbelic: politician (a activat, în perioada interbelică, ca deputat, ca reprezentant al Partidului Maghiar în județul Trei Scaune), avocat, dar și un muzician rafinat - dirijor, compozitor, pianist, violonist și pedagog
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Enescu la Lugoj, cu sprijinul organizatoric și logistic al Școlii de Arte Frumoase „Filaret Barbu”, al Casei Municipale de Cultură și al Muzeului de Istorie. A fost vernisată o expoziție documentară, care a reflectat cele mai semnificative secvențe culturale circumscrise personalității enesciene, și a fost organizat un simpozion, în cadrul căruia a fost evocat contextul în care s-a desfășurat primul contact concertistic al lui George Enescu cu publicul meloman lugojean. Manifestările dedicate marelui compozitor au culminat cu un concert cameral omagial
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
are regizorul și vizualul are aceeași pondere ca și muzica în codificare . Astfel, forma particulară pe care o ia o anumită operă la un moment dat este rezultatul determinării variabilelor ei de către un complex de factori printre care: stilul, concepția, personalitatea, inspirația, ideologia, mentalitățile, tradiția, curentul artistic, experiența, repertoriul, limba, distribuția, vocalitatea, tehnica, dispoziția, decorul, eclerajul, costumul, machiajul, colaborarea regizor-dirijor-solist, sensibilitatea spectatorului, feedback-ul, acustica sălii, existența supratitrării, etc. Prin urmare, nu există soluții absolute ori definitive. Pentru a ilustra ideile
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
maestrul Al. Danielopol Împlinea venerabila vârstă de 90 de ani, am alcătuit un dosar, Împreună cu o cerere scrisă, solicitând ministrului român de Externe de atunci decorarea acestui DIPLOMAT uitat Într-un Paris În care Își dorm somnul de veci nenumărate personalități ale tristei și mereu zbuciumatei noastre țări. Prin Decretul Nr. 1.093, din 8 septembrie 2006, semnat de Președinte României și contra semnat de primul ministru, lui Alexandru Danielopol, din Republica Franceză, i s-a conferit și Ordinul național Serviciul
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
a scris mult despre dumneavoastră, chiar și cărți... Eu v-aș ruga acum să-mi acordați un interviu pe o temă care pe noi, pe români, ne preocupă În gradul cel mai Înalt: aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Sunteți o personalitate binecunoscută și, la rându vă, ați cunoscut prestigioase nume ale vieții politice și culturale din Europa. Din câte am aflat, marele Titulescu vă adoptase afectiv ca pe copilul lui, v-a fost tutore, dascăl și mentor care v-a inspirat
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
Nicolae Mateescu-Matte? L-am cunoscut În Canada. Cum să nu, Îl cunosc de mult timp. Este și el expert În Drept internațional aerospațial, la Montreal. Nu suntem prieteni, dar l-am cunoscut. E adevărat, el contează, la oara actuală, printre personalitățile din străinătate În Drept internațional aviatic. A făcut multe pentru Universitatea din Montreal, și aceasta Îl păstrează În sânul ei, deși se apropie și el de 90 de ani. Poate chiar i-a depășit... L-am vizitat la Montreal. Primăria
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]