1,049 matches
-
accesibilă, atractivă, de mare popularitate și, concomitent, o literatură menită să satisfacă exigențe estetice. O primă secțiune, intitulată Idei patetice, din culegerea Între Socrate și Xantipa expune un consistent și bine articulat program estetic și literar, explicitat cu o expresivitate persuasivă. Este un program original, într-o epocă în care creația literară, de-abia eliberată de constrângerile realismului socialist, își îndreptase, prin reacție compensatoare, energiile către „arta pură” și către experimentul ultramodernist. P. propune o „a treia cale”: cea a romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
cu gîndirea (cuvîntul creator poate îmbrăca și aspecte derivate de salvator sau de nimicitor); 3) este moderator social (intervenind în reglementarea relațiilor dintre individ și societate), în cazul lumii instituționalizate; 4) este modelator în cazul lumii interpretate, prin prevalarea aspectelor persuasive; 5) este suportul creației în cazul lumii imaginate, prin suspendarea alterității limbii în favoarea opțiunilor subiective individuale. Cînd devine element de caracterizare pentru un stil sau pentru o subdiviziune a unui stil, cuvîntul se integrează unei terminologii și se instituie în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la nivelul vorbirii, în tipuri de discurs, a căror individualitate este dată de forma discursivă dominantă (narativă, descriptivă, emoti-vă, demonstrativă, oratorică, dialogică, evaluativă, normati-vă etc.). Tipurile de discurs sînt caracterizate, de asemenea, de funcțiile discursive, care pot fi asertive, persuasive sau expresive, precum și de variantele formelor discursive, încît forma demonstrativă, de exemplu, poate fi de tip raționament, cînd este caracteristica acestei forme, sau de tip pseudoraționament, cînd este specifică formei oratorice. Pe de altă parte, aceeași formă discursivă poate caracteriza
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu publicitatea intenționează să ne convingă ca o anumită categorie de oameni gospodinele, de pildă, să cumpere un anumit produs sau serviciu. De obicei, agenții de publicitate caută să schimbe opiniile și atitudinile oamenilor cu privire la produsul sau serviciul oferit. Comunicarea persuasivă este cel mai comun mod să realizăm ce dorim de la cineva; de la a ne da bani cu împrumut și până să ne ajute să reparăm mașina. Este adevărat că termenul persuasiv are și un sens al manipulării, adică să obținem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și atitudinile oamenilor cu privire la produsul sau serviciul oferit. Comunicarea persuasivă este cel mai comun mod să realizăm ce dorim de la cineva; de la a ne da bani cu împrumut și până să ne ajute să reparăm mașina. Este adevărat că termenul persuasiv are și un sens al manipulării, adică să obținem ce vrem. Dar în acest sens toți suntem manipulatori în fiecare zi. Comunicăm să câștigăm sau să exercităm putere asupra altor oameni Într-o anumită măsură, aceasta pare să fie ca
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
un sens al manipulării, adică să obținem ce vrem. Dar în acest sens toți suntem manipulatori în fiecare zi. Comunicăm să câștigăm sau să exercităm putere asupra altor oameni Într-o anumită măsură, aceasta pare să fie ca și comunicarea persuasivă; scopul este să-i determinăm pe alții să facă ceea ce vrem ca ei să facă. Acest lucru poate sugera că cel care comunică are privilegii speciale în raport cu ce anume cunoaște sau de mijloacele comunicării pe care le folosește. Propaganda este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
-l recitești (lucid și precaut) pe Cioran pentru a te îndepărta de spectrele textelor sale. Este nevoie, cum preciza Fernando Savater, de „exerciții de defascinație”, de o lectură dehagiografică pentru o astfel de întreprindere. Ego-scrierea cioraniană este seducătoare, contaminant de persuasivă, o disanghelie inclasabilă, un labirint de oglinzi lustruite. Sunt binecunoscute etichetele atașate găndirii și textului cioranian, atitudinile pro sau contra, trecutul politic deocheat sau circul mediatic legat de moștenirea culturală etc... cu toate acestea amplitudinea evenimentului - Cioran este dificil de
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
un profund contrast între a acționa după preceptul eticii convingerii - în sens religios: "creștinul face binele și lasă rezultatul în seama lui Dumnezeu" - și a acționa după preceptul eticii responsabilității, purtînd deci răspunderea urmărilor (previzibile) ale faptelor tale. Oricît de persuasiv i-ați explica unui sindicalist, fervent partizan al eticii convingerii, că faptele sale nu vor duce decît la creșterea șanselor reacțiunii, la o mai mare oprimare a clasei sale, la înăbușirea revoltei, nu-1 veți impresiona deloc. Dacă urmările unei acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sezon de ales președinți, scriitorii din această parte a țării își fac astăzi mâna, deocamdată, cu alegerea șefului regional al acestei bresle, iubită și disprețuită în egală măsură. Poeții blajini se transformă în fiare electorale, poetesele devin, cu bucurie, majorete persuasive, criticii se visează strategi, iar prozatorii își freacă mâinile cu speranța că vor avea material suficient pentru a plăsmui personaje de roman. Găștile literare dau în clocot, iar energia creativă, subțire și eterată, cum îi șade bine scriitorului român, se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru scopuri educative, ci și pentru însăși existența ca atare a societății umane”. În continuarea acestei idei, C. Păunescu subliniază: . („Logos și intelect”, pag. 35) Înțelegând funcția cognitivă a limbajului, ca funcție de bază, pe lângă cea simbolic reprezentativă, de comunicare (expresivă), persuasivă, reglatoare, dialectică, cât și relația sa cu fenomenele psihice, știind că 93% din relația umană este de natură verbală, logopedia își are importanța ei prin eficiența pe care o atestă în reabilitarea, compensarea, recuperarea și corectarea tulburărilor de limbaj. Subliniem
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca și în domeniul resurselor umane din mediile economice. Toate aceste teorii evidențiază atât modul de învățare a comportamentelor sociale, cât și aspecte concrete legate de procesul de socializare, de formare și schimbarea atitudinilor, de influență și control social, comunicare persuasivă, aspecte care se regăsesc în viața cotidiană în clasele de elevi. Elevul vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale școlii sunt diferite. Cunoașterea setului atitudinal și axiologic al copilului trebuie să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
colegul său au fost net mai superioare. * Filmul se încheie cu happy-end. * A debutat prima oară la 15 ani. * Au conlucrat împreună la realizarea proiectului. * A început inițial cu exerciții mai simple, apoi a crescut gradul de dificultate. * A vorbit persuasiv, cu mare convingere, despre proiectele sale. * Proiectele sale de viitor erau dintre cele mai frumoase. * La petrecere a fost comesean cu tine? * A înconjurat figura cu un contur care să atragă atenția asupra ei. * Am vorbit cu un moș bătrân
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2005, p. 657; Iordan & Robu, 1978, p. 532 etc. 119 Vezi, în Gramatica I, 2005, p. 665 ș.u., interjecțiile "cu valoare emotivă/ expresivă" (of, vai, ah etc.) vs. "interjecțiile cu valoare prezentativă/ ostensivă" (iată, uite etc.) vs. "interjecțiile injonctive/ persuasive" (zât, poftim etc.) vs "interjecțiile adresative/ apelative" (mă, măi, băi etc.) etc. 120 Conform autorilor citați supra. 121 Vezi, de exemplu, Iordan & Robu, 1978, p. 537; Gramatica I, 2005, p. 676 etc. 122 Vezi Dimitriu, 1999, p. 745; Gramatica I
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
astfel de lectură este enorm. Se stabilește o relație de dialog (p. 141), în care intervine, pe de o parte, orientarea lecturii (toate elementele politice ale textului vor fi bine subliniate), iar pe de alta convingerea, respectiv seducția, întregul mecanism persuasiv al artei cu tendință. în astfel de împrejurări, nu se poate vorbi de o lectură neutră, total aseptică. Și, în definitiv, cine nu are idei politice preconcepute, directe sau indirecte? Am scos în evidență doar ideile cele mai importante, într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai mult: este, deocamdată cel puțin, total incapabilă să asimileze și să se adapteze la aceste schimbări radicale. Ea a negat în bloc întreaga perioadă comunistă dintre anii 1947-1989. Această contestare globală a realității a stat la baza marelui eșec persuasiv al opoziției românești. Mesajul n-a fost ilogic, dar a fost nerealist și ca urmare impopular (pp. 61-62). Analiza, pe multe planuri, a acestei percepții politice greșite explică de ce Românii după '89 nu mai sunt, nu mai pot fi Românii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un text mîndru și ambițios, un simț al punerii în scenă și al forței oratorice demn de cele mai strălucite momente ale retoricii antice... Panaș și precizie, convingere în forța cuvîntului, încredințare destinală, o vastă panoplie de instrumente și mijloace persuasive, iată cîteva din trăsăturile politicianului francez de ieri și de azi, pe care nici pragmatismul anglo-saxon, nici rigoarea și acuratețea nemțească și nici, cu atît mai puțin, improvizația impulsivă și amatorismul balcanic nu le vor putea atinge în iradierea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o întreagă serie de forme argumentative, cuprinse între demonstrația științifică și discursul vânzătorului sau avocatului” (apud Romedea, 1999:165). Argumentarea se ferește atât “de demersurile strict raționale, poate prea deductive ale demonstrației, dar și de iraționalitatea unei vorbiri de dragul efectului persuasiv”. (Sălăvăstru, 1996:292). Prin urmare, demersul argumentativ poate lua două forme: convingerea și persuadarea, în funcție de natura argumentelor și operațiilor sau mecanismelor predominante în secvența discursivă. 4.3.2. A convinge și a persuada Se pare că distincția convingere-persuadare ce ține
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
naturală. Având în vedere că ideile, “convingerile ne călăuzesc dorințele și ne modelează acțiunile.” (Peirce, 1990:115 ). Având, așadar, ca prim scop asumarea unei idei de către interlocutor, locutorul argumentează în favoarea acelei idei, teze iar argumentarea lui poate fi “convingătoare” sau “persuasivă”, altfel spus argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare. Această distincție o regăsim la Perelman și Olbrechts Tyteca, care afirmau: “ne propunem a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu particular și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
interlocutor, locutorul argumentează în favoarea acelei idei, teze iar argumentarea lui poate fi “convingătoare” sau “persuasivă”, altfel spus argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare. Această distincție o regăsim la Perelman și Olbrechts Tyteca, care afirmau: “ne propunem a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu particular și de a numi convingătoare aceea care este gândită să obțină adeziunea oricărei ființe raționale.” (apud Sălăvăstru, 1996:206). Convingerea este valabilă pentru toți, persuadarea ține doar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
persuadarea este mai puțin un act argumentativ și mai mult un act asertiv, fiind, mai curând, o asertare sugestivă. Argumentarea, totuși, poate fi văzută și ca o conjugare de aserțiuni. “Problema delicată” este că “orice intervenție discursivă performativă este și persuasivă și convingătoare în același timp. Numai această întrepătrundere poate asigura creșterea performanței unei intervenții discursive”, dar “cine poate spune cu exactitate unde se termină mecanismele ce țin de raționalitate în obținerea unui rezultat discursiv și unde încep acelea care trec
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
funcții: o funcție retorică și o funcție poetică”, prima urmând „să-i convingă pe oameni, oferind discursului podoabe care plac”, cealaltă urmărind „să redescrie realitatea pe calea ocolită a ficțiunii euristice”. (P. Ricoeur, 1984:25,380). Funcția retorică sau rolul persuasiv al metaforei îi pune în evidență calitatea de „ornament estetic” al acesteia, care deși este mai întâi prelucrată, decodată cognitiv de către receptor, adevărata ei țintă este nivelul emoțional afectiv, care odată atins face să vibreze întreaga ființă a acestuia. Limbajul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
acțiunii politice, literatura de specialitate evidențiază că, în domeniul politicii, manifestările discursive devin o alternativă la violența fizică. Specificul comunicării politice este conferit nu atât de adecvarea la adevăr, cât, mai degrabă, de reconstruirea și reconfigurarea referențialului politic, potrivit intențiilor persuasive ale locutorilor. Cercetarea comunicării politice a evidențiat necesitatea elaborării unor modele comunicaționale apte să evidențieze parametrii comunicării politice și relațiile pe care le dezvoltă aceștia. Astfel, potrivit modelului informațional 2, comunicarea se reduce la un transfer de informație de la un
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a manifestării discursive și redefinirea proiectului de comunicare, în funcție de poziția interlocutorului. Din perspectiva comunicării publice, actul comunicării politice se definește prin: intenționalitate, problematică politică, de larg interes, folosirea mijloacelor tehnice de comunicare în masă și necesitatea adecvării la acestea, dimensiune persuasivă pregnantă, legitimitate a înscrierii la cuvânt ș.a. Pe această linie de interpretare, "comunicarea politică este un concept global care vizează: instituții și actori cu resurse, proiecte și legitimități diferite; procese, interacțiuni și relații care au anumite configurații și un anumit
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acte politice sunt prin natura lor acte de discurs (un exemplu în acest sens îl oferă demisiile), iar altele se sprijină în realizarea lor pe cuvânt. Printre trăsăturile specifice limbajului politic, menționăm natura interdiscursivă, dramatizarea, finalitățile de legitimare, intenționalitatea, miza persuasivă și conținutul ideologic. a) Interdiscursivitatea. Limbajul politic presupune un efort constant de reformulare, de transformare, de interpretare a altor limbaje politice, fie în vederea susținerii, fie în vederea respingerii acestora. Din această perspectivă, una dintre trăsăturile specifice manifestărilor verbale din spațiul politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din spațiul politic este guvernat de intențiile, aspirațiile și obiectivele politice ale emitentului. Nimic nu este la întâmplare în economia manifestărilor discursive, fiecare detaliu fiind atent gestionat, prin prisma mesajului politic pe care intenționează să-l transmită politicianul. e) Miza persuasivă. În strânsă legătură cu finalitățile de legitimare, limbajul politic este orientat spre receptor, urmărind modificarea comportamentului acestuia în sensul idealurilor politice ale locutorului. Mai mult decât să informeze, actorul politic este interesat să convingă, să seducă, să modeleze gândirea politică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]