KorAP: Find »[drukola/base=perturbație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...70 >

1,733 matches

Corola-website/Law/199004_a_200333

fără rezervă. D Acord cu condiția ca teste de funcționare să demonstreze dacă este posibilă coexistența. E Acord pe bază de non-perturbație (NIB - Non Interference Basis); revocarea acordului și orice cerere de încetare a emisiilor în chestiune necesită dovezi că perturbațiile prejudiciabile au fost cauzate de asignările al căror statut a fost deja stabilit și care în mod normal ar trebui să fie descrise într-o înștiințare asociată. F Acord supus unor cerințe identice sau echivalente cu cerințele RR 4.4

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
deja stabilit și care în mod normal ar trebui să fie descrise într-o înștiințare asociată. F Acord supus unor cerințe identice sau echivalente cu cerințele RR 4.4 (Protecția serviciilor cu atribuire primară). G Acord, fără nici o rezervă în ce privește perturbațiile ce pot fi cauzate de asignarea în discuție; solicitantul este, oricum, informat că există un risc de perturbație din cauza asignărilor al căror statut a fost deja stabilit și responsabilitatea pentru orice astfel de risc îi revine; una sau mai multe

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
supus unor cerințe identice sau echivalente cu cerințele RR 4.4 (Protecția serviciilor cu atribuire primară). G Acord, fără nici o rezervă în ce privește perturbațiile ce pot fi cauzate de asignarea în discuție; solicitantul este, oricum, informat că există un risc de perturbație din cauza asignărilor al căror statut a fost deja stabilit și responsabilitatea pentru orice astfel de risc îi revine; una sau mai multe înștiințări asociate pot fi trimise. H E+G. M Cerere de acord urmând unei modificări de coordonare după

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
fără rezervă. D Acord cu condiția ca testele de funcționare să demonstreze dacă este posibilă coexistența. E Acord pe bază de non-perturbație (NIB - Non Interference Basis); revocarea acordului și orice cerere de încetare a emisiilor în chestiune necesită dovezi că perturbațiile prejudiciabile au fost cauzate de asignările al căror statut a fost deja stabilit și care în mod normal ar trebui să fie descrise într-o înștiințare asociată. F Acord supus unor cerințe identice sau echivalente cu cerințele RR 4.4

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
al căror statut a fost deja stabilit și care în mod normal ar trebui să fie descrise într-o înștiințare asociată. F Acord supus unor cerințe identice sau echivalente cu cerințele RR 4.4. G Acord, fără nici o rezervă în ce privește perturbațiile ce pot fi cauzate de asignarea în discuție; solicitantul este, oricum, informat că există un risc de perturbație din cauza asignărilor al căror statut a fost deja stabilit și responsabilitatea pentru orice astfel de risc îi revine; una sau mai multe

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
o înștiințare asociată. F Acord supus unor cerințe identice sau echivalente cu cerințele RR 4.4. G Acord, fără nici o rezervă în ce privește perturbațiile ce pot fi cauzate de asignarea în discuție; solicitantul este, oricum, informat că există un risc de perturbație din cauza asignărilor al căror statut a fost deja stabilit și responsabilitatea pentru orice astfel de risc îi revine; una sau mai multe înștiințări asociate pot fi trimise; H E + G M Cerere de acord urmând unei modificări de coordonare după

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
antenei): Anexa 3A Determinarea factorului de corecție pentru nivelul admisibil al câmpurilor perturbatoare pentru diferite frecvențe nominale din Serviciul Mobil Terestru Factorul de corecție pentru nivelul admisibil al câmpului perturbator pentru diferite frecvențe nominale ale canalului de emisie ce provoacă perturbații și ale canalului de recepție perturbat este determinat prin intermediul următoarelor tabele și curbe. Cu toate că aceste curbe sunt măsurate cu un semnal perturbator ce înlocuiește vorbirea (Speech Replacement Signal Interference ITU-T G.227), ele vor putea fi utilizate pentru toate

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
măsurare sau prin calculare. 2.1. Metodă bazată pe măsurare Principiul metodei de măsurare este de a reprezenta grafic nivelul la intrarea receptorului, pe canalul de test, necesar pentru un BER dat, de exemplu 10-3, ca funcție de raportul semnal (purtătoare) perturbație (C/I). Schema bloc de măsurare este dată în figura 3. Prin trasarea a două curbe, una pentru perturbația pe același canal și cealaltă pentru perturbația pe canal adiacent, NFD va fi determinat ca ecart pe orizontală dintre ele, la

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
nivelul la intrarea receptorului, pe canalul de test, necesar pentru un BER dat, de exemplu 10-3, ca funcție de raportul semnal (purtătoare) perturbație (C/I). Schema bloc de măsurare este dată în figura 3. Prin trasarea a două curbe, una pentru perturbația pe același canal și cealaltă pentru perturbația pe canal adiacent, NFD va fi determinat ca ecart pe orizontală dintre ele, la un nivel specificat de intrare în receptor (vezi figura 4). Utilizând curbele, valoarea NFD poate fi determinată între două

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
test, necesar pentru un BER dat, de exemplu 10-3, ca funcție de raportul semnal (purtătoare) perturbație (C/I). Schema bloc de măsurare este dată în figura 3. Prin trasarea a două curbe, una pentru perturbația pe același canal și cealaltă pentru perturbația pe canal adiacent, NFD va fi determinat ca ecart pe orizontală dintre ele, la un nivel specificat de intrare în receptor (vezi figura 4). Utilizând curbele, valoarea NFD poate fi determinată între două puncte, câte unul pe fiecare din cele

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
Dacă valorile măsurate sunt disponibile, valorile NFD 1, pentru o distanță de ±1 între canale (canale adiacente), și NFD 2, pentru distanțe de ±2 între canale, vor fi comunicate mutual între Administrații. Aceste valori pot fi utilizate pentru calcularea nivelului perturbațiilor, dacă ambele echipamente (emițătorul și receptorul) sunt de același tip și de la același producător. 2.2. Metoda bazată pe calcul NFD se definește conform cu ETSI TR 101 854 după cum urmează: NFD = 10 log(P(c)/P(a)), unde: P(c

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
În celelalte cazuri se vor utiliza curbele ce corespund la 1% din timp (cu purtătoare continuă). 1.4. Pentru sistemele armonizate care utilizează spectrul armonizat vor fi folosite doar 10% din curbe. 2. Considerații pentru diferite situații de producere a perturbațiilor În practică, diferitele situații de producere a perturbațiilor vor necesita diferite metode de calcul. 2.1. O stație de bază sau o stație fixă cauzează perturbații unei alte stații de bază sau unei stații fixe Pentru a proteja stația de

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
corespund la 1% din timp (cu purtătoare continuă). 1.4. Pentru sistemele armonizate care utilizează spectrul armonizat vor fi folosite doar 10% din curbe. 2. Considerații pentru diferite situații de producere a perturbațiilor În practică, diferitele situații de producere a perturbațiilor vor necesita diferite metode de calcul. 2.1. O stație de bază sau o stație fixă cauzează perturbații unei alte stații de bază sau unei stații fixe Pentru a proteja stația de bază sau stația fixă de o nouă stație

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
fi folosite doar 10% din curbe. 2. Considerații pentru diferite situații de producere a perturbațiilor În practică, diferitele situații de producere a perturbațiilor vor necesita diferite metode de calcul. 2.1. O stație de bază sau o stație fixă cauzează perturbații unei alte stații de bază sau unei stații fixe Pentru a proteja stația de bază sau stația fixă de o nouă stație ce urmează a fi instalată în țara vecină, nivelul de câmp perturbator va fi determinat în punctul de

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
stația fixă de o nouă stație ce urmează a fi instalată în țara vecină, nivelul de câmp perturbator va fi determinat în punctul de amplasare a stației radioelectrice afectate. 2.2. O stație de bază sau o stație fixă cauzează perturbații unei stații mobile Pentru a proteja stațiile mobile de o stație de bază sau o stație fixă, nivelul de câmp perturbator va fi determinat în cel mai apropiat punct al marginii zonei de operare a stațiilor mobile. 2.3. O

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
Pentru a proteja stațiile mobile de o stație de bază sau o stație fixă, nivelul de câmp perturbator va fi determinat în cel mai apropiat punct al marginii zonei de operare a stațiilor mobile. 2.3. O stație mobilă cauzează perturbații unei alte stații mobile Pentru a proteja stațiile mobile una în raport cu alta, nivelul de câmp perturbator ce trebuie determinat va fi calculat prin intermediul lungimii traseului de propagare dintre cele mai apropiate puncte față de marginile zonelor de operare ale stațiilor mobile

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
proteja stațiile mobile una în raport cu alta, nivelul de câmp perturbator ce trebuie determinat va fi calculat prin intermediul lungimii traseului de propagare dintre cele mai apropiate puncte față de marginile zonelor de operare ale stațiilor mobile. 2.4. O stație mobilă cauzează perturbații unei stații de bază sau unei stații fixe Pentru a proteja o stație de bază sau o stație fixă de o stație mobilă, nivelul de câmp perturbator va fi determinat la nivelul marginii zonei de operare a stației mobile, cea

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
2 GHz. Pentru alte frecvențe, sunt necesare inter- sau extrapolările în conformitate cu Apendicele 2. 3.5. Diagrama antenei Dacă sunt utilizate antene directive sau reglate ca antene pentru emisie pentru o stație fixă sau pentru o stație de bază care provoacă perturbații, atunci acești factori vor fi luați în considerare pentru determinarea nivelului de câmp de perturbație. În cazul antenelor directive, unghiul de orientare este considerat în sensul acelor de ceasornic. Dacă sunt utilizate antene directive sau reglate pentru recepție, atunci câștigul

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
Diagrama antenei Dacă sunt utilizate antene directive sau reglate ca antene pentru emisie pentru o stație fixă sau pentru o stație de bază care provoacă perturbații, atunci acești factori vor fi luați în considerare pentru determinarea nivelului de câmp de perturbație. În cazul antenelor directive, unghiul de orientare este considerat în sensul acelor de ceasornic. Dacă sunt utilizate antene directive sau reglate pentru recepție, atunci câștigul antenei de recepție pe direcția emisiei perturbatoare va fi dedusă din nivelul maxim admisibil pentru

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
următoarele cazuri: 11 în cazul unui dezacord cu privire la rezultatele evaluării relativ la o cerere specifică de coordonare (vezi paragraful 482 al prezentului Acord) 12 pentru a facilita dezvoltarea rețelelor existente (vezi paragraful 48 al prezentului Acord) 13 în cazul constatării de perturbații prejudiciabile între stațiile radioelectrice coordonate (vezi paragraful 5 al prezentului Acord) După primirea unei cereri a unei proceduri menționate mai sus în paragrafele 11, 12 și 13, Administrațiile interesate vor lua măsuri de asigurare a unei cooperări strânse între Serviciile

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
atașată acestui raport în cazul măsurărilor mobile ale nivelului de câmp *2) În cazul măsurării pe o perioadă lungă de timp sau al măsurărilor mobile, va fi indicată valoarea medie Apendicele 2 la Anexa nr 7 RAPORT DE MĂSURĂ ASUPRA PERTURBAȚIILOR PREJUDICIABILE ASIGNĂRI Frecvență asignată perturbatoare Administrația: (b) Frecvența: (h) Amplasamentul presupus: sau Direcția către amplasamentul perturbat: (c+d) Desemnarea emisiei (7a): (e) Valoarea nivelului de câmp dBf2æV/m măsurat: (f-x) altele: Observații: Frecvența asignată perturbată Numărul de referință al Administrației

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
unui semnal perturbator I, nivelul semnalului util recepționat trebuie să fie crescut pentru a se menține aceeași valoare pentru BER La o valoare dată pentru BER, degradarea de prag (TD) este diferența dintre valoarea crescută a nivelului de prag, datorită perturbațiilor și valoarea de prag fără perturbații Se presupune că TD este echivalent cu creșterea nivelului zgomotului, datorită semnalului perturbator, la intrarea receptorului 2 Degradarea admisibilă a pragului Degradarea admisibilă a pragului cauzată unui receptor din Serviciul Fix de către un emițător

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
util recepționat trebuie să fie crescut pentru a se menține aceeași valoare pentru BER La o valoare dată pentru BER, degradarea de prag (TD) este diferența dintre valoarea crescută a nivelului de prag, datorită perturbațiilor și valoarea de prag fără perturbații Se presupune că TD este echivalent cu creșterea nivelului zgomotului, datorită semnalului perturbator, la intrarea receptorului 2 Degradarea admisibilă a pragului Degradarea admisibilă a pragului cauzată unui receptor din Serviciul Fix de către un emițător străin din Serviciul Fix nu trebuie

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
V) │ ├──────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ V │ a(antH) = aT(V-H) + aR(H-H) │ a(antH) = aT(V-H) + aR(V-H) │ │ │ a(antV) = aT(V-V) + aR(H-V) a(antV) = aT(V-V) + aR(V-V) │ └──────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────────────────────┘ 32 Calculul degradării de prag TD datorită perturbației I a) Date de intrare ... - I (dBW): nivelul puterii perturbatoare la intrarea receptorului provenind de la o sursă de perturbații (vezi 31b) - FkTB sau N (dBW): nivelul puterii de zgomot în banda receptorului perturbat b) Calcul: ... - TD (dB), degradarea de prag

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
aT(V-V) + aR(H-V) a(antV) = aT(V-V) + aR(V-V) │ └──────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────────────────────┘ 32 Calculul degradării de prag TD datorită perturbației I a) Date de intrare ... - I (dBW): nivelul puterii perturbatoare la intrarea receptorului provenind de la o sursă de perturbații (vezi 31b) - FkTB sau N (dBW): nivelul puterii de zgomot în banda receptorului perturbat b) Calcul: ... - TD (dB), degradarea de prag pentru receptorul perturbat TD = 10 log(1 + 10^(I - N)/10)) (13) 33 Metodă de calcul pentru linii de

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]