1,342 matches
-
zilele noastre mai controversată decât a oricărui alt artist dinaintea epocii moderne. Se consideră că proverbele și jocurile de cuvinte sunt sursa majoră a inspirației sale. Într‑un cuvânt, artistul era un spirit religios și moralist cu o viziune destul de pesimistă asupra lumii care condamnă natura păcătoasă a omului. Cu toate acestea, artistul i‑a inspirat pe artiștii de mai târziu, în mod spe‑ cial pe suprarealiștii secolului al XX‑lea precum Salvador Dali32. 4.10. Albrecht Dürer - punte între arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și coordonării sectoarelor public și privat. În cazul celor mai sărace zone ale lumii, tema dominantă a fost etnologia. Preocuparea pentru efectul beneficiilor turismului asupra economiei locale și pentru nivelul optim de absorbție a turiștilor a produs o imagine destul de pesimistă a potențialului turistic, imagine care începe să fie atacată de literatura mai recentă. Zonele de interes minim pentru turiști sunt foarte diferite unele de altele. Este important să aflăm de ce turismul se găsește la un nivel atât de scăzut (problema
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
lor englez Godwin, dar mai târziu a asimilat idei ce aparțineau lui Spinoza, Berkeley și Platon. Controversa din perioada victoriană dintre știință și religie și aflat o expresie binecunoscută în operele lui Tennyson și Browning. Swinburne și Hardy reflectă ateismul pesimist al epocii lor, iar la Hopkins se pot observa efectele studierii lui Duns Scotus. George Eliot i-a tradus pe Feuerbach și pe Strauss, Shaw i-a citit pe Samuel Butler și pe Nietzsche. Majoritatea scriitorilor recenți 1-au citit
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
personal de evaluare și de interpretare a situației frustrante (dependent de anumite resurse intelectuale), deosebirile în planul sensibilității, al voinței și caracterului, care vor decide gradul de sensibilitate la frustrare, măsura vulnerabilității, a toleranței individuale și a atitudinii optimiste sau pesimiste în situația respectivă de frustrare, etc., iată numai câteva din componentele psihologice de bază ale personalității care vor determina atât marea diversitate a modurilor individuale de trăire a frustrării, cât și variabilitatea reacțiilor comportamentale la situațiile de frustrare” (Rudică, 2006
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
scenariu optimist, suveranitatea și securitatea natională vor fi garantate, deoarece producția de pe terenurile agricole va fi monitorizată direct de statul român, care va urmări în primul rând, asigurarea propriei securități alimentare și apoi exportul sau cultivarea în scop energetic. Scenariul pesimist Cel mai slab scenariu ar fi o liberalizare funciară în beneficiul cumpărătorului străin, ceea ce ar aduce grave atingeri securității alimentare din România. Într-un astfel de context, statele interesate își vor credita proprii cetățeni, în scopul achiziționării de terenuri agricole
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
economică endemică prin importuri la prețuri ridicate. Hrana și apa, resursele de bază ale statului român, vor fi în proprietatea străinilor, care se vor gândi la ce preț și în ce măsură să acorde privilegii cetățeanului român. Într-un astfel de scenariu pesimist, România și-ar putea transfera, în cel mai rău caz, decizia de la București către alte centre decizionale supranaționale - instituții europene sau companii multinaționale - odată cu cedarea masivă a componentei strategice inalienabile a securității și integrității de stat - TERITORIUL! Prețurile foarte mici
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
al XVII-lea povestită de cronicarul Miron Costin devine, într-un fel, un ecou al concluziilor filosofice la care autorul ajunsese în poemul său Viiața lumii. Este foarte posibil ca însăși istoria Moldovei din acea perioadă să justifice viziunea profund pesimistă a autorului, dar este la fel de adevărat că propria viziune asupra lumii pe care si-o construiește Miron Costin este în parte transpusă asupra întâmplărilor pe care cronicarul le relatează. "Precum munții cei înalți si malurile céle înalte, cându să năruiescu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Declanșarea celui de-al doilea război mondial a alimentat la nivelul Bisericii ortodoxe române un curent pesimist de opinie și atitudine. Acest fapt se observă în pastorala elaborată de noul mitropolit al Moldovei, Irineu Mihălcescu, cu ocazia Crăciunului (1939): „Războiul, care este dușmanul păcii, și-a dezlănțuit furia. Țara noastră nu are de împărțit cu nimeni nimic
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
să escamoteze în opera lui frământările de zi cu zi, durerile și aspirațiile celor mulți. În conferința Curentul Eminescu și o poezie nouă (1892), ca și în poezia Unde ni sunt visătorii?..., scriitorii sunt chemați să renunțe la masca jalnică, pesimistă, și în locul durerilor personale, de multe ori închipuite, să se inspire din viața adevărată, cu bucuriile și necazurile ei, să cânte o lume mai bună. Și totuși, în „Vieața”, în replică la conferința lui Anton Bacalbașa Arta pentru artă, același
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
propriile decepții. Întreaga lui literatură va capăta un tonus optimist după 1887. Dispoziția satirică rămâne însă constantă. V. creionează, în versuri săltărețe, cu tentă de pamflet și caricatură, o tipologie care include politicianul venal, pe arivist și cartofor, pe trubadurul pesimist. Critica socială culminează cu incendiara 1907. Mai reușită e lirica intimistă, grațioasă și delicată. La fel, sonetele, concentrate și lipsite de retorism. Cu un lirism în deficit, prea cerebrală, poezia este a unui eminescianizant priceput în dramatizarea sentimentelor, bun psiholog
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
sunt stihurile de iubire care, în tonul elegiac și sentimental al timpului, au avut o muzicalitate capabilă să le asigure o receptare imediată. Motive romantice - veghea, toamna, luna, noaptea - sunt frazate obsesiv. Z. și-a însușit de la romanticii apuseni tonalitatea pesimistă a mărturisirii, învăluită uneori în melodia romanței sau în țesătura baladei. Confesiunea Mariei (Sora Maria), un „suflet blestemat”, o amintește îndeaproape pe cea a lui Rolla din poemul lui Alfred de Musset. Cântecul zvânturatului reia monologul byronian, Poetul și muza
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
al ordinii al cărei călugăr-soldat s-ar vrea, el să mândrește cu propriu-i servilism și cere mereu mai multe constrângeri. „B” (Borowski) e prototipul acelor tineri „contaminați de moarte” în timpul ocupației naziste; acolo, el și-a făurit o viziune pesimistă asupra istoriei ca manifestare a forței oarbe: considerând că lumea e brutală, el este atras de materialismul rustic profesat de comuniști și asemenea lor, consideră omul drept un simplu material pentru experiențe. „C” (Putrament) este prototipul acelor intelectuali care au
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dintre ei optând pentru „antiglobalism” sau „altermondialism”. în felul acesta s-a realizat un transfer al aspirațiilor comuniste spre nebuloasa „alter”. Alcătuită dintr-o multitudine de grupuri - dintre care organizația Attac este una dintre cele mai reprezentative -, întreținând o viziune pesimistă asupra evoluției economice și ecologice a lumii, această nebuloasă desemnează un dușman comun, „neoliberalismul”, și manifestă o voință de a se desprinde de partidele tradiționale printr-un comportament militant inovator. Pentru a-și extinde câmpul de acțiune - de la cei fără
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puterea sa militară. În consecință, perspectivele tradiționale privind superioritatea și inferioritatea militară au devenit, într-o oarecare măsură, lipsite de sens. Un stat capabil să provoace pierderi inacceptabile potențialului său dușman, de zece ori mai mari decât în cel mai pesimist scenariu, nu câștigă nimic din punct de vedere militar dacă își sporește și mai mult capacitatea nucleară, deja suficientă. Potențialul dușman al statului respectiv, capabil să provoace pierderi inacceptabile, „doar” de șase ori mai mari decât în același scenariu pesimist
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pesimist scenariu, nu câștigă nimic din punct de vedere militar dacă își sporește și mai mult capacitatea nucleară, deja suficientă. Potențialul dușman al statului respectiv, capabil să provoace pierderi inacceptabile, „doar” de șase ori mai mari decât în același scenariu pesimist, nu îi este inferior din punct de vedere militar și nu își poate spori, la rândul său, puterea militară prin creșterea capacității nucleare. În momentul în care cele două state ating acest punct optim al distrugerii garantate, capacitatea lor nucleară
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
interpretat de cealaltă parte ca o manevră strategică, iar reacția acesteia din urmă va fi la rândul ei interpretată drept tactică sau strategică de către cea dintâi. Întrucât în astfel de situații ambele părți sunt înclinate să aplice strategia celui mai pesimist scenariu - adică să-i atribuie inamicului cele mai rele intenții -, distincția are toate șansele să înceteze să mai funcționeze. Dacă cele de mai sus pot fi aplicate atât războiului convențional, cât și celui nuclear, în cazul celui din urmă problema
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sunt diferite ca natură și asimetrice de ambele părți, când americanii vor vedea orașele Brest, Cherbourg și Le Havre arzând în flăcări, se vor întreba: ce urmăresc sovieticii? Au ei un scop tactic sau strategic? Folosind interpretarea scenariului celui mai pesimist, americanii vor elimina, la rândul lor, câteva orașe sovietice. Sovieticii vor răspunde cu aceeași monedă: dacă americanii ne-au distrus orașele, le vom distruge și noi pe ale lor. Astfel, ambele țări se vor afla într-un război nuclear strategic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
părea nefiresc, statele cooperează frecvent în această lume competitivă. Totuși, colaborarea dintre state are limitele ei, în principal deoarece este constrânsă de logica dominantă a competiției pentru securitate, pe care nici un fel de cooperare nu o poate elimina. Această concepție pesimistă despre lume poate fi derivată din cele cinci ipoteze ale realismului privind sistemul internațional. Prima este caracterul său anarhic. Acest lucru nu înseamnă că este haotic sau dezordonat 12. Este ușor de tras concluzia respectivă, deoarece realismul prezintă o lume
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
comună; comprimarea geografică a sistemului internațional; absența armelor de distrugere în masă; libertatea de decizie a elitelor; prezența unui „element de echilibru”29. Date fiind schimbările postbelice din relațiile internaționale, Morgenthau încheie această discuție despre balanța puterii pe un ton pesimist, deoarece majoritatea dintre cele șase condiții clasice ale unei echilibrări de succes au fost anulate. De fapt, ținând cont de interpretarea inductivă detaliată a balanței europene, nu este sigur nici măcar că - în cuvintele sale - acest concept are vreun sens, deoarece
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a trăi în sisteme de muncă temporară, a înnoda în mare viteză relații importante pentru ca apoi să le rupi înseamnă a provoca în mod sigur tensiuni sociale și psihologice (apud Toffler, 1973, p. 160). # Părerile celor doi autori sunt net pesimiste și mărturisim că nu subscriem întrutotul la ele, având în vedere că astfel de efecte se pot obține doar atunci când activitatea echipelor operative este unilateral și, poate, chiar inuman concepută, doar în scopul exclusiv al obținerii profitului, doar pentru a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anume rolul jucat de însușirile dispoziționale sau predispoziționale − mai exact, înnăscute − în satisfacție/insatisfacție. De aceea, cercetătorii au început să se întrebe dacă nu cumva există o anumită predispoziție înnăscută a oamenilor de a fi fericiți sau nefericiți, optimiști sau pesimiști. Cu timpul, ideea potrivit căreia oamenii ar fi predispuși genetic de a fi satisfăcuți sau nesatisfăcuți a început să prindă contur. S-a considerat că există o afectivitate pozitivă și o afectivitate negativă exprimată în tendința oamenilor de a fi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt atât de contradictorii. Motivația este și rămâne într-adevăr „cheia” înțelegerii și explicării comportamentului uman. Nu-i mai puțin adevărat că ea are și suficient de multe „pete albe” ce merită eforturi suplimentare pentru lămurirea lor. Atitudinile ceva mai pesimiste cu privire la posibilitatea investigării autentice a motivației n-ar trebui să ne descurajeze. Dimpotrivă, este necesară unirea și amplificarea eforturilor în vederea lămuririi conceptelor, a găsirii unor instrumente de surprindere și măsurare mai riguroasă a motivațiilor. Un astfel de lucru este cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Împotriva rasismului. Nu se mai vorbește despre eradicarea, ba nici măcar despre reducerea rasismului, ci despre Îngrădirea, limitarea a ceea ce a ajuns să fie considerat deopotrivă redutabil și consubstanțial naturii omului sau a societății. O strategie de containment 1, adaptată credinței pesimiste Într-o eternă și fatală reîntoarcere a rasismului la oameni (Taguieff, 1997, pp. 83-85). Limitele antirasismului Dar ce se Înțelege de obicei prin cuvântul „rasism”? Mai Întâi, o ideologie, teoria pseudoștiințifică a inegalității raselor umane, fondată pe un determinism biologic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asigurare sunt cvasi-inexistente, nivelarea s-ar putea efectua luându-se ca bază economiile industrializate cele mai liberale. S-a exprimat și teama de o uniformizare inspirată de practicile și comportamentele americane. Diversitatea culturală ar fi astfel În pericol, cei mai pesimiști evocând dictatura Coca-Cola și McDonald’s. Trăsăturile specifice nu ar putea fi păstrate decât În mod artificial și ar avea rang de excepții. O contestare organizată. Dezaprobarea față de globalizare a avut nevoie de câțiva ani după căderea Zidului Berlinului și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
această conjugare a moralului și a socialului nu Înseamnă, În mod fundamental, o negare a politicului? Aceasta este concluzia interpretării lui Karsenti, alimentată și de analizele lui Sorel din Réflexions sur la violence. Trebuie să ne mulțumim cu acest diagnostic pesimist? N-ar trebui oare să vedem În solidaritate „un principiu de rezistență la acceptarea imediat acordată statu quo-ului” (Ruby, 1997, p. 96), o sursă de reflecție fecundă „asupra nedreptăților ș...ț și legitimității unei repuneri În discuție a raporturilor sociale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]