1,170 matches
-
datoriei față de tatăl ucis, cât din ură și ranchiună față de Klytemnestra și amantul acesteia. Își urăște mama ca pe o rivală la dragostea lui Egistos (mi-ai furat bărbatul pe care l-aș fi vrut - IV, p. 358) ; îi poartă pică acestuia pentru amăgitoarele lui promisiuni de iubire (Tu m-ai vrăjit pe mine și m-ai lăsat în floare/ Când alta mai frumoasă si mai ispititoare/ Ca mine, o regină, în ochi te-a fulgerat - I, p. 265-266) și resimte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ziua-ntreagă făcînd-o pe femeia surprinsă În desuuri, convinsă că e doña María Guerrero, sau ceva și mai rău, la care nici nu mai vreau să mă gîndesc. Băiatul, cum e și firesc, caută un substitut, iar tu, Îngerul salvator, pici din cer și-i Întinzi o mînă de ajutor. Sfîntul Julián al FÎntînii, patronul nevoiașilor. — Doctorul Freud ăla Îți dereglează dibla, Miquel. Toți avem nevoie de prieteni. Chiar și tu. — Băiatul ăsta nu va avea niciodată prieteni. Are un suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
o foaie scrisă de mîna Penélopei Aldaya. Dragă Julián, Îți scriu pentru a te anunța despre viitoarea mea căsătorie și pentru a te ruga să nu-mi mai scrii, să mă uiți și să-ți refaci viața. Nu-ți port pică, Însă n-aș fi sinceră dacă nu ți-aș mărturisi că nu te-am iubit niciodată și că niciodată nu te voi putea iubi. Îți doresc tot ce-i mai bine, oriunde te-ai afla. Penélope Miquel citi și reciti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
an, toată știința lui Musa n-a putut să-l salveze pe nepotul său Marcellus, fiul Octaviei și soțul Iuliei. De câte tra gedii ar fi fost familia ferită dacă tânărul ar fi trăit. Dar nu i-a pur tat pică doctorului. Din contră, l-a recompensat cu gene rozitate. Nu numai cu sume mari de bani, ci și cu favoruri. Deși libertul lui Marcus Antonius i-a acordat dreptul să poarte inelul de aur odată cu primirea rangului de ca valer
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un pic mai ușurată. Măcar atât...! Sallustius tocmai îi asigură cu un aer bonom: — Chiar dacă Pollio l-a acuzat pe nedrept pe unchiul meu că a încurcat termenii pentru traversare pe mare și pe uscat 1, eu nu-i port pică... Labienus se pune și el pe râs. — Las’ că și mie mi-a reproșat limbajul comun și expresiile prea banale! Sallustius se încruntă. Nu e obișnuit să fie întrerupt. Ter mină mârâit: — I-aș ierta orice numai pentru că i-a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
capul prin deschizătură. — E și Germanicus cu falnica Agrippina! exclamă la un moment dat. — Falnică pe dracu’! suduie Rufus. Trimite un scuipat între picioare. — O stârpitură cât o coadă de mătură... Pe maștera asta cu chip de om are o pică teribilă. Dacă ar pu tea ar... Nici el nu știe ce i-ar face. Cât a suferit biata prințesă Mariamne din cauza ei! A trebuit scorpia să-și vâre coada. L-a vrut pe Germanicus, și gata, bunicu’ i l-a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
leagă acum de Livia. — Abia aștepți ca divinul suflet al bunicului să treacă în statuile cele fără de grai, ca să ne poți prigoni în voie... Împărăteasa nu răspunde. Înalță doar agasată din umeri. Tânăra își împinge băieții înainte: — Pe ei ai pică, fiindcă trăsăturile lor poartă chipul cel adevărat al principelui! După tresărirea care o scutură pe mama sa, Tiberius Nero își dă seama că săgeata otrăvită și-a atins ținta. Ea nu a fost în stare să-i dăruiască un prunc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
asta pentru că și ocultiștii din secolul al XIX-lea au fost victime ale spiritului pozitivismului: un lucru e adevărat numai dacă-l poți dovedi. Vezi dezbaterea despre Corpus Hermeticum. Când a fost introdus În Europa În secolul al XV-lea, Pico della Mirandola, Ficino și atâția alți oameni foarte Învățați au văzut adevărul: el trebuia să fie opera unei Înțelepciuni străvechi, anterioare egiptenilor, anterioară chiar și lui Moise, pentru că În el se găsesc deja idei care după aceea aveau să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Bruce. Erau oameni cumsecade, dintr-un sat de mineri din Midlothian. Asta a fost Înainte să fie schimbați În rău de Scargill ăla, care a despărțit familii și i-a Întors pe toți unii Împotriva altora. Deși Bruce nu are pică pe ei, cu toate că s-au purtat foarte inuman și l-au respins, propriul lor fiu. Deși asta vor oamenii ăștia: să despartă familia. Pentru ei nu este important, dar din punctul meu de vedere dacă n-ai familie, n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de judecată, de morală, de ceilalți. Aș ucide ca tu să fii viu. Urăsc moartea. Pentru că ea nu alege. Scrie-mi, dragostea mea, scrie-mi. Fiecare zi fără tine este o cumplită suferință. A ta, Lyse. Nu i-am purtat pică. Avea mare dreptate. Chiar fusesem dobitocul despre care povestea ea și fără îndoială că încă mai eram. Iar apoi, și eu aș fi ucis doar pentru ca Clămence să mai fie în viață. Și mie mi s-au părut odioși cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
chef, era acră, făcea totul în silă, de parcă eram tata. Albaneza, deși foarte harnică și gospodină, era cam mică de statură și tușea mereu, era ofticoasă, răcise pe drum, o luasem într-o iarnă, iar poloneza, bre, altfel frumoasă de pici, băga întruna fitile printre celelalte, le tulbura, nu-i stătea gura o clipă și nici treabă nu făcea. în fața mea nu îndrăznea să spună o vorbă, dar îmi povestea tata că în timpul când eram plecat le organizase pe celelalte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
văd. Numai la scăldat, Într-o știoalnă de pârâu În jos, unde nu ne ducem niciodată, n-avem la ce, noi de scăldat ne scăldăm fie În dreptul satului, fie pe pârâu În sus, către Curchi. O bulboană frumoasă-coz; una de pică; de, la soare te puteai uita, dar la ea ba; ce mai Încoace-ncolo, Zâna Zânelor Cosânzene. O văd Într-una, o văd și când n-o văd, pe fata ceea. Acolo, la scăldat, pe pârâu În jos, unde nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu ochelari fumurii, care stătea cu un pas În spatele nostru și ne pîndea ca pe niște bagaje, nu făcu nici cel mai mic efort să-și ascundă ostilitatea pe care nici măcar lentilele Întunecate nu o puteau para. Poate Îmi purta pică pentru că am fugit și l-am lăsat acolo, deși știam că a venit la mașina mea În căutare de ajutor. Sub nasul roșu, caraghios, mușchii din colțul buzelor Îi tremurau necontrolat. Considerînd că e momentul să plecăm, am zis: — Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de o emoție copleșitoare. Amintiri, gânduri despre copilăria ei, îi trec prin minte fără nici o legătură logică. Ea nu se gândise niciodată cu plăcere la cei doi băieții, Dragoș și Ciprian, fiii prietenului tatălui ei, le purtase doar o oarecare pică pentru că o văduviseră de câteva cărți dragi. De unde atunci această emoție ? Să fie vinovat oare parfumul acesta tare de blană de sălbăticiune ? Căldura emanată cu generozitate de cărămizile încinse, aidoma celor ce i le punea mama în pat în nopți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în 110 orașe de pe continent. Excelează mai întâi Veneția; apoi Anvers joacă și el un rol-cheie, cu atelierele lui Christophe Plantin. în 1500, în Europa s-au tipărit 20 de milioane de exemplare de cărți. La Florența, Marsilio Ficino și Pico della Mirandola contribuie, prin cărțile lor, la redescoperirea moștenirii iudeo-grecești și arabe, riguros cenzurate până atunci de Biserică. Noii cititori află atunci că Biblia nu conține exact ceea ce susțin preoții, că mai există și încercări filosofice și romane, că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
este și rana mea. Te rog din suflet să nu mă urăști pentru asta. Sunt o ființă cu multe defecte, mult mai multe decât îți poți imagina și tocmai de aceea îmi doresc din tot sufletul să nu-mi porți pică. Dacă faci așa ceva, s-a terminat cu mine. Eu nu sunt capabilă, ca tine, să mă închid în carapacea mea și să aștept să treacă totul. Nu știu dacă tu ești exact cum zic eu acum, dar așa îmi imaginez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
a vorbit, lucru obișnuit pentru el, despre ce poate face un bărbat care cunoaște temeinic cărțile de joc. A evocat memoria tutelară a lui Lince Rivarola, care a fost lovit cu un scaun chiar când scotea al doilea as de pică din dispozitivul special pe care Îl ținea În mânecă. Pentru a completa istorioara, a scos dintr-o cutie niște cărți de joc soioase, l-a pus pe Molinari să le amestece și i-a cerut să le Înșire pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
prima carte pe care vei pune mâna. Tremurând, Molinari a Întins mâna, a luat o carte și i-a Întins-o lui Parodi. Acesta a privit-o și a zis: — Ești un tigru. Acum Îmi vei da un fante de pică. Molinari a scos altă carte și i-a dat-o. — Acum un șapte de treflă. Molinari i-a dat o carte. — Jocul te-a ostenit. Am să scot eu pentru tine ultima carte, regele de cupă. A pus aproape neglijent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
regele de cupă. A pus aproape neglijent mâna pe o carte și a așezat-o lângă cele trei dinainte. Apoi i-a poruncit lui Molinari să le Întoarcă. Erau un rege de cupă, un șapte de treflă, un fante de pică și un patru de cupă. — Nu căsca ochii chiar așa mari, a zis Parodi. Una dintre aceste cărți identice e Însemnată; prima pe care ți-am cerut-o, dar nu prima pe care mi-ai dat-o. ți-am cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
zis Parodi. Una dintre aceste cărți identice e Însemnată; prima pe care ți-am cerut-o, dar nu prima pe care mi-ai dat-o. ți-am cerut un patru de cupă și tu mi-ai dat un fante de pică; ți-am cerut un fante de pică și tu mi-ai dat un șapte de treflă; ți-am cerut un șapte de treflă și tu mi-ai dat un rege de cupă; ți-am spus că erai obosit și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
e Însemnată; prima pe care ți-am cerut-o, dar nu prima pe care mi-ai dat-o. ți-am cerut un patru de cupă și tu mi-ai dat un fante de pică; ți-am cerut un fante de pică și tu mi-ai dat un șapte de treflă; ți-am cerut un șapte de treflă și tu mi-ai dat un rege de cupă; ți-am spus că erai obosit și că voi scoate eu pentru tine cea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
din pricina mai mult a hârțogărăii erudite decât a dedesubturilor delictive, m-au luat pe nepregătite. Dar acum zbirii se Înverșunează să afirme că sinuciderea Pumitei a fost un asasinat. Fapt e că toți acești Edgari Wallace de rezervă Îmi poartă pică. Sunt, fără doar și poate, un futurist, un viitorist; mai zilele trecute, am crezut că era prudent să efectuez „iscodirea plină de haz“ a unor scrisori de amor; am vrut să-mi igienizez spiritul, să mă ușurez de orice balast
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
el nepăsarea și disprețul meu pentru persoana lui care nu mă interesa. Pe domnul Bosch îl înțelegeam, nu-l salutasem atâta vreme după ce mă angajase, eroare care se îndreaptă greu, sau nu se îndreaptă, începusem și eu să-i port pică, serviciul îmi devenise nesuferit, dar ce-avea cu mine unsurosul? Eram cumva eu de vină că o fată venea des la mine sub pretext că vrea să se uite la diagramă? Era veselă când venea și mă felicitase pentru nuvelele
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
a mormăi, și tuși de câteva ori. — Știi ce, boierule Niculiță? Dimineața n-ai venit niciodată la baltă... Nu. —Ei, atunci nu știi nimic. Dimineața, este ce este... Eu, și la vânat, și la pescuit, dimineața fac treabă... Și sara pică, nu-i vorbă - dar n-are a face! Ai vreme dimineața? —Am, neică Marine, cum nu?... —Ei, atunci să vii într-o dimineață. Mâne, dacă vrei. Și să te plimb eu pe apă... Auleu! maică-măiculiță, dimineața să vezi frumuseță... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și cartofor pe deasupra, nu poți să azvârli un om la pușcărie, îmi ziceam eu. Uitasem că dreptatea este împărțită de oameni și că oamenii au slăbiciunile, vanitățile lor. Dacă-i înfrunți, dacă-i jignești, dacă-i silești să-ți poarte pică, te pot face să regreți. Am râs când am aflat capetele de acuzare și pe măsură ce creștea insolența mea, creștea și zelul anchetatorilor mei. Le-am explicat pe un ton care i-a scos din sărite că sinuciderea este o problemă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]