18,182 matches
-
în timp ce la interdicție la extravaganță. nu mai puțin celebra Venus Admirăm o galerie din Milo apare triumfătoare în impresionantă de personaje seducția și armonia ei feminine, de la cele rafinate și perfectă. Evul mediu a evitat altele „fatale”, până la subiectul, dar pictorii din nudurile de o simplitate Renaștere l-au reintrodus surprinzătoare; nuduri curajos. Evident, s-au servit inocente și nuduri pasionale, de pretexte mitologice, de nuduri timide și nuduri scene biblice, de alegorii. Au îndrăznețe... De la nașterea pătruns și în pictura
Nudul Omagiul frumuseţii feminine. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/87_a_82]
-
un omagiu În pictura laică, nudul familial al lui Rembrandt, sau adus femeii în frumusețea celebrează frumusețea, complice vinovat al lui Goya, goliciunii ei. S-ar putea afirma grația, eleganța și chiar... tematica se prelungește firesc că nu se află pictor virtutea. Depinde, evident, de la scandaloasa Olimpie a lui contemporan care să nu fi interpretare și context. Manet, la operele semnate de pictat un nud de femeie... Erotismul convențional Renoir, Modigliani, Pascin, Nudul bărbătesc a fost mai ascunde sexul. Dar fiecare
Nudul Omagiul frumuseţii feminine. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/87_a_82]
-
contemporan care să nu fi interpretare și context. Manet, la operele semnate de pictat un nud de femeie... Erotismul convențional Renoir, Modigliani, Pascin, Nudul bărbătesc a fost mai ascunde sexul. Dar fiecare puțin abordat, deși mari epocă a dezvoltat subiectul pictori, din motive cunoscute potrivit concepțiilor sociale, lor (și nouă) l-au preferat celui politice, morale, religioase ale de femeie. Leonardo de Vinci, societății respective. Pentru Michelangelo, Caravaggio unii, care consideră că femeia precum și destui alții și-au trebuie să-și
Nudul Omagiul frumuseţii feminine. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/87_a_82]
-
măiestria... gleznele, nudul este tabu și astăzi. Primele reprezentări ale trupului dezgolit le-a realizat Omagiul frumuseții feminine NUDUL D O R E L S C H O R ( IS R A E L ) 108 Picasso, Dali, Delvaux, Botero... Dintre pictorii români îi vom aminti pe Grigorescu, Tonitza, Pallady, deși lista ar putea continua la nesfârșit, ca și în cazul israelienilor Rubin, Ianco, Bezem, Rosentalis... Noi vom rămâne, ca întotdeauna, admiratori ai genului, credincioși principiilor și valorilor noastre estetice.
Nudul Omagiul frumuseţii feminine. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/87_a_82]
-
deschiderii, Crohmălniceanu, care profită astfel ingenios de slăbiciunile de polemist ale mai tînărului confrate). După un timp, aflat în Franța într-o „delegație de prietenie”, transmite despre milioanele de automobile și despre frumusețea primăverii în Paris, dar și despre un pictor care tocmai s-a sinucis din cauza mizeriei. În ianuarie 1960 Petru Dumitriu solicită azil politic în Germania Federală și numele său nu mai apărea niciodată în paginile „Gazetei literare”. Decizia e oarecum curioasă avînd în vedere poziția centrală și combativă
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
mirosind a odicolon, a tămîie și a căcat.“), și moartea (cu nume generice, fără chip precis, dar și purtând chipul mamei), și crimele istoriei, și ideologiile, și „omul-detritus“, și „poporul-peluză“, și biblioteca, și starurile muzicii, și peliculele celebre, și pânzele pictorilor, și dragostea, și Wonderland, și timpul biblic, și panorama deșertăciunilor, „Poienița druidică e Cetatea ideală a lui Francesco di Giorgio Martiri, populată de personajele lui Giorgio de Chirico“, „Poienița druidică e un perete desenat de Perjovski“, „Poienița druidică e pianul
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
artelor, Diaghilev a avut surprinzător de puțină încredere în coregrafi. I-a văzut mereu ca pe niște tehnicieni ușor de înlocuit care trebuiau să fie ghidați în munca lor de artiști „adevărați” sau chiar de el însuși. Îl desemnează pe pictorul Mihail Larionov să îndrume primii pași în coregrafie ai lui Léonide Massine. În decursul uneia dintre numeroasele lor certuri, îi spune protejatului său Fokin, că „pot să fac un coregraf dintro călimară dacă vreau”. Rând pe rând, talente de excepție
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
Dan Comă - artist plastic 85. Adriana Trandafir - actrița 86. Costel Constantin - actor 87. Carmen Tănase- actrița 88. Adriana Schiopu - actrița 89. Mihaela Marin - artist fotograf 90. Eugen Racoti - actor 91. Mariana Danescu - actrița 92. Nuami Dinescu - actrița 93. Anca Șerbănescu - pictor 94. Dragoș Stănescu - regizor 95. Tedy Necula - actor, producător film 96. Irina Chira - pictor 97. Mihai Bogos - sound editor 98. Corina Stavila - monteusa film 99. Mihai Docea - pictor 100. Soby Czech - actor, cascador 101. Irina Movila - actrița 102. Mircea Rusu
Apelul personalităţilor către Băsescu pentru salvarea maidanezilor. Vezi aici semnatarii () [Corola-journal/Journalistic/24311_a_25636]
-
Tănase- actrița 88. Adriana Schiopu - actrița 89. Mihaela Marin - artist fotograf 90. Eugen Racoti - actor 91. Mariana Danescu - actrița 92. Nuami Dinescu - actrița 93. Anca Șerbănescu - pictor 94. Dragoș Stănescu - regizor 95. Tedy Necula - actor, producător film 96. Irina Chira - pictor 97. Mihai Bogos - sound editor 98. Corina Stavila - monteusa film 99. Mihai Docea - pictor 100. Soby Czech - actor, cascador 101. Irina Movila - actrița 102. Mircea Rusu - actor 103. Mirela Oprisor - actrița 104. Doina Melinte - sportivă 105. Carmen Bunaciu - sportivă 106
Apelul personalităţilor către Băsescu pentru salvarea maidanezilor. Vezi aici semnatarii () [Corola-journal/Journalistic/24311_a_25636]
-
actor 91. Mariana Danescu - actrița 92. Nuami Dinescu - actrița 93. Anca Șerbănescu - pictor 94. Dragoș Stănescu - regizor 95. Tedy Necula - actor, producător film 96. Irina Chira - pictor 97. Mihai Bogos - sound editor 98. Corina Stavila - monteusa film 99. Mihai Docea - pictor 100. Soby Czech - actor, cascador 101. Irina Movila - actrița 102. Mircea Rusu - actor 103. Mirela Oprisor - actrița 104. Doina Melinte - sportivă 105. Carmen Bunaciu - sportivă 106. Măricica Puica - sportivă 107. Ivan Patzaichin - sportiv 108. Leonard Doroftei - sportiv 109. Cristian Gatu
Apelul personalităţilor către Băsescu pentru salvarea maidanezilor. Vezi aici semnatarii () [Corola-journal/Journalistic/24311_a_25636]
-
are și acest talent particular și rarisim al fixării printr-o frază memorabilă. În definitiv, dacă privim cu atenție aceste microeseuri ajungem mutatis mutandis la concluzia lui Leonardo da Vinci vehiculând un vechi proverb toscan: Ogni pittore dipinge sè (Orice pictor se pictează pe sine). Într-adevăr, felul în care Cristian Tudor Popescu privește filmele lui Cristian Mungiu, Cornel Porumboiu, Cristi Puiu, Adrian Sitaru, Radu Muntean etc. configurează în primul rând un remarcabil autoportret de autor. Ceea ce nu înseamnă că autorul
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]
-
colțul din dreapta sus al gravurii, un obiect insolit care strică tot echilibrul simbolic al compoziției. Este vorba de un dovleac uriaș care atârnă deasupra capului sfântului traducător. Obiectul este unic în tratarea temei Chilia Sf. Ieronim, altfel foarte populară printre pictorii renascentiști. S-au încercat felurite și fanteziste interpretări, dar toate nu au putut explica simbolismul dovleacului uriaș, atârnat de grinda chiliei unui sfânt și erudit traducător al Bibliei. În opinia noastră, „dovleacul lui Dürer” se cere înțeles ca o glumă
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
un erotism sublimat, care nutrește nu doar recepția operei de artă, ci și speculația ce se țese în juru-i: „Criticul are cea mai senzuală intelectualitate”. Și chiar o delicată forțare a unui asemenea atribut lasciv al criticului în raport cu artistul propriu-zis: „Pictorul e senzorial, criticul e senzual”. Perspectivă coroborată cu o analiză a tragediei, căreia i s-ar cuveni „decorul regal”. Adică accentul pus pe regi, pentru că aceștia, ar fi cei mai purificați de „reziduuri sociale și istorice”, ilustrînd o „excepționalitate pură
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
constituie însă principala preocupare a lui Adorno, așa cum se concretizează în textele aferente din Ästhetische Theorie, ci sensul definit încă de Baudelaire, „primul care a articulat teoretic modernitatea”. Modernitatea, scria Baudelaire, este „tranzitoriul, fugitivul, contingentul... există o modernitate pentru fiecare pictor vechi” (Le peintre de la vie moderne, 1863). Faptul că modernitatea este „tranzitorie” nu poate însemna altceva decât că ceea ce este modern azi, este depășit, non-modern, mâine, interpretare confirmată de propoziția: fiecare pictor vechi și-a avut modernitatea sa. Istoria apare
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
tranzitoriul, fugitivul, contingentul... există o modernitate pentru fiecare pictor vechi” (Le peintre de la vie moderne, 1863). Faptul că modernitatea este „tranzitorie” nu poate însemna altceva decât că ceea ce este modern azi, este depășit, non-modern, mâine, interpretare confirmată de propoziția: fiecare pictor vechi și-a avut modernitatea sa. Istoria apare astfel ca o „serie de modernități succesive” (Matei Călinescu). În acest sens modernitatea coincide cu actualitatea. În momentul apariției ideii de modernitate, se asociază cu ea categoria noului, apare un adevărat cult
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
el, întrucâtva, două concepte ale modernității. Alături de modernitatea definită ca „tranzitoriul”, el numea modernă propria sa epocă, căreia îi aducea elogiul său: „Eroismul vieții moderne (subl. lui Baudelaire) ne înconjoară și exercită o presiune asupra noastră. Acela va fi adevăratul pictor care va ști să ne facă să vedem și să înțelegem cât suntem de mari și poetici cu cravatele noastre și cu cizmele noastre lustruite” (Salon de 1845). „„ 1 Conceptul de „Zeitkern” a fost preluat de Adorno de la Walter Benjamin
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
plouă, ori ninge), a doua adversativă (cu sensul dar) Ex: S-a luat o hotărâre, or aceasta nu a fost respectată (sensul lui = dar nicidecum disjunctivul sau ). Greșeli în scrierea unor nume de localități, unor nume românești de scriitori, muzicieni, pictori, greșeli în scrierea unor adverbe și a unor sintagme omofone (altădată / altă dată, altfel/ alt fel); decât/ de cât; greșeli de acord gramatical, în scrierea și pronunțarea unor neologisme. Fortuit înseamnă întâmplător, nu înseamnă forțat; prerie, proroc, a se reincarna
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
un epicureic al revărsărilor cromatice. Dar așa cum geometria este fie imponderabila, fie abil camuflata în hătișuri serialiste, si voluptățile sale cromatice sînt discret aparate de orice suspiciune de sălbăticie; după cum nu este un grafician prin incizia și prin claritatea desenului, pictorul nu este nici un colorist prin retorica tonurilor. El este grafician prin memoria și prin ordinea construcției, iar colorist prin manipularea materiei cromatice și prin ridicarea tonului unic pînă la pregnanta tridimensionalului. Sprijinindu-si discursul plastic pe repere culturale din categoria
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
materiei cromatice și prin ridicarea tonului unic pînă la pregnanta tridimensionalului. Sprijinindu-si discursul plastic pe repere culturale din categoria textului (a literei sau a paginii scrise), cu atît mai fertile vizual cu cît gradul de ambiguitate este mai mare, pictorul deturnează livrescul și exacerbează valorile optice pure. Această repetiție de semne suficientă sieși, care împinge meditația către misterul unor coduri corupte și care, din punct de vedere logic, este un factor de confuzie și dezordine, din punct de vedere plastic
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
între Florin Mitroi și Nistor Coita; el are sensibilitatea coloristica și rafinamentul primului, pe cînd dinamică suprafeței și privirea amănunțită amintesc de cel de-al doilea. Dar aceasta trimitere nu este decît una strict tipologica, pentru că stilistic și formal identitatea pictorului este incontestabila. Cum tot în afara oricărei îndoieli este și originalitatea celei de-a treia expoziții, cea de porțelan, semnată de Gherghina Costea. Alături de expoziția, deja amintită, a Georgiei Lavric și de aceea mai veche, tot de porțelan, a Danielei Făinis
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
din jud. Constantă. Și lista ar putea continua. Cel mai tînăr simpozion de pictură, organizat la Albă Iulia special pentru constituirea unei secții muzeale de artă contemporană, și-a încheiat, de puțină vreme, prima sa ediție. Inițiat și coordonat de pictorul Alexandru Antonescu, președintele filialei Albă a Uniunii Artiștilor Plastici și sprijinit de Inspectoratul pentru Cultură, acest simpzoion s-a desfășurat în localitatea Rimetea, în peisajul stîncos și auster al Apusenilor, si s-a finalizat, prin organizarea unei ample expoziții, în
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
A.P. din Albă Iulia. Ceea ce conferă, de la început, autoritate și credibilitate acestui simpozion nu este numai intenția explicită de a-l asocia unei politici muzeale de îmbogățire a patrimoniului, ci și selecția, profesionistă și riguroasă, a participanților. Invitînd doar șase pictori, ale căror nume sînt de mult impuse în arta noastră de astăzi și ale căror lucrări fac deja parte din patrimoniul multor muzee, organizatorii au exclus orice participare de complezenta și, într-un anumit fel, orice factor de risc, asigurîndu-si
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
de la bun început, garanta imaginea unitară a simpozionului și o compatibilitate înaltă a viziunilor artistice particulare. Formulă estetică pentru care s-a optat a fost aceea a grupului Prolog, chiar dacă nu toți participanții au făcut efectiv parte din grup, iar pictorii sînt: Horia Bernea, Constantin Flondor, Mihai Horia, Horea Pastina, Mihai Sârbulescu și Vasile Ulian. Indiferent de generația din care fac parte și de stilistica lor individuală, cei șase artiști au în comun un orizont spiritual profund și o conștiință artistică
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
firesc la întîlnirea lor cu peisajul Munților Apuseni și comunicate nemijlocit în spațiul expoziției. Fără a face eforturi speciale de adaptare la "model", în sens strict la peisaj, dar și fără să-și prelungească abuziv obsesiile de atelier, cei șase pictori au reușit, cu o maximă naturalețe, să concilieze observația directă cu modelul interior și cu programul lor artistic mai larg. Într-un anumit fel, toți participanții, cu excepția lui Mihai Horia, au ca program estetic și moral tocmai recuperarea creației în
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
deținătoare a unei colecții private de artă brută. Expresie a creației aparținând unor autodidacți, arta naivă apare ca fenomen artistic la sfârșitul secolului al XIX-lea, continuând și dezvoltându-se până în zilele noastre Majoritatea artiștilor naivi au fost încadrați de la “pictori populari” la “primitivi moderni”, cu aplecare spre artă „instinctuală”, ei supraviețuind mai mult pe simeze, însă creațiile lor au reușit să transmită o realitate care și-a păstrat farmecul și prospețimea.
MTR organizează Salonul Internațional de Artă Naivă și outsider art () [Corola-journal/Journalistic/21586_a_22911]