1,228 matches
-
nu una, că merit! îi spun, prinzînd-o de braț, obligînd-o să se rotească o dată. Da, așa mai merge! mă bucur eu. Te-ai schimbat, nu glumă! Într-adevăr, Lidia e de nerecunoscut. Are părul scurt, tăiat pînă deasupra umerilor, ondulat, pieptănat într-o parte, dîndu-i un aer tineresc, primăvăratec. Sprîncenele ei, subțiri, sînt vopsite în negru. Cea dreaptă este puțin curbată, în timp ce stînga, la mijloc, se arcuiește brusc în sus, spre locul gol din frunte, unde se separă buclele părului, sugerînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
persoanei de lîngă mine: Cu ce vă servim? Aș vrea ceva.... vreun calmant... pentru dureri de stomac, aud lîngă mine o voce de femeie care mi se pare cunoscută, în ciuda faptului că e precipitată. Întorc privirea: e Brîndușa; puțin răvășită, pieptănată în fugă, cu pardesiul strîns la piept și cu o eșarfă adunată la gît, să nu se observe că s-a îmbrăcat în grabă. Dureri de burtă, precizez eu. Nu? o întreb pe Brîndușa. Da, confirmă ea. O sticluță de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să scriu „tine“. [...] Duminecă, 16 noembrie [1947] [...] Mă gândesc, mă gândesc, mă gândesc la tine. Nu-mi ajunge să-ți spun numele o dată; nu-mi ajung fotografiile rămase. De ce nu a fotografiat Georges odaia ta și pe tine? Cum te piepteni? Când îmi scrii, spune-mi „am rochia gris, sau... “. Ați primit scrisoarea pentru Cinci? Scrisorile mele numerotate, le-ai primit pe toate? Ai fost atât de drăguță că mi-ai descris camera ta. Fă-mi un plan al micului tău
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
s-au postat în ușa dintre dormitor și sufragerie; și, cum ultimele zece scrisori de la tine erau în dulapul dinspre baie, mi le-am strecurat repede între cordon și chilot; pe urmă, foarte calmă, m-am îmbrăcat și m-am pieptănat repede și m-am întors în birou: radioul, măsuța, biroul, nimic n-a scăpat, totul a fost inventariat. Pe urmă a sunat iarăși și au sosit două cozi de topor, foști anticari; s-au apucat să răsfoiască, să cotrobăie prin
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Să beie, să mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă vrea să exorcizeze duhurile rele ale bolii, ea le alungă Într-o „lume de dincolo”, localizată câteodată „unde se chiaptănă ovreicele” (și unde „fetele [creștine] nu se piaptănă”) sau „la jidance” <endnote id="(166, p. 247 ; 592, p. 52)"/>. Este tot un simptom al demonizării evreului, pentru că - așa cum apar În descântecele românești - coordonatele acestui spațiu mitic extramundan sunt : „În talpa iadului”, „În gheena focului nestins”, „În fundul Mării Roșii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lacrimi de bucurie cînd a avut împliniri după vrerea inimii sale și a sufletului său mărinimos. Era o femeie de statură mijlocie, cu păr castaniu care bătea mai mult spre blond, păr lung și cu unduiri aurii cînd și-l pieptăna în zilele de sărbătoare, lăsîndu-l să curgă pe spate. în zilele de lucru îl împletea în două cozi groase pe care le răsucea și le tocmea astfel încât să n-o încurce în treburile zilnice. Avea obrajii mai albi, ca toți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bun e totuna cu exprimarea cea mai scurtă !” . Interesant acest proces de decantare stilistică la care se referă în diferite contexte cei care i-au fost apropiați. Fiul său, Luca I. Caragiale preia una dintre formulările expresive ale scriitorului, „îmi pieptăn stilul”, pentru a releva travaliul scriitoricesc în privința stilului, iar despre teatrul, dramaturgul ar fi afirmat : „ (...) teatrul nu-i literatură, fiindcă nu ai grija stilului. Fiecare dintre eroi vorbește cum îi vine în momentul afectului”. Expresia justă este pe filieră franceză
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
toropit, luptă cu somnul ce-l copleșește. Ce naiba mi-ai dat să beau? Se clatină... Se așează pe scaun... Daniil zâmbește în barbă... Ce mi-ai dat? Suc de mac: afion. M-ai.... m-ai....otră ... otrăvit... Daniil zâmbește, își piaptănă cu degetele rășchirate barba zbârlită: Dulce otravă... O să tragi un pui de somn... Noaptea-i rău sfetnic. Când o răsări soarele, vei vedea că dracul nu-i așa negru. Doamne iartă-mă! se plesnește el cu palma peste gură. Acu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca să presteze personal "Omagiul", cum cere "Codul cavaleriei", până nu se leapădă de cârdășia cu înfumuratul de Mateiaș, tractatul n-are nici o putere!" E culmea Iagelonul aista cu dihonia lui! răbufnește Ștefan scos din sărite. "Satul arde și baba se piaptănă"! Turcii bat la porțile Europei, și lui Cazimir îi arde de "omagii, cârdășii, închinări"!... E orb?! El nu vede primejdia de moarte ce ne paște pe toți, deopotrivă?! Se târguie ca-n iarmaroc pentru cei douăsprezece mii oșteni juruiți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nămeții de pe drum... Răpindu-i puii, apa din viroagă Scâncea curgând sub botul ei, acum. Lesnea (1957) Într-o dimineață, lâng-un pătul de ierburi aurii, o cățea puse șapte mici pui ruginii. Până spre seară i-a îngrijit, i-a pieptănat cu limba ei, goi. Zăpada topită curgea sub țâțele moi. Și seara când găinile urcă pe crengi să se culce în țarc, veni stăpânul întunecat și-i puse pe toți șapte în sac. Mama alerga prin zăpadă nu voia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
că este f. bună și se joacă întotdeauna cu casa închisă. Îi promite să-i facă rost de bilete după 1 iulie. 6.VI.1986 mr. LS. De reținut că Alecu o face pe "artistul": țara arde și el se... piaptănă. În loc să "excursioneze" și să colaboreze cu "imperialiștii", se ocupă, sub nasul "Cooperativei", de teatru, deși piesa care-l interesează este "Secretul familiei". Care familie, domnule, și ce secrete învârte familia respectivă fără ca noi să le știm? UM 0639/21 14
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nu vă faceți griji. Această scrisoare n-a existat niciodată. A existat însă un președinte de Federație plecat două săptămîni din țară cu o echipă națională experimentală, care se pregătește pe o insulă cu climă blîndă. În timp ce Mircea Sandu se piaptănă în oglinda Mediteranei, țara arde. La Ligă e revoluție, nu se știe cine va face delegările arbitrilor pentru retur, iar gazonul pe care se va juca meciul cu Danemarca încă nu există. februarie 2003 Bărbații noștri în cele cîteva zile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
roșii. Flori roșii... Flori roșii. Și e voinică. Are fața frumoasă și brațe tari... Și poate are gânduri calde. Căci în cor cântarea ei pare a fi alta ca a noastră cântare. În cântarea ei tremură viața înăbușită. Și se piaptănă la oglindă. Și adesea am văzut-o privind în fântână. Oare ce-a văzut, căci râdea când privea în oglindă. Și adesea am auzit-o vorbind cu luna. Vorbea încet, dar în glasul ei era căldură. Oare ce i-o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a Seminarului Nifon din București, în plimbarea de duminecă după-amiazi, în fața Bisericii Sf. Anton din fosta Piață de flori, am văzut lume multă adunată. Apropiindu-mă, și răzbind până în primele rânduri, văzui un bărbat solid, bine legat, cu părul mare, pieptănat în valuri peste cap, cu o mustață îmbelșugată ce făcea gurii streașină stufoasă, îndemnat să urce într-o birjă. Privirea îi era febrilă, dar trupul părea istovit, fără împotrivire, într-o totală renunțare. Un civil căruia vardistul însoțitor i se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu brațele și picioarele neîncrucișate, sau cu picioarele încrucișate îndreptate spre noi, toate constituind o manifestare non-verbală a interesului. Persoanele de sex opus care se simt atrase de noi își pot arăta interesul și în alte feluri, cum ar fi: pieptănându-se, aranjându-și hainele, mângâindu-și o parte a corpului sau vreun obiect, de pildă un pahar sau un scaun, ori lăsându-ne să le surprindem uitându-se la noi și apoi fixându-ne încă o vreme, înainte de a-și muta
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
meu, că În anul acela eram și foarte slăbită, și atunci m-au depistat. Am stat În dispensarul Închisorii câteva săptămâni, nu mai Îmi amintesc câte, că nu mai puteam să lucrez... Îmi era greu să ridic mâna să mă piaptăn, că m-a slăbit febra asta continuă. Acolo, la Mislea, a fost și o grevă... Odată, când să intrăm În atelier, fetele s-au așezat pe două coloane. Eu chiar ieșisem din dispensar și n-am Înțeles de ce sunt așa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ora opt seara. — Am numărul 5. — Adu-l. Și Nicu Crețeanu ia numărul 5 și intră. La no. 3 vede o matahală. Un ăla înalt, gros, cu o jiletcă cadrilată, cu pantaloni prăzulii, cu niște ghete grosolane în picioare și pieptănat cu freză bărbierească. Se juca Trovatore 316! Când Nicu Crețeanu savura cu mai mult deliciu armonia vocală, se pomenea cu câte un cot al lui Negroponte că-l pocnea în coaste. Nicu Crețeanu spumega, însă fiindcă era om de lume
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce se preconizează la instituțiile de cultură din Iași: trecerea lui M.R.I. la „Convorbiri”, a lui Ion Țăranu la Teatrul Național, a lui Paul Balahur la „Cronica”) și a Vioricăi Matei („excelent editor”, a precizat G., căruia ea i-a pieptănat textele). *Doamna B. trădează aspirații de „regina balului”. La „masa festivă” de după prima zi a sesiunii științifice de la Institut, a dansat „populare” și „aerobice” cu o frenezie nu prea potrivită pentru vîrsta ei. Faptul că era invitată la dans mereu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Se extindea oare defecțiunea în sistemul sonor? Am pus receptorul jos. Am sărit imediat în pantaloni și am îmbrăcat un pulover pe gât și pantaloni din bumbac. M-am ras rapid, mi-am dat cu apă pe față, m-am pieptănat. M-am uitat în oglindă. De atâta nesomn, arătam ca o plăcintă cu brânză turtită. Voiam și eu să dorm suficient, să mă simt bine, să duc o viață cât de cât normală. De ce nu mă lasă lumea-n pace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
economice cu Japonia. Israelul critica Siria, Siria critica Israelul. Un băiat de optsprezece ani își agresa tatăl. Nimic care să mă intereseze în puținele ore pe care le mai aveam la dispoziție. Ea s-a oprit în fața oglinzii să se pieptene. Era îmbrăcată cu pantaloni bej din bumbac și o cămașă maro în carouri. Mi-am înnodat și eu cravata și mi-am îmbrăcat sacoul. — Ce faci cu unicornul? întrebă ea. — Ți-l fac cadou. Pune-l undeva la vedere. — Oare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
delicatețe fără seamăn. Iat-o, în întregime: „Colinde, colinde/E vremea colindelor Când ghiața se-ntinde/ Asemeni oglindelor Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie stelele Se bucură copiii/ Copiii și fetele De dragul Mariei/ Își piaptănă pletele De dragul Mariei/ Și-a Mântuitorului Lucește pe ceruri/ O stea călătorului” subtilă aluzie la Steaua ce i-a călăuzit pe Magi din Răsărit până la peștera Bethleemului acum 2000 de ani. Eminescu s-a adăpat la izvorul nesecat al folclorului
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
lăcrimez. Plângeam Însă după aceea În hohote. După Sfintele Sărbători Pascale, Într-o seară, mai pe ascuns, tanti Maria m-a dus În camera În care serveam masa. Cu aproape o oră Înainte, mi-a făcut baie și mi-a pieptănat părul cârlionțat. M-a surprins. Nu știam ce mi se Întâmplă. - Stai aici, și ai să vezi ce surpriză! - mi-a zis și m-a lăsat singură, pe Întuneric. Puțin mai târziu, În Încăpere, a intrat un domn, apoi Iba
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
și un stil cîteodată în maniera lui Caragiale însuși). Interesant este cu ce vine nou despre un autor comentat pînă la sațietate. Gelu Negrea se înscrie în descendența unor critici dispuși să treacă textul au peigne fin, adică să-l pieptene cu infinită atenție la detalii, restabilindu-l în litera lui, acolo unde a fost citit mai mult sau mai puțin greșit, spre a-i putea remarca spiritul adevărat. Nu intuițiile globale și nici ispita monografică sînt de observat în Anti-Caragiale
Celălalt Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13128_a_14453]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > AM POPOSIT ÎN MAI Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1235 din 19 mai 2014 Toate Articolele Autorului Ne-am întâlnit și-am poposit în primăvară Pe iarba lunii mai pieptănată de zefir ... Timpul ardea în noi parcă era de ceară Și-n paradis ne amețea miros de trandafir. Din ceas alergau clipele pe nesimțite, Zburau petale-n aer și lent se așezau În părul nostru brun. Umbra, pe ocolite, Migra
AM POPOSIT ÎN MAI de LIA RUSE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349757_a_351086]
-
20.91 ---- Nealbite - 10 5107.20.99 ---- Altele - 10 51.08 Fire din par fin de animale, cardat sau pieptănat, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul: 5108.10 - Cardat. 5108.10.10 -- Nealbite - 10 5108.10.90 -- Altele - 10 5108.20 - Pieptănat: 5108.20.10 -- Nealbite - 10 5108.20 90 -- Altele - 10 51.09 Fire din lână sau din par fin de animale, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul: 5109.10 - Care conțin lâna sau par fin de animale minimum 85 % din greutate
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]