24,603 matches
-
albă și-așteaptă, Te roagă să fii înălțat, Al șaptelea cer ne așteaptă, Pășește și tu-n Empireu, Nădejdea e flamura care, Ne poartă spre zări când e greu. Nu pot a descrie iubirea Și arșița ce-o am în piept, Nici dorul de neprihănire, Ce face mai mult să Te-aștept, Eu vreau ca să fiu mărturie, Prin tot ce aici făptuiesc, Răsplata o vreau sus în slavă, Ajută-mă Doamne ca să cresc, Adevărul Scripturii să-mi fie, O candelă-aprinsă pe Cale
TE-ADOR CHIAR ȘI-ATUNCI CÂND SUSPIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382167_a_383496]
-
va ostoi, de va avea noroc să treacă iarna!” Makhan știa că izbânda ei la vânătoare l-ar sprijini în călătoria către primăvară și vindecare... Deunăzi avusese copila un vis despre-o pasăre c-un bulgăre de foc bătând în piept, care tânjea ca firul ierbii să facă-nainte-i covor, cu mușchi să-mbrace stânca sub calde dezmierdări de soare... Văzu un semn în acea închipuire picurată de somn. Akhnu, c-un cap împodobit de luciri aurii, cu cioc de
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
-n gheare, omătul se preface-n pulbere învinsă de tăria vremii calde... Ce pradă mai de soi putea să-i aducă sora din înălțimi?! Fericită de izbândă, Makhan scrutează orizontul în căutarea vulturiței, s-o cheme, s-o strângă la piept mulțumindu-i. Dar n-o mai poate ajunge, nici măcăr în gând! Akhnu zboară tot mai departe, ducând cu sine greul iernii. Îndeamnă spre o altă zare, adevărat prădător de cohorte fugare - zăpezi umilite de caldul și vrednicul soare de
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > SOMN DE IARNĂ Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Somn de iarnă m-am retras la pieptul tău într-un târziu de iarnă m-am retras din calea mea,defapt voiam să crezi că dorm era atât de liniște aproape de tine era așa de bine să aud inima ta bătând mi-aducea aminte de a mea am
SOMN DE IARNA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382189_a_383518]
-
sunt călătorii care se zboară cu sufletul în lumile de liniște și lumina te purtăm pe bratele-aripi și te arătăm stelelor inimile lor băteau mai tare așa că ale noastre, în somn erai fericită oare ? eu știu că eram,dormind la pieptul tău. ianuarie,2014 Referință Bibliografica: Somn de iarnă / Marius Horvath : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1487, Anul V, 26 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marius Horvath : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SOMN DE IARNA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382189_a_383518]
-
-ți fie imediat umplut cu bucurie. Apa limpede fremăta cu visele Mirei. Niciun pescăruș nu brăzda cerul de smarald. Acoperea cu dragoste întinderea neliniștită a mării, până la orizontul care o despărțea de ceruri. Trase aerul umed și sărat, umflându-și pieptul cu emoția revederii. Se afundă apoi în adâncurile mării, îmbrăcându-se cu apele ei, ca într-o lungă îmbrățișare. Sosiseră de puțină vreme pe litoral. Mona așteptase cu aceeași nerăbdare vacanța. Era fericită și o săruta pe mama ei, de câte ori
LITORAL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382207_a_383536]
-
pe litoral. Mona așteptase cu aceeași nerăbdare vacanța. Era fericită și o săruta pe mama ei, de câte ori intrau în apă împreună. Îi plăcea să o vadă cum se scufundă, să îi urmărească ghidușiile. Apoi o strângea și mai tare la piept. Erau sirene, apoi balene, erau broscuțe și apoi pluteau împreună, până când le trezea la realitate câte un val răzleț. Adunaseră pietricele și scoici, suveniruri pentru prelungirea în eternitate a acelor clipe frumoase. Briza mării le ostoia trupurile fierbinți. Prilej de
LITORAL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382207_a_383536]
-
dimineața cu zgomotul dragostei lor. Ne-am învins reciproc iar trofeul îl putem ridica amândoi cu mâinile înlănțuite deasupra capetelor, mândri să fim de muzica ce am creat. Dă-mi un pupic cu gust de împăcare și vino-mi la piept să ascult cum inima îți bate de tare, cum îți tremură sânii, corpul trezit de zgomotul unui sărut, cum mă pierd în faldurile melodiei ce abia am compus-o și acum o repet în gând, la nesfârșit. De anghel zamfir
MELODIILE DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382230_a_383559]
-
să intre în umbra ca de noapte a copacilor falnici, crescuți cu crengile unele într-altele. Nu întâlni picior de animal și nu văzu aripă de pasăre în bezna codului acela și inima i se strânse ca o gheară în piept. În inima codrului se trezi deodată în fața unei căsuțe de lemn. O rază de soare firavă aluneca de-a lungul unei crengi drept pe acoperișul ascuțit și de acolo pe fereastra rotundă, deschisă larg. Rățoiul de apropie de fereastră și
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
cel mai frumos împărat care le fusese dat tuturor să vadă vreodată. Părul său ca pana corbului, flutura în vântul stârnit de iele peste fruntea înaltă și ochii întunecați, umbriți de gene lungi și negre. Trupul înalt și mlădiu ținea piept furtunii cu semeție, în timp ce în brațul drept își ridicase sabia, gata de luptă. Mama ielelor opri de îndată furtuna, le liniști pe fetele ei și o aduse pe Mira teafără alături de tatăl ei, pădurarul. - Vrem să aleagă, sări prima dintre
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
ocrotit De-atâtea răutăți, judecăți și orgolii Cu Tine de mână-s un om împlinit În urmă rămân ale lumii strădanii. Cu Tine de mână Isuse, Preabun, Sunt puternic în dragostea sfântă, Oamenii toți îmi vine să-i strâng, La pieptul Tău e mereu biruință. Baia Mare, 6 noiembrie 2016 Cu har Cu harul în pălmile mele brăzdate, Și lacrima-n gene ce tace mereu, Cu pacea eternă ce veșnic străbate Scriu cu dragostea din Dumnezeu. Lumina acoperă întreaga ființă-mi Și
MURMURUL TOAMNEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382245_a_383574]
-
curând în iarnă, Ca neaua părul mi-a albit, Dar inima nu vrea să-aștearnă, Nici o poveste,nici un mit. Pe un covor de frunze moarte, Eu pașii încet spre tine-ndrept. Acuma Domnul va socoate, Când mă vei ține iar la piept. Va fi la fel, va fi mai bine, Sunt întrebări fără răspuns. Dar știu că în curând cu tine, Îmi voi găsi al meu surâs. N-am cunoscut nicicând ce-i teama Și nici acuma nu mă tem, Căci știu
MEDITAȚIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382251_a_383580]
-
trist în noapte... Genunchii mi-ardeau încălzind gheața rece, Ce inima-mi frântă -nvăluise-n amurg, Îl vedeam printre paturi alene cum trece, Privind cu tristețe spre vieți ce se scurg... L-am privit fermecată, murmurând rugăciune, Am ținut strâns la piept capul pruncului meu, În genunchi am tăcut cerând o minune, Căci pe creștet aveam mâna lui Dumnezeu. „Tu să crezi în minuni, căci minunea există! Iar în cer vei găsi peste vreme un Rai. Să nu plângi, ci să speri
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
eu te văd acolo, ghemuită, Seducător curgeai în noaptea calmă, În visu-mi și'n trezie împletită. Cosița-ntâi, obrajii, apoi gura ... M-au subjugat ca blânde adieri, Și fiecare a primit arsura Sărutului venit de nicăieri. În urmă simt, pe pieptul meu, fierbinte Împunsătură, sfârcul întărit, Flămânde-așteaptă buze să-l alinte, Se zbate când e strașnic crâmpoțit. Eliberat de buzele hulpave, Înfrigurat sub picuri de sudoare, Se lasă prada mâinilor ... octave Se nasc din icnetele de ardoare. Căușul palmei poartă-n
TE-AM MEMORAT ÎN FIECARE PALMĂ … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382284_a_383613]
-
tăblie, Privi în jur uimit apoi, când se-aplecă spre cruce Se rușină căci o putea ușor să o apuce. Îngenunchie să ceară milă lui Dumnezeu Preasfântul, Să-l ierte pentru răzvrătire! Și preamărind Cuvântul, Ținându-și crucea strâns la piept, cânta o melodie: Slăvit să fie Domnul meu, acum și-n veșnicie! Morala: Prieten, nu cârti de ce-ți stă pe cărare, Poate când dai de greu, te plângi, îți spui că-i crucea mare, Dar nu uita, Isus Cristos
CRUCEA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382287_a_383616]
-
lucru. Concediul de odihnă l-ar fi putut face foarte bine și în Romănia. Curiozitatea ei extremă îl deranja vizibil,dar nu vroia să o repeadă. Până la urmă, clientul trebuie să fie întotdeauna mulțumit. - Am vrut să iau viața în piept și ea m-a aruncat aici . Nu e chiar rău,marea mi-a adus întotdeauna liniște. Deși nu vreau să râmăn toată viața un om de serviciu la un hotel ,fie el și de trei stele. - Și ce ai vrea
VIAȚA LA PLUS INFINIT (8) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382278_a_383607]
-
spre somn spre încetarea oricărui hohot și tu târziul târziului meu iubit mereu fără cântec rămâi sărutarea lamei coasei te-a așteptat în unghiul unui ipotetic viu amorțit într-un colț de verb s-a răstignit umbra în buzunarul de la piept ca un trandafir alb-roșu al nunții veșnice tânăr mereu bătrân uneori zâmbești departe mereu mai departe de mine chemi păsările să-ți compună liedul iar tu cu flautul lumii redescoperi sunetele sensurile iubirii în prin peste moarte târziu târziul meu
TÂRZIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382309_a_383638]
-
în ceasul magic pe care Moș Ene îl purta la brâu, iar praful de lună pentru presărat pe pleoape sclipea ca de obicei, semn că păstra încă magia somnului în el. Ia, dă-mi fluierul tău! Moș Ene scoase de la piept fluierul de argint cu care împrăștia muzica viselor și privi cum vărul său îi cercetează fiecare orificiu. - Aha, strigă Moș Crăciun, iată că aici este problema! Cineva a acoperit cu miez de pâine locul prin care trebuiau să iasă sunetele
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
fusese reaprins în sobă și îl așeză cu genunchii pe perna moale, cu ciucuri aurii, pentru a ajunge cu capul în dreptul urechilor lui. În timp ce rostea în șoaptă cuvinte magice, îl atingea cu bagheta iernii pe frunte, pe umeri și în piept, în dreptul inimii. Repetă gesturile de trei ori, după care un fuior de fum gros și negru umplu întreaga căsuță, orbindu-i pe toți cei prezenți. - Să ieșim, hotărî Moș Crăciun. Dacă vraja va fi dezlegată, uriașul va veni după noi
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
au încălzit sufletele din trupurile pline de frig și ne-au făcut să credem că „EROI AU FOST ȘI VOR MAI FI” și că va veni și „ZIUA DREPTĂȚII” celor mulți. Colindul străbun „O, CE VESTE MINUNATĂ” care răsuna din piepturile înflăcărate a mii de patrioți-pelerini, ne-a adus aminte de „NIHIL SINE DEO - NIMIC FĂRĂ DE DUMNEZEU”, ideal pentru care înaintașii noștri și-au lăsat mamă și tată, copii, frați și surori, prieteni și pământ străbun. Și totuși, în acest marasm
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
de situație printre primii puși la zid ne-am fi numărat și noi, cei care ne-am pus semnăturile în josul articolelor care salutau victoria poporului... De ce “Libertatea”? Foarte simplu: a fost cuvântul care a izbucnit cu o forță indescriptibilă din piepturile celor care, în Piața Palatului, își savurau noua și neașteptata condiție de oameni liberi. Document, atestare istorică, “Libertatea” mai are și o altă semnificație: ea consfințea prima și cea mai importantă dintre libertățile pe care le-am obținut, din propria
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
tot ofițer de cavalerie, mort pe frontul de est , în 1943, în Crimeea, aruncat în aer de o mină la o patrulare, cu o zi înainte să revină în țară, în permisie. Dar și sora lui Anton, elev aviator, cu pieptul ciuruit de o rafală trasă la Băneasa de un avion german după 23 august 1944. Cu toții copii învățătorului Ion (Iancu) Arnăuțoiu și al Laurenției, născută Diaconescu. Părinți arestați de nenumărate ori, plimbați din închisoare în închisoare, ce aveau să moară
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
Dumnezeu și ai Neamului nostru biruitor mistic-martir, pentru: credința și dragostea de Neam, de țară și de Dumnezeu! Mihail Eminescu a fost și este o sumă a valorilor spirituale ale Neamului dacoromân. El este taina lăuntrică a Omului așezată pe pieptul veșniciei Neamului. Doina trăirii sale este asumarea destinului Neamului primordial pelasgo-dacoromân în comuniune cu Hristosul Daciei Mari, cu sublima atitudine a Ortodoxiei hristic-universale. În permanenta convorbire cu sufletul său ales, el a binecuvântat cu Dumnezeu, s-a împărtășit cu Neamul
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
sfâșiitoare . Aci un ofițer recunoscu pe tatăl său și cazu leșinat. Dincolo unul [î]și căuta soția; mințile lui erau pierdute, căci, recunoscându-și soția, nu zise nimic, nu plânse, nu strigă: era apatic; dar răsuflarea sa cea grea, mișcarea pieptului, privirea pierdută, mâna tremurând și piciorul șovăitor spuneau destul despre ce se petrecea în sufletul său. Altul își căta fratele și-l găsi, dar el tot nu vrea să crează, el mai avea o scânteie de speranță că poate se
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
mulți craniul era spart, creierii fripți, în față nici o urmă de expresiune fizionomică, din mușchi mai erau numai fibrele cele tari. Ici colea se mai găseau bucăți de haine; pe cîte un deget lucea un inel. Li se puseseră pe piept banii găsiți, mai mult de aramă rare ‘și schimbase forma în căldură.Unul avea o citație, altul o carte de membru al societăței comersanților, altul iarăși avea un ceasornic, care arăta 7 și jumătate, ora morței sale. Cadavrele, sau mai
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]