98,632 matches
-
mai precis, instituțiilor abilitate. Această tendință a condus în unele legislații de aiurea și conduce treptat, dacă se va merge pe acest șablon, spre pierderea personalității juridice a familiei, diminuându-se rolul său social. Astfel s-au diminuat și chiar pierdut legăturile intime din familie, legăturile cu cei din același neam (alternativa românească pentru clan, un cuvânt străin folosit frecvent în studiile de specialitate; de ce oare?!), legăturile cu cei din comunitate. Rolul soților se rezumă nu la o viață împreună, ci
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_traditie_si_modernitate_in_familia_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
de iubire - este luat de individualismul egocentric. Structura și funcțiile familiei în raport cu importanța sa socială sunt diminuate, total schimbate sau chiar pervertite. Toate aceste modificări s-au produs și se produc cu aportul major a ceea ce numim informație. Pentru că a pierdut exercițiul dialogului, accident care a avut loc încă din momentul căderii lui Adam, omul modern a devenit în egală măsură omul receptor și omul monologic. Își impropriază extrem de ușor atitudini induse, iar finalitatea eșuată nu este niciodată împărtășită. Adevărul este
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_traditie_si_modernitate_in_familia_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
parcă soarele începea să lumineze și viața Laurei. Era o pace binefăcătoare în sufletul ei atât de mult încercat. Își petrecea ziua scriind, ajutând-o pe Ioana sau plimbându-se cu Ionuț, însoțită de cele mai multe ori de Gabi, care nu pierdea nici o ocazie de a fi împreună. Mergea la control regulat, însoțită bineînțeles de ”doctorul cel mic”,cum îl numiseră cei din spital pe Ionuț. Acesta era în extaz, nu uita să-și ia bonețica și trusa, se ținea scai de
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1462728212.html [Corola-blog/BlogPost/340141_a_341470]
-
de ochii acesteia. Îl izolează. Bietul om, marsupialul-șef, nici la televiziune nu mai vine, dar să mai calce prin locul în care a promis întâlniri periodice cu oameni din mulțime! Universitatea a devenit un coșmar pentru el de când a pierdut, din cauza „viciului universității” cel mai bun executant de ordine, micuțul profesor de drept constituțional care, de când a fost bătut cu oul în capul său prea plecat, a călcat legea fundamentală în picioare de atâtea ori încât nici specialista în numărare
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
cei ahtiați de viciu Scrie-ni-se iar trecutul În istoria uitării Între frați de sânge, Prutul Plânge malu-nstrăinării Ne rugăm la Tine: Iartă Noi păcătuim și veșnic Cu blândețea Ta ne ceartă, Lasă-ne lumina-n sfeșnic! Nu ne pierde pân-la urmă L-ai iertat și pe Manase Milă dacă biata turmă Fără de Păstor rămase! Bate-ne cu îndurare Nu cum ne bătură zbirii Fiul rătăcit își are, Bucuria Mântuirii! Referință Bibliografică: Iartă Doamne / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iarta_doamne.html [Corola-blog/BlogPost/355347_a_356676]
-
de soare), sub al cărei duș mă voi revigora în pace sufletească. Haideți să vă spun! Am avut ocazia unei asemenea vieți, simple și după dragul inimii, dar aș plânge în stihuri ca Vergiliu, dacă v-aș spune de ce am pierdut-o / mi-a fost subtilizată (poate nu de tot). Când ai copii, îți reprimi tendințele și faci totul pentru ce le este lor favorabil. Dan Ionescu Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i/ [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
comemorativă. Ei bine, am vorbit cu Banca unde am economiile centralizate și mi-au promis conform dorinței că lipit de placă, vor construi un Bancomat și astfel, veți realiza două lucruri; vă veți aminti și de mine și nu mai pierdeți timpul pentru vizită. Sper că am concepții moderne,nu? Gata, destul cu vorbele care exprimă într-un fel durerile. Serile, pun la vechiul patefon moștenit de la ai mei mereu alternând ,două plăci de muzică... Una spune mereu: „Nu plânge pentru
SCRISOARE CĂTRE UN PRIETEN DRAG DE-O VIAŢĂ ŞI PENTRU O VIAŢĂ... de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1414669765.html [Corola-blog/BlogPost/361129_a_362458]
-
am scăpat Că m-o tot întrebat și soarta De n-oi fi confundat toarta Sau vreun buton misterios Că din listă eu te-am scos Pe ton muieros, îngrijorat Căci răspunsul n-am aflat Și nici misterioasa setare Cum pierdut printre sertare De bulbucașe că net are Și e chiar fără de hotare Prieteni buni în adorare .. De nu bagat ei vreo blocare De face-pok și alienare Că nu știu nik de tine -doare Și zboare orice nedumerire Cum de ți-
TELEFONUL FACE-POK.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1457788914.html [Corola-blog/BlogPost/352634_a_353963]
-
cu nimic nu-l putea determina să-și schimbe hotărârea, așa că nu avea curajul să-i spună direct ce dorea. A avut experiența cu repartiția primită la absolvirea facultății, urmată de căderea ei nervoasă și îmbolnăvirea, când era să-și piardă nu numai mințile, ci și catedra și funcția deținută în Universitate. Nu dorea să recidiveze prin alte supărări, așa că va lăsa lucrurile să se desfășoare firesc, în speranța că până la urmă se va plictisi de ea și de faptul că
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
persoana trebuie să aibă o atudine feminină, începând cu îmbrăcămintea și terminând cu cele mai mici detalii (bijuteriile, parfumul etc.). Trebuie să existe un echilibru în folosirea artificiilor existente pe piață pentru că riscă să devină o femeie fatală, dar să piardă din feminitate încărcându-și imaginea cu prea multe accesorii, machiaj, haine extravagante etc. Este ideal ca femeia care întruchipează feminitatea să fie și mamă. Este, cred eu, ceva logic și productiv... Dragostea, cu siguranță, trebuie să fie un element fundamental
FATALISM ŞI FEMEIA FATALĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1416752504.html [Corola-blog/BlogPost/371855_a_373184]
-
productiv... Dragostea, cu siguranță, trebuie să fie un element fundamental, dar nu ca aceea a femeii fatale. De ce? O să aduc aici argumentul interlocuitorului meu: - Sweet, tu cum vezi femeia fatală? - Femeia fatală este vampă. O poți iubi și sigur te pierzi cu ea. Dacă asta vrei, asta faci. Nu iei pistolul să tragi în ea, în tine... în terți. - Mă refeream la femeia adevărată, care se merită a fi iubită... - Pai merită, dar ea nu te iubește. E clar că există
FATALISM ŞI FEMEIA FATALĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1416752504.html [Corola-blog/BlogPost/371855_a_373184]
-
Și acum, când le făcuse acte, la toți, „vecinul, tiristul” îi fura familia! El era un român care i-a adus pe nemți în Germania lor...ca să fie singur? Asta l-a dărâmat. S-a apucat de băut...și-a pierdut pe rând job-urile...Copiii nu mai voiau să-l întâlnescă...ea, nici atât. În ziua când urma să-l evacueze și din locuință, l-a sunat mama lui, din România. “Liviu, mamă, lasă străinătățile și vino acasă! Tot ce avem
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_o_cafea_nemteasca_corina_lucia_costea_1327247375.html [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
un luminiș în mijlocul pădurii. “Măi, așa-i că fac bună cafeaua?” mă iscodește Liviu. “Daaaaaaaaa!!!!!!!!!! Se simte că-i cafea nemțească!”...îi spun, și mai iau o gură din cana mea de 3 în 1...că până la el, aroma se pierde. Timișoara, 22.01.2012 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: La o cafea nemțească / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 387, Anul II, 22 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_o_cafea_nemteasca_corina_lucia_costea_1327247375.html [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
să vedem și părerile dumneavoastră. * * * -Tovarăși - a început Ciocâlteu Ion, înscris primul la cuvânt - situația nu e ușoară pentru niciunul dintre cei implicați direct, și nici pentru tovarășa Hortansa și cei doi copii. Gândiți-vă că distrugem o familie și pierdem trei membri de partid destoinici. Eu nu știu ce a avut în cap tovarășa Hortansa când a făcut această sesizare; înainte de a o fi înaintat, nu o fi stat și ea de vorbă cu cineva mai experimentat?! Cum a aflat, plină de
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? by http://revistaderecenzii.ro/proza-de-ion-r-popa-de-necrezut/ [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
nu îmi doream decât să vorbească cineva cu mine și să mă întrebe dacă mi-e foame sau sete”. Rândurile din cutie spuneau tot ceea ce își dorise, odată, un copil crescut într-un centru parental să audă. Un fost SOS, pierdut demult într-o mare de oameni, se întorcea peste ani într-o mare de cutii sub forma unui semnal care pâlpâie a speranță. Pentru altcineva, pentru un alt suflet rătăcind pe lume, în căutarea unei insule de omenie. Este doar
ShoeBox. Cum poți schimba o viață cu ajutorul unei cutii by https://republica.ro/copiii-care-fac-pe-moc-ii [Corola-blog/BlogPost/338304_a_339633]
-
comandant suprem învingător), consul pentru a VI-a oară, părinte al patriei, pentru a arăta înălțimea muntelui și a locului săpat cu eforturi atât de mari». Pentru că marea majoritate a lucrărilor privitoare la războaiele dacice ale lui Traian s-au pierdut, Columna reprezintă «reportajul în piatră» al acestora»: «Istoricul I. Cionchin, în studii și articole publicate în țară și străinătate, bazat pe simbolurile episoadelor Columnei și studiile referitoare la aceasta a reușit să localizeze pe teren, parte din scenele monumentului: Podul
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
și înșelării, îmi pare, din ce în ce mai mult, că oamenii cetății nu mai au nevoie de descifrarea niciunei taine, ci doar de povești, căci doar atît le va mai rămîne lor, cei mereu proaspeți și mereu alții, lor, cei care se vor pierde pînă la urmă de tot în lumina arzătoare a zilei de azi. Referință Bibliografică: Arzătoarea lumină / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2313, Anul VII, 01 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate
ARZĂTOAREA LUMINĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1493669925.html [Corola-blog/BlogPost/383087_a_384416]
-
motociclistul își găsește sfârșitul într-un loc marcat în mitologia locală lângă crucea lui moș Filip, fântânarul. Camusian este și Stan Chiorul din „Vifornița căldurii”. El a fost lovit de Lică a lu’Scriitoru la o nuntă și și-a pierdut ochiul. Apoi Lică a devenit amantul soției sale. Acum, după 20 de ani de chibzuială ajunge la concluzia că n-are altă cale, trebuie să-l omoare pe Lică: „e calea mea, alta n-am”, căci spune el, Lică „a
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
găsesc înțelepciunea în ceea ce am pătimit. Am trăit într-o familie de condiție medie, din care nu mi-a lipsit nimic mai mult decăt altora, dar cine nu era modest în vremurile de tristă amintire?! Tatăl meu, cu origini nobile, pierduse aproape toată averea lăsată de strămoșii lui, fiind nevoit să se angajeze la stat la un salariu mic. Mama, fiică de țărani înstăriți care trăiau din roadele pămăntului lor, pierduse și ea zestrea de pămănt de la părinții ei, fiind nevoită
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
în vremurile de tristă amintire?! Tatăl meu, cu origini nobile, pierduse aproape toată averea lăsată de strămoșii lui, fiind nevoit să se angajeze la stat la un salariu mic. Mama, fiică de țărani înstăriți care trăiau din roadele pămăntului lor, pierduse și ea zestrea de pămănt de la părinții ei, fiind nevoită să lucreze și ea la stat pe un salariu mic. De cănd mă știu, am adorat natura cu toate splendorile ei și, adesea, mă plimbam împreună cu un grup mare de
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
m-am mai despărțit. Îmi amintesc unele încercări naive prin anii copilăriei, prin 1972-1973, cănd mă întrebam deja ce rost am pe lume, însă, din cauza timidității excesive nu le-am arătat și nu le-am citit nimănui. Multe au rămas pierdute în tunelul timpului. După doi- trei ani, am început să scriu ceva mai mult, din care am păstrat căteva, la imboldul că pot aduce alinare sufletului omenesc și reda bucuria de a trăi. Nu am o tradiție literară, iar darul
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
de mult, ea a învățat deodată numai operele bune, a cunoscut pe Debussy, înainte de a fi auzit pe Puccini. Același lucru s-a întâmplat și în literatură [...]. Avusese norocul unui profesor bun, pe care nu-l avusesem odinioară eu, și pierdusem mult timp ca să am curajul să cred că anumite opere sunt proaste, indiferent de admirația ce o au încă pentru ele unii critici cunoscuți. [...] Aș vrea să conving pe toți cum se pricepe de bine să judece o operă literară
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
erau două frontiere ale trăirilor sale, deopotrivă cu ale părinților, începuturile și terminările preocupărilor școlare, ca și ale celor preșcolare, atât cât și le amintește, îi zguduiau sufletul atât ei, cât și părinților, îndeosebi tatălui ei, pe care l-a pierdut de puțin timp. Simte un fior melancolic, născut din ciclurile naturii care își rostogolește anotimpurile deodată cu vacanțele copiilor. Toamna, când începe să curgă torentul ruginiu, când e cerul violaceu, tăiat de șirurile escadrilelor de păsări plecând în bejenie spre
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
privire înapoi, înainte de a începe să asfințească pe sub bulbuci de nori și cioburi de cer albastru. Voiam pentru el o educatoare care știe că oamenii sunt arbori ce țes pe sub pământ rădăcini tari, chiar în locul în care germinează sămânța lor pierdută de la păsările cerului, sau izbucnesc în vlăstare, din cioate și tulpini bătrâne, dar sunt totodată călători vremelnici în zările lumii, ducându-se pretutindeni, cu grija existenței lor finite, într-o lume cu nesfârșite patimi și trecătoare amăgiri. Voiam pentru Maximilian
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
pașii în plapuma groasa, sclipitoare. Olga avu ideea de a iniția un joc cu bulgări mari ce se destrămau în mii de bulgărași luminoși și reci în contact cu crengile-nghețate. Cascadele scurte de râs ori exclamațiile lor copilărești se pierdeau vesele departe, în pădurea pustie. După ce obosiră bine, se opriră și se priviră de aproape cu ochii plini de străluciri ce anunțau chemarea dragostei. Urmară serii scurte de îmbrățișări și sărutări. Oare să fi fost mai frig atunci? Exclus! După
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_ranita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]