58,806 matches
-
Logica lui e fără fisură, de vreme ce conduce la ideea că o lege poate fi abrogată, atunci când condițiile care au cerut-o au dispărut. Punctul maxim, irefutabil, al pledoariei are însăși grația pe care podoabele i-o dau femeii dornice să placă: „Femeile doresc ca podoabele lor să depindă mai degrabă de buna voastră plăcere decât de legi”, le spune el senatorilor. Îndrăznea cineva să nu fie de acord? Perorația teoretic hiperbolică a rigidului consul a fost astfel înfrântă de argumentația sentimentală
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
care, în Note, este reprodusă documentarea minuțioasă a scriitorului cînd și-a pregătit piesa. Printre texte era Istoria lui Ștefan cel Mare de N. Iorga, pe care Costel Constantin declară a o fi citit ca să-și prepare rolul. I-a plăcut critica pe care Iorga o face politicienilor vremii sale, autori de discursuri sforăitoare. Lăsînd la o parte cît de sforăitoare sînt discursurile politice ale lui Ștefan din piesa lui Delavrancea, ar trebui să fim mai prudenți în astfel de caracterizări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
venim cu lucruri noi, interesante, (ca) să prindem spectatorul tînăr”. Cel care navighează pe Internet. Dacă însă e vorba să-l atragem la teatru cu aproximații, inexactități și elogii aduse autocraților, mai bine să-l lăsăm să navigheze unde-i place lui. * O problemă interesantă semnalează revista Litere în numărul din nov.- dec. 2003. Referindu-se la un articol al Nicoletei Sălcudeanu din Vatra, semnatarul rubricii din Litere își arată uimirea în fața scepticismului cu care N.S. privește orice dezbatere despre, să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
înalt al lui Apollinaire, impozantul mormânt al lui Oscar Wilde, operă unui artist evreu, este acoperit de senzualele contururi roșii al sutelor de buze care au sărutat piatră funerară; * am văzut parcuri splendide (Jardins du Palais Royal sau cel din Place de Vosges) și cantități agricole de mizerii de la câinii de companie; * dacă cumva îți trece prin cap să mănânci un sandviș în Jardin du Luxembourg, trebuie să accepți că se vor așeza pe tine, se vor găinată colorat și îți
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
cea mai frumoasă librărie am intanit-o pe Rue de Fouarre, lângă Notre-Dame, se chema Jules Verne și era exact cum mi-o închipuiam în copilărie; * Derrida ține ocazional conferințe la Sorbona în fața a nu mai mult de 15 studenți; * în Place de Tertre, piațeta pictorilor și a desenatorilor din Montmartre, unul dintre chipurile cel mai frecvent afișate pe pânze, ca mostră a meșteșugului fiecărui artist, era cel al lui Harry Potter; * de Crăciun, în fața Galeriilor LaFayette, rușii vindeau matrioști, peruvienii brățări
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
mii de nume ale celor mai de seamă oameni de litere ai lumii, stă scris doar Dimitris Cantemirus; * pe clădirile instituțiilor am citit: „Défense d’afficher selon la loi de 1880!”; * au și francezii kitsch-ul lor, cateva buticuri din Place de Clichy, cu obiecte made în Chină, arătau exact precum cele din Crângași; * berea de cidru din Montmartre seamănă la gust cu livejul de mere din zona Horezului; * o clătita cât shaworma din Grozăvești costă 12 euro; * în ciuda antiamericanismului pronunțat
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
în extaz”. “Finalement, je crois qu’au lieu de poursuivre, à travers l’art, la quête, la recherche absolue, je n’ai plus essayé que de surpasser mes rivaux. Et c’est là, la faillite, le naufrage spirituel. A la place de Dieu, ce qui me préocupe, ce qui me tient trop à cœur, c’est la gloire littéraire, ou maintenant la recherche d’une simple maîtrise des formes, des couleurs, du dessin s...ț.”6 În stăruința să de a
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
cu alte cuvinte de a selecta valorile din masa indistinctă a aparițiilor curente, de a miza riscant. Eu sunt destul de lent în reacții și de circumspect, mă feresc de imprudențe și de aceea nu prea întruchipez, deși mi-ar fi plăcut, «tipul uman» al criticului actualității literare. Un Nicolae Manolescu, un Mircea Iorgulescu îl întruchipează în chip deplin” (p. 253). Nici Gabriel Dimisianu nu este scutit de „paradoxul criticului literar” și recunoaște cu tristețe, după cincizeci de ani de carieră, că
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
Marina Constantinescu Sînt matinală. Adică, mă trezesc devreme dar nu-mi place să sar din pat. Îmi place să stau, să mă uit pe geam, să mă pierd în valurile gîndurilor și imaginilor din mine. Să mă acomodez ușurel cu ziua, cu mine, cu ceilalți. Îmi place să asist cum zgomotele cele
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
Marina Constantinescu Sînt matinală. Adică, mă trezesc devreme dar nu-mi place să sar din pat. Îmi place să stau, să mă uit pe geam, să mă pierd în valurile gîndurilor și imaginilor din mine. Să mă acomodez ușurel cu ziua, cu mine, cu ceilalți. Îmi place să asist cum zgomotele cele mai diverse acaparează strada, curtea, pe
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
trezesc devreme dar nu-mi place să sar din pat. Îmi place să stau, să mă uit pe geam, să mă pierd în valurile gîndurilor și imaginilor din mine. Să mă acomodez ușurel cu ziua, cu mine, cu ceilalți. Îmi place să asist cum zgomotele cele mai diverse acaparează strada, curtea, pe mine. Cum nemișcarea se transformă în mișcare, în activitate. Îmi place să mă predau ultima. De ceva vreme, ani, treaba asta se petrece doar în vis. Indiferent la ce
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
în valurile gîndurilor și imaginilor din mine. Să mă acomodez ușurel cu ziua, cu mine, cu ceilalți. Îmi place să asist cum zgomotele cele mai diverse acaparează strada, curtea, pe mine. Cum nemișcarea se transformă în mișcare, în activitate. Îmi place să mă predau ultima. De ceva vreme, ani, treaba asta se petrece doar în vis. Indiferent la ce oră mă culc, la 7.30 aud glasul voios și plin de acute al băiatului meu: “Maaamaa! M-am sculat! Puțulica face
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
să mă fac Aznavour. Charles Aznavour. Ce, n-ai auzit de el?”. Își pune CD-ul singur și cade în extaz. “Cum știe el, Charles, că noi sîntem aici și că-l ascultăm, habar n-am!” Cel mai tare îi place “la moeme”. Acum spune corect, “la boehme”. Și cu asta consideră că știe și limba franceză. Nu vrea să învețe decît limba română, iar oamenii de pe glob, dacă vor să se înțeleagă, totuși, cu el, sînt obligați să vorbească românește
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
Catskill. America a devenit o țară în care poți să nu muncești dacă nu vrei. Beau cafea și flecăresc. Bat toată ziua cărțile. Fără cărți de joc și fără cleveteli ar muri de plictiseală. Necazul meu este că nu-mi place jocul de cărți. Sam a încercat să mă învețe, dar nici numele cărților nu le-am putut deprinde. M-a împiedicat un soi de instinct îndărătnic. Țuțik, sunt aproape terminată. Mi-am jucat ultimul rol. Nu mi-a rămas decât
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
asemenea oameni ce mai pun în gură, când peste o oră vor fi morți? S-ar zice că viața și moartea nu au nimic în comun. Te poți hotărî să mori mâine, dar azi mai vrei să mănânci ce-ți place și să dormi într-un pat cald. Ce gânduri ai de fapt? - Vreau să scap pentru totdeauna din infecția asta uriașă. - Doamne-Dumnezeule, pe vaporul cu care am venit în Europa nu mi-ar fi trecut nici o clipă prin minte că
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
convenție și viață, între privirea ludică și interogația gravă, între rigoare și libertate, între construcție și disoluție, pictura lui Florin Ciubotaru este un factor unificator. Un vas comunicant care echilibrează tensiunile. O punte! Ion Grigorescu Adică Grigorescu Ion, așa cum îi place artistului să-și spună, sfiindu-se ca un recrut la vizita medicală în fața ideii de a fi persoană publică, oferă tot ceea ce este mai interesant într-un continuu spectacol al scindării. Pe de o parte, narativ și iconolog, el îl
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
mîna fiicei sale unui necunoscut în Motanul Încălțat, privește, în ciuda vîrstei, cam lung la frumoasa prințesă în Cenușăreasa, sau se teme de nevastă în Frumoasa din Pădurea adormită. Alteori, același procedeu întărește simbolul: printr-o intruziune poznașă a povestitorului, visele plăcute cu prințul așteptat ale frumoasei adormite sînt dezvăluite, întărind astfel încărcătura erotică a somnului. Dar la fel de bine șăgălnicia poate da un alt sens unui simbol: căpcăunul din Motanul Încălțat îl primește cu multă politețe pe oaseptele său, motanul; el nu
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
chiar de aici, din inima vremelniciei, veșmintele gingașe ale eternității de dincolo, iar Apusul cu pragmatismul său cotidian, cu turismul civilizator, cu războaiele duse în numele Domnului și cu grija trează de a regla în vremelnicie ceea ce lui Dumnezeu i-ar plăcea să contemple în eternitate), cele două modalități de situare creștină față de lume și de existența omului determinat și-au văzut de treabă în legea lor pînă în zorii modernității. Cum sculptura este, ca proiect cultural asumat, un produs artistic și
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
chipiu cel mult/ ha-ha-ha am glumit/ nu dețin Premiul Pulitzer/ sînt doar un poet înghesuit la colțul mesei/ informații false localnicii/ mă apreciază doar pentru că uneori/ le compun petiții și scurte scrisori/ nu mă ascund după deget într-adevăr/ îmi place varza murată/ da da deocamdată/ ce să comunicați Europei?/ că într-o zi voi trece cu trotineta/ sub arcurile ei de triumf/ cam asta e tot și/ a bientôt” (Interviu [III]). E o poză romantică, îngroșată pe direcția prozaică, „demistificatoare
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
clipa/ cînd voi primi titlul de doctor honoris causa” (Jurnal [I]). Sau cu alura unui autoportret „natural”, poză în pașaportul de poet: „Sînt de statură potrivită port barbă/ și am o concepție de viață perfect asamblată/ ceea ce înseamnă că îmi plac gogoșarii în oțet/ și mai cu seamă îmi place să vă pun sub nas/ adevăruri pline cu praf de strănutat” (Semnalmente). De reținut ultimele două versuri. Ele dau o explicație reculului practicat de autorul Manevrelor de toamnă, care are scopul
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
Jurnal [I]). Sau cu alura unui autoportret „natural”, poză în pașaportul de poet: „Sînt de statură potrivită port barbă/ și am o concepție de viață perfect asamblată/ ceea ce înseamnă că îmi plac gogoșarii în oțet/ și mai cu seamă îmi place să vă pun sub nas/ adevăruri pline cu praf de strănutat” (Semnalmente). De reținut ultimele două versuri. Ele dau o explicație reculului practicat de autorul Manevrelor de toamnă, care are scopul de-a asigura moralmente o șarjă convigătoare la adresa lipsei
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
zi, inclusiv la cărți proaste și care sufocă fără rost atmosfera și așa încinsă. Părerile au fost împărțite, iar unii au spus că o lansare a unui anonim care nu interesează riguros pe nimeni e un bruiaj sonor inutil. Îmi place să cred totuși că o lansare e ca sticla de șampanie spartă de vas înainte de primul drum pe apă. Cărțile trebuie să aibă șanse de pornire egale și merită, toate, măcar o cupă de șampanie sonoră. Un alt punct spinos
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
cum în urmă cu cîteva luni a făcut o expediție în România pentru noile apariții de la Tîrgul Bookarest. Neculai Constantin Munteanu sau NCM cum îi spun apropiații și colegii de radio e un caz straniu de personaj public căruia îi place să fie recunoscut pe stradă, dar să n-audă de publicitate. Pentru el e mai important să fie salutat de un țăran care vinde legume în Piața Amzei, decît să dea interviuri pentru posturi de televiziune și de radio. Cel
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
fost un prostovan, spuse Marie. - E posibil, admise Pépin. Dar uite că-l înțeleg, deși provenim din familii diferite. Pînă la un punct, cred că sînt exact ca el. Încerc să-mi dau seama unde a greșit. Nu mi-ar plăcea deloc să cad în aceeași capcană. - Dacă tot ai visat cu ochii deschiși, barem te-ai gîndit măcar o clipă și la fiică-ta? - Ce-a mai făcut? întreabă Pépin. Existența destul de neobișnuită a Clotildei nu poate fi negată de
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
lanțului de parfumerii mă pusese în genunchi în fața lui, iar în timp ce-mi făceam treaba mă gândeam la acele produse cosmetice, la cât de frumos aveam să miros, la ce ten odihnit urma să am. Probabil că-i voi plăcea și mai mult lui Honoré. Pe Honoré îl întâlnisem în dimineața în care, pentru a cincea primăvară consecutiv, vrusesem să scot din dulap vechiul meu costum de baie. Atunci, în momentul în care l-am încercat, mi-am dat seama
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]