6,847 matches
-
cumplite, ce biata maica-mea le îndura cu stoicism, iacătă-mă-s și eu: mic și sfrijit, un boț de humă, cum bine spunea inegalabilul povestitor român, Ion Creangă, răcnind ca din gură de șarpe, gata să-mi rup baierele plămânilor, venit să trăiesc pe această lume cu bunele și cu relele ei, până când mă voi reântoarce acolo de unde am venit, dând socoteală Creatorului, pentru faptele mele. Hodăița aceea, era o căsuță din lemn, alcătuită dintr-o singură cameră de 2
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
la Paris, însă sănătatea lor șubredă s-a resimțit repede, aducând mari griji mamei, care se zbătea pe drumuri, între Ruginoasa și Paris. Când s-au întors în țară, ambii copii erau condamnați de medici. Principele Dimitrie era suferind cu plămânii și cu amenințarea unei grave boli, iar principele Alexandru, avea un început de miocardită și recomandarea medicilor pentru multă liniște și îngrijire. În acest timp, principesa Elena a făcut toate economiile cu putință, pentru a mai cumpăra o fâșie de
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
-l privească, dar și să întrebe ce se întâmplă. Reuși să se stăpânească și ridică privirea asupra chipului bărbatului. Îl analiză rapid și pătrunzător. Observă că Dragoș a eliminat, destul de zgomotos, o parte din aerul pe care îl menținuse în plămâni. Emoția și stresul psihic îl determinaseră să-și țină respirația mai mult decât își putea permite. În urma acelei expirații adânci, zgomotoase, se rezemă amețit de perete, ținând ochii închiși, în semn de ușurare. Se speriase îngrozitor, crezând că este vorba
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
1317 din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului Cu peste douăzeci de ani în urmă m-au apucat niște dureri în partea stângă a pieptului. Am mers la spital, la urgență. M-au trimis pe rând la cardiologie și la plămâni. Doctorița de inimă, cam de cincizeci și ceva de ani, m-a certat mai întâi ca i-am spus doamnă și nu domnișoară. Apoi mi-a făcut o electrocardiogramă și m-a certat mai abitir: - Ai extrasistole, vrei să mori
CUM MI-AM SALVAT SĂRBĂTORILE de DAN NOREA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368288_a_369617]
-
a certat mai întâi ca i-am spus doamnă și nu domnișoară. Apoi mi-a făcut o electrocardiogramă și m-a certat mai abitir: - Ai extrasistole, vrei să mori de tânăr ? Trebuie să te lași de alcool, de cafele ... La plămâni m-au pus mai întâi să beau un lichid alb, scârbos. Apoi mi-au cerut să-mi dau jos cămașa și să-mi lipesc pieptul de un ecran rece. După care mi-au zis: - Ai niște arborizații tare dubioase, trebuie
CUM MI-AM SALVAT SĂRBĂTORILE de DAN NOREA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368288_a_369617]
-
arborizații tare dubioase, trebuie să te lași de fumat. Am plecat acasă trist și speriat, gândindu-mă serios dacă să renunț la cele câteva mici plăceri ale vieții sau să renunț la o viață fără plăceri. Oricum, cu inima și plămânii în piuneze ce speranțe mai aveam ... A doua zi de dimineață m-au apucat durerile și în partea dreaptă. Mi-am dat seama fără nici un doctor că trebuie să fie junghiuri intercostale, de la o răceală puternică. Aș fi râs de
CUM MI-AM SALVAT SĂRBĂTORILE de DAN NOREA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368288_a_369617]
-
Roma”, înțeleasă în ultimă instanță ca o topire reductivă a valorilor ortodoxismului în arealul spiritual catolic. Constat de această dată că nu mai susțineți - cel puțin explicit - prevalența necondiționată a imperativului unității creștine. După cum afirmați acum, „Creștinismul respiră cu doi plămâni”, ceea ce induce ideea că fiecare pas spre unitatea creștină adevărată se face prin dialog și contribuție valorică reciproc recunoscută fiecăreia dintre părți. În acest sens, vă puneți îndreptățite speranțe în Sinodul Panortodox din 2016 de la Constantinopol, chemat să ofere, în
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]
-
de argint agățată la gât. S-a oprit o clipă... apoi am simțit ghioaga lui cu falange cum îmi vizitează coastele pe partea dreaptă, provocându-mi o durere locală ca un pumnal. Am vrut să strig de durere instantaneu dar plămânii mei au refuzat să aspire aerul atât de necesar lor în acel moment. Noroc că înverșunatul m-a întors către el ca pe o marionetă și mi-a administrat două scaltoace, care-mi fuseseră prezentate și anterior, și care mi-
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
refuzat să aspire aerul atât de necesar lor în acel moment. Noroc că înverșunatul m-a întors către el ca pe o marionetă și mi-a administrat două scaltoace, care-mi fuseseră prezentate și anterior, și care mi-au pus plămânii în mișcare. Probabil pentru că s-au simțit datori să-mi trimită rapid niște sânge oxigenat către zona afectată. Pe când mă îndeletniceam cu refacerea respirației curente, idiotul din fața mea mi-a smuls cruciulița de la gât și mi-a înfipt-o odată cu
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
casele, oamenii, soarele de acasă...! De câd cântați? Nu știu cînd și dacă a existat o parte de timp în care nu am cântat. Am cântat dintotdeauna. Când eram copil cântam până când bunica îmi spunea să tac pentru că îmi ies plămânii afară. Cântam de îi găuream urechile. Urlam! În satul meu, la Solovăstru era un cartier de țigani, unii muzicanți, violoniști virtuoși. De la ei am primit întîia fermecare a muzicii. I-am ascultat de mică și muzica lor lăutărească m-a
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
acești ani? La școală cântam în cor. Interpretarea solo îmi revenea întotdeauna mie. Profesoara mea de muzică de la liceul „Sf. Elena” situat pe strada I.G. Duca, în București, doamna Ștefănescu îmi punea numai note de cinci, deoarece cântam din toți plămânii, nu voiam să solfegiez în cor, tindeam să cânt solo, să mă disting din grup. În anul trei de liceu, o suplinitoare care a venit în locul doamnei Ștefănescu, fiind cântăreață și studentă la Conservator a remarcat faptul că aveam voce
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
îndreptă spre parcul care îl zărise la sosire. În capătul aleii o veveriță îi tăie calea. Părea că dorește să-i ureze bun venit pe tărâmul ei, un tărâm feeric cu parfum de brad, prospețime și răcoare savuroasă binevenită după ce plămânii lui se umpluseră de fumul din sala de mese. Veverița dispăruse la fel de repede și neașteptat ca și cum apăruse. Mai târziu, va afla că numărul veverițelor este tot atât de mare ca și al copacilor și toate răspund la același nume: Mariana! Șerban pătrunse
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
despre excursie. Ți-a plăcut la pădure? - Desigur. Cum să nu-mi placă în mijlocul naturii? Ce-i mai frumos decât să fii înconjurat de verdeață, fie că ești la munte, deal sau la câmpie. Este aerul nepoluat care îți oxigenează plămânii și este suficient pentru a-ți plăcea să trăiești în mijlocul naturii, mai ales că erau înflorite și brândușele prin întreaga pădure. - Apropo de munte. Am putea merge în weekend până la Soveja că este mai aproape. Te-ar încânta? - Desigur, dacă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
multe afecțiuni care pot fi tratate și rezolvate într-o singură intervenție chirurgicală. Aceste afecțiuni se referă la o serie de stenoze (strâmtorare) sub valva pulmonară (în ventricolul drept), la nivelul valvei și arterei pulmonare, responsabilă de circulația sângelui spre plămâni și două orificii în interiorul inimii. Este o afecțiune cardiacă congenitală destul de frecventă, clasificată între cele cu risc mediu. Intervenția chirurgicală reparatorie ameliorează net starea clinică, iar evoluția ulterioară este similară cu a unui copil perfect sănătos la vârsta respectivă. Gabriel
INTERVIU INEDIT CU MIRCEA COTUL – DOCTORUL CARE SALVEAZĂ INIMI de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352771_a_354100]
-
a cunoscut Moartea la vârsta de șase ani. Deși se spune să nu temei de moarte, el a rămas toată viața un ipohondru nelecuit. Când a auzit că un băiat din vecini, adolescent, a murit de o boală gravă la plămâni, a rămas cu dureri în piept ani mulți. De altfel a și făcut o pneumonie în primul an de facultate, dar vom reveni. Ne întoarce în anul 1947, pe Bulevardul Al. I. Cuza, lângă Gara de Nord. Pe când se juca de-a
BLESTEM ŞI IZBĂVIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352815_a_354144]
-
veselie, atunci când ai de a face cu studenți. Fiecare cu altă boală și alte obiceiuri. L-a cunoscut pe fiul preotului Mihai Avramescu, evreu convertit, cunoscut în literatura absurdă, ca și pe nepotul lui Ionel Perlea. S-a tratat de plămâni doi ani, cu internări la sanatorii. Era să piardă anul prim, dar profesorul de desen industrial, Mircea Iorga, fiul istoricului cunoscut, l-a îndrăgit și l-a trecut la examen. Viața de student nu i-a dat răgazul să mai
BLESTEM ŞI IZBĂVIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352815_a_354144]
-
a lui Joyce, alergiile frecvente și iminența unei boli respiratorii grave de la nisipurile zvârcolite și spulberate cu tot ce rupeau în cale vântoasele din deșert, îi puneau în primejdie starea de sănătate, viața însăși. Și eu sufeream de copil cu plămânii, doctorii prin câți am umblat nu-mi dădeseră șanse prea mari la viață, însă credința și slujirea lui Dumnezeu m-a adus să trec binișor în vârsta senectuții “mature” și încă creative. Ce binecuvântare mai mare să fii așteptat, har
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
se preface, desprinzându-se certamente de finitate și temporalitate, parte a arhitecturii Universului. Nu există emoție atât de profund și înstăpânitor în om decât aceea de a se simți atingând bolta cerului, obrajii norilor, ochii stelelor, de a soarbe în plămânii gata să explodeze respirația cetinii, de a auzi incantațiile vuietelor muntelui, toacele povârnișurilor lovite de ciocănelele pasului, dangătul clopotelor monumentale de la mănăstirea voievodală din Sinaia, urcând lin, tocmai de jos, din vatra orașului de scaun, până tocmai sus, unde vârfurile
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
prime efecte ale accidentului vascular. După aceea veți vedea ce faceți cu mama dumneavoastră. Nu va fi ușor. Norocul că sunteți amândouă femei. Dacă era tatăl în această situație? - L-am avut și pe el la pat, a murit de plămâni. A făcut o congestie pulmonară în urma unei răceli puternice și în câteva luni ne-a părăsit. Dar totuși, domnule doctor, sunt șanse să-și revină? - Nu știu, însă este posibil dacă are voința de a trăi, lucru ce nu prea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]
-
de prin când încercare adun toate nici eu nu mai știu. poate Domnul știe să-mi aline frământările crescânde la pragul dintre tăcere și alint discută semințele gemenelor una tace cealaltă frământă pâinea serii afară plouă mărunt cad petalele florilor plămânului mușcata înflorește înflorește înflorește ca într-o cascadă simt liniștea cum se așterne cum vreau să se aștearnă sunt suprafețe încă aspre dalta fină le cioplește neîncetat ele se tot aspresc în care fragment de lumină să-mi răcoresc trupul
MĂRUNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353891_a_355220]
-
esențială impusă de sasul din mine. După ultimul supt de la ora 22 Dănuț trebuia să doarmă până la 6 dimineața. În consecință cheia camerei sale se afla în buzunarul meu, la serviciu. Prima noapte a fost grea. Dănuț nu a făcut „plămâni” după stingerea luminii. Era obișnuit cu ea. Iar Marga își înghițea hohotele ca să nu-și trezească odorul, dar asculta la gaura cheii răsuflarea lui. Treburi de mămică! Pe la 12 noaptea mă trezesc cu ea în camera de comandă speriată foc
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului fântâna cuvintelor pierde cumpăna între două poteci ridică țeasta sensurilor le izbește de apă inelele cresc figurinele nopții dansează acolo în oglinda literelor mă tot nasc de zeci de ani fur aerul pământului în plămânii acum obosiți alerg după cercul fericirii iluzive arcuri sufocă mutismul uman scot verbele pe taraba poeziei mă satur să alerg printre consoane a picta mișcarea static este ca un gest al mâinii care rupe ciorchinele de strugure în plin cântec
VOCALELE DISTANŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353128_a_354457]
-
trei pași unul de altul. Unii strigau ,,Uraaaaaa!” și băteau palma , iar alții se îmbrânceau cu piepturile între ei și-și reproșau că nu au fost destul de vigilenți cu acest obiect rotund din cauciuc. O fetiță dolofană striga din toți plămânii: - Gata!... Terminați cu cearta!... Să continuăm jocul. E zăpăcita de Măriuța...Nu se lasă de băieți, nici în ruptul capului. Când te privește cu ochii ei mari, cu gene groase, în care s-a ascuns tot cerul, nu ai cum
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
extensii ale sufletelor harpii/ nu-mi ajung monedele/particule dezaccelerate/ pentru un loc cu fața spre locomotivă este prohibit să bei sângele străzii unde ți-ai rupt cordonul ombilical te trec acceleratele comme à la guerre aerul insațiabil îți videază plămânii/blogosfere adiacente/ spiritul tău voyeurist se scaldă în fântâna arteziană privind goliciunea orașului cu - 7 la dioptrii oamenii străzii își încălzesc câinii conștiinței /roboți asimilați de cazuistică/ polițistul de rond își rupe biletul first class rambursabil așa începe totul ca
VOYEURISM DE – 7 DIOPTRII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353145_a_354474]
-
fost rușine de copii, cred că ne întorceam rostogol înapoi la câmpie. Încărcați cu rucsace grele, corturi, saci de dormit, aragaz și butelii de campanie, haine și mâncare, cu mușchii neobișnuiți cu efortul continuu, cu bășici la călcâie și cu plămânii afumați de țigări, simțeam că ne dăm duhul. Singura consolare erau copiii: deși aveau și ei rucsăcelele lor cu haine, zburdau în jurul nostru, fără probleme de respirație sau de febră musculară. Nu știu dacă am avut un alt moment în
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]