3,103 matches
-
ajunge, urmând o școală de comerț în Buda, „ferlegher” (editor), din 1812, al Tipografiei Universității. Tipărește (și prefațează) tălmăciri din S. Gessner, Voltaire, D. Darvari, datorate lui Eufrosin Poteca și Al. Beldiman, precum și însemnările de călătorie ale lui Dinicu Golescu. Plănuia, la 1817, o „Gazetă românească”, dar abia din 1821, în mai multe serii, scoate „Bibliotecă românească”, prima revistă de literatură în limba română. Întocmește calendare și, în 1826, un manual, Povățuitorul tinerimei către adevărata și dreapta cetire, pe care, din
CARCALECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
oraș, tata Cristea, fratele mai mare, era hâtru. Pârvu își făcuse, din beție, praf gospodăria, dar ceilalți erau oameni întregi. Scunzi, iuți, cu nasuri vulturești și mari păcălici, aveau un surâs pierdut pe fețele lor lungărețe care vădea că veșnic plănuiau câte o ghidușie. Tata Cristea îi întreba pe copii : - Bă, voi știți ce culoare are bășina ? Și-i învăța să-și prindă pârțurile în pahar și să se uite repede. Douăzeci și șase de țigani, Bejenii, cei bătrâni grași, cei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
greci și armeni ai Smirnei (și pentru miile și miile de refugiați greci) faptul că le vedeau era Încurajator și ori de câte ori circula câte-un zvon - ieri un ziar armenesc susținuse că Aliații, dornici să spele păcatul că susținuseră invazia grecească, plănuiau să dea orașul pe mâna turcilor victorioși -, cetățenii priveau În zare la distrugătoarele franceze și la navele de război britanice, Încă la Îndemână pentru a apăra interesele comerciale europene În Smirna, și temerile le erau spulberate. Doctorul Nishan Philobosian o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
istorie de vome. Lefty Încă nu se ținea bine pe picioare. Se tot sprijinea de balustradă. Rămase un timp, cât era nevoie, lângă lanțul despărțitor apoi, traversă la babord și se Întoarse la pupa. Desdemona, stătea singură lângă balustradă, așa cum plănuiseră. Lefty trecu pe lângă ea, zâmbi și Înclină din cap. Ea Îi răspunse, dând din cap cu indiferență, și continuă să se uite În larg. În a treia zi Lefty făcu o altă plimbare după masă. O luă Înainte, traversă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dezastrul. Nu aveam nevoie să vorbim. Ne Înțelegeam fără cuvinte. Dar apoi s-a Întâmplat ceva Îngrozitor. E o sâmbătă dimineața, la câteva săptămâni după ce ne-am mutat pe Middlesex. Lefty mă duce la o plimbare prin noul nostru cartier. Plănuim să mergem până jos la lac. Ținându-ne de mână, traversăm noua noastră peluză din fața casei. În buzunarul de la pantaloni , puțin sub nivelul umerilor mei, se aude cum Îi zornăie mărunțișul. Îi ating degetul mare, fascinat de unghia care lipsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Milton pricepu care era planul părintelui Mike. Așa cum intenționase și Capitolul Unsprezece atunci când amenința că avea să fugă de Încorporare, părintele Mike se Îndrepta spre Canada! Ca și Jimmy Zizmo contrabandistul, se Îndrepta spre ascunzătoarea liberală, fără legi, din nord! Plănuia să scoată banii din țară. Și nu mai mergea Încet. Da, În ciuda motorului cât un degetar, care suna ca o mașină de cusut, Gremlinul reușea să accelereze. Părăsind ținutul pustiu din preajma gării Grand Trunk, intrase În zona luminată, cu trafic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
regională, care alimentează orașul, trece pe la ultimul nivel al subsolului. E aceeași situație cu conducta provincială, care alimentează tot ce e în jurul orașului. Foarte bine, spuse Sergiu. Văd că ți-ai făcut temele, Corvium, zise Aneriu acuzator, să înțelegem că plănuiai o lovitură ca aceasta? Nu. Nu plănuiam o lovitură și în nici un caz o revoluție, precum cea în care ne aflăm acum. Pur și simplu am fost atent la ore. Amărâții ăștia ne-au învățat mult mai mult decât ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nivel al subsolului. E aceeași situație cu conducta provincială, care alimentează tot ce e în jurul orașului. Foarte bine, spuse Sergiu. Văd că ți-ai făcut temele, Corvium, zise Aneriu acuzator, să înțelegem că plănuiai o lovitură ca aceasta? Nu. Nu plănuiam o lovitură și în nici un caz o revoluție, precum cea în care ne aflăm acum. Pur și simplu am fost atent la ore. Amărâții ăștia ne-au învățat mult mai mult decât ar fi trebuit, minții cu nonșalanță. Vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de mine și care a fost în tabăra de instrucție. Etajul doi, totuși, e un coșmar! Coșmar, îți spun! Cu "C" mare! "C" capital! Și partea din spate a colegiului? întrebai eu. Ce-i cu ea? Grădina. A! Da. E plănuit s-o facem una cu pământul în zori, la propriu. Salut! Eu sunt Sergiu! zise el întinzând mâna dreaptă pe lângă mine pentru a fi unită cu o mână surprinzător de albă. Vladimir. Uitasem de el. De fapt, nici nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu voi mai visa? Era real? Peștera aia de care îmi era atât de frică chiar exista? Și cum, adică, nu va fi așa cum îmi doresc? Voi eșua în încercarea mea? Desigur că era o încercare disperată, dar după cum am plănuit-o, avea să dea roade minunate. Totul era minunat și mergea de minune până acum. Bătrânul ăla nu știe ce spune. E doar o plăsmuire a imaginației mele. Atât și nimic mai mult! Capitolul 9 M-am trezit după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Gardienii. Nu Poliția, nu Garda, nu Paznicii, ci Gardienii înșiși! Ar trebui slăviți și petrecuți zile întregi de acum încolo, dar cine avea să le satisfacă bucuria asta? Mai aveam încă multe de făcut și foarte multe de stabilit, de plănuit, de pus în practică. Mai aveam mult de mers pe drumul pe care-l apucasem. Mai aveam încă de ce ne teme. Armata! Deși nu a fost folosită de ani întregi, era totuși o forță redutabilă ce își avea punctele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mantie. Mă ajunsese din urmă. De ce ești tulburat? N-aș ști să-ți spun, zise el neliniștit. Probabil din cauza incidentului cu elicopterul... nu-s sigur. Unde mergem? Am găsit o locație pe aici, pe undeva, care ne va ajuta să plănuim mai bine. Rămase confuz, așa că am continuat: Vezi tu... tocmai incidentul ăsta cu elicopterul mă neliniștește și pe mine. Îmi trebuie sfatul tău ca să facem paza mai bună și să ne organizăm mai eficient, pentru că, după cum vezi, eu n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care se scurge pe fundul fiecărui abis al conștiinței! Era atât de vag! Cu toate că abia îl auzeam, devenea din ce în ce mai puternic și mai tulburător cu fiecare secundă care trecea. Dar mă apropiam prea repede de torent! Ceva nu merge cum am plănuit! Să fi istovit bătrânul prea tare prin asaltul asupra minții sale? Dacă m-am condamnat astfel? El nu va îndrăzni să coboare atât de mult înspre viitură. Data trecută abia a avut putere să mă prindă! Oare... Nu! Da! Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
fel. Acum își amintește. S-a încheiat campania din Dalmația și ieri a fost omagiat alături de unchiul său Tiberius. Se crispează din nou. Fulgere roșii îi joacă în fața ochilor. Scene de răzmeriță. Imaginile încep să se lege. Revede dublul amfiteatru plănuit de Iulius Caesar și terminat de Marcus Agrippa năclăit de sânge. Mulțimea s-a dezlănțuit și au trebuit să intervină cohortele pretoriene și cele urbane. Se foiește panicat. De la ce a pornit totul...? Femeia de lângă el observă mișcarea și întreabă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și se lăsa cuprinsă de o nepăsare prostească. Degeaba îi scutura mâna moartă, îi făcea în taină cu ochiul, o îmboldea din coate sau o trăgea de haină. Zadarnic. Alerga desculță să sărbătorească împreună cu coreligionarii ei Ziua Domnului. Tot ce plănuiseră să facă împreună rămânea pe altădată. Înghite cu greutate nodul de amărăciune din gât. Chiar trecând peste împotrivirea familiei, cum ar fi putut prezenta poporului drept soție o femeie cu apucături atât de ciudate? Și credulă pe deasupra. Îl încredința cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o televiziune locală. Iar de la televiziunea locală s-ar muta la televiziunea prin cablu. Ar fi moderator. Ar prezenta știrile. Ce-i drept, la douăzeci și nouă de ani, cariera lui Ben nu a progresat chiar atât de repede pe cât plănuise el, dar la fel de adevărat e faptul că este pe făgaș, iar schimbările, cum bine bănuiește el, sunt pe cale să apară. Normal că nu i-a dezvăluit redactorului-șef de la Kilburn Herald vreunul din planurile lui, atunci când a venit la interviu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
la culcare rugându-mă la Dumnezeu să mai trimită un copil. Nu prea înțelegeam eu că fără un tată, șansele să se petreacă asta erau foarte mici, dacă nu chiar nule. Așa că, deși am dezvăluit deja mai mult decât am plănuit, asta ar fi prea mult, așa că trag aer în piept și spun vioi: ― Câteodată, dar nu prea des. Mi-era bine de una singură. ― Uite, spune Brad după ce l-am familiarizat cu cele mai profunde detalii ale copilăriei mele, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ce-ți dorești. ― Mmm, murmură ea. Un inel de logodnă cu diamant de opt carate și Nick Maxwell. Viața mea este perfectă. Sunt șocată. ― Vrei să spui că ți-a dat un inel de logodnă? ― Nu fi prostuță. Doar îmi plănuiam viitorul. Râd. ― Uite, convorbirea asta mă costă o avere, și trebuie să vorbesc cu redactorul-șef. Vrei să-mi faci legătura? ― Succes, spune ea, trimițându-mi pupici. Toate bune. ― Și cum e pământul la Hollywood? izbucnește redactorul-șef la telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
transformat în femeia uimitoare cu care s-a tot întâlnit. Prin tot șocul și confuzia asta, observ încet încet apare admirația - și ăsta e cel mai tare sentiment din lume. ― Jemima, șoptește el. Acum nu mai zâmbesc, fără să fi plănuit asta, fără să ne fi gândesc la asta, ne ridicăm amândoi exact în același timp și cădem unul în brațele celuilalt. Îmi doresc ca momentul ăsta să dureze pentru totdeauna, să dispară lumea întreagă și să rămânând doar eu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
comunal a aprobat această cerere, stabilind prețul și suprafața loturilor, urmând ca "plata acelor loturi să se facă în rate"1697. În ciuda acestei decizii a consiliului comunal, "de acum doi ani, și până astăzi, vedem însă că nu s-a plănuit nimic, așa că se adeveresce până la un punct, că locurile promise atunci, în ajunul unor alegeri comunale, au fost mai mult o reclamă electorală"1698. În opinia autorilor articolului citat "cestiunea populărei orașului Constanța și cu ce element anume trebuie populat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1903-1904 la Medgidia se dorea construirea unui spital comunal cu 18 paturi deoarece "actualul spital cu 10 paturi este instalat într-o casă (...) veche și ruinată, situată în centrul orașului"2675. Pe de altă parte, prefectul județului Constanța arăta că "plănuim de pe acum, pentru a fi executate în anul 1904-1905, două școli primare, actuala școală mixtă aflându-se în cele mai proaste condițiuni"2676. Totodată, se intenționa amenajarea unor noi trotuare, plantarea unor arbori în oraș, și "amenajarea unei grădini publice
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să audă din nou văicărelile nesfârșite ale bătrânului rămas fără speranță. Dar dacă vremea războaielor trecuse, atunci pentru ce mai construia Stăpânul o corabie de război? Samuraiul era și el uimit peste măsură. Pesemne că în Sfatul de la castel se plănuia în taină ceva despre care unul ca el n-avea cunoștință. Roku, trebuie să te duci până la Ogatsu și să afli ce se pune la cale! Glasul bătrânului se însuflețise de parcă bătălia mult așteptată ar fi început deja. Cu toate că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dat greș tocmai pentru că au gândit la fel ca voi? Cu toate că ei se arătau nepăsători, am început să le înșir una după alta greșelile propovăduirii iezuite. Ca de pildă, faptul că părintele Coelho și părintele Frois din Ordinul Sfântul Petru plănuiau să transforme Japonia în colonie spaniolă și abia apoi să răspândească în această țară credința creștină, ceea ce i-a înfuriat pe conducătorii Japoniei de îndată ce au aflat de acest plan. Când vine vorba de iezuiți nu mă mai pot stăpâni, orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Matsuki băgă de seamă că vorbea tare și zise cu un zâmbet acru: — Velasco nu s-a urcat pe corabia asta ca să fie tălmaci din datorie față de Sfatul Bătrânilor, ci ca să-și urmeze pornirile inimii sale înverșunate. Ce crezi că plănuiește? întrebă Tanaka. Încă nu-mi dau seama. Orice-ar fi însă, trebuie să avem grijă să nu cădem în plasa lui. — Dacă va încerca să ne împiedice de la însărcinarea noastră, Tanaka își privi sabia, am să-l omor, chiar dacă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-i va lăsa pe cei care au primit botezul întru Hristos. Pentru că Dumnezeu nu-l mai părăsește în veci pe cel ce i-a rostit o dată numele. Așa voiesc să cred eu. După cum îmi închipuisem, sau mai bine zis, după cum plănuisem, vestea că japonezii aveau să primească botezul se răspândi în tot orașul Mexico din gură în gură, de la arhiepiscop la oamenii de seamă și de la un călugăr la altul. De câteva zile, toți cei cu care mă întâlnesc mă întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]