KorAP: Find »[drukola/base=plagă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...159 >

3,974 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

ulcerații). Această excizie un act chirurgical specific centrului de arși care poate pune probleme particulare specialistului reanimator pentru susținerea postoperatorie a pacientuluieste de două tipuri: tangențiala și suprafascială. Excizia tangențiala constă în tăierea de straturi succesive (că o bărbierire) din plaga arsă până în mornentul în care se ajunge în țesut sănătos. Metodă are avantajul că econornisește straturile profunde ale dermului, atunci când nu sunt afectate și permite vindecarea cu sechele funcționale minime. Dezavantajele sunt multiple: sângerare importantă (la membre poate fi diminuată

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
amniotice au proprietăți intermediare între alloși xenogrefe. La fel ca xenogrefele nu se vascularizează prin inosculație și au potențial de transmitere a bolilor că orice allogrefă. Deși cu o amploare restrânsă de utilizare, metoda are avantaje recunoscute: aderenta bună la plaga; permite evaporarea fluide]or; permite relativ ușor urmărirea evoluției; scade sau chiar înlătura durerea provocată de schimbarea pansamentelor; estrogenii par a stimula cicatrizarea ; economică prin disponibilitatea în cantitate nelimitată. Xenogrefa cea mai frecvent utilizată este pielea de porc. Nu este

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
bilaminar, fiind alcătuit dintr-un analog dermicrețea de nylon impregnata cu colagen porcin și acoperită cu o foita de silicon că substituent epidermic. Este considerat un excelent înveliș temporar pentru arsurile profunde având calități asemănătoare dermului porcin: bună aderenta la plaga, permite transmiterea vaporilor și lichidelor, controlează infecția, nu determina reacție inflamatorie, nu se fragmentează la ridicare și lasă în urmă țesut ganular de calitafe. Substituienții cutanați temporari sintetici (OpSite®, Tegaderm®, Biofilm® Omniderm® etc.) sunt copolimeri de silicon, poliuretan și clorura

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
și lasă în urmă țesut ganular de calitafe. Substituienții cutanați temporari sintetici (OpSite®, Tegaderm®, Biofilm® Omniderm® etc.) sunt copolimeri de silicon, poliuretan și clorura de polivinil preparați sub formă de gel, burete, membrana sau peliculă semipermeabila ce nu adera la plaga. Reduc remarcabil pierderile de lichide dar nu pot controla infecția. Epidermul de cultură ca metodă de acoperire definitivă a reprezentat unul dintre punctele de cotitură în tratamentul arsurilor. Se prepară pornind de la o biopsie din pielea neafectata care este supusă

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
organizare stromală și vasculara normală iar abia după 4-5 ani apariția fibrelor de elastina. În afara tehnologiei costisitoare dezavantajele aplicării culturii de epiderm decurg din fragilitatea să și din durata necesară producerii. Perioadă de așteptare de 3-4 săptămâni duce la: colonizarea plăgii și tararea pacientului; rata scăzută de priză; fragilitatea epidermului primar integrat; probabilitatea pierderilor secundare; prelungirea imobilizării pentru a favoriza priză foitelor epidermice. Derm dezepidermizat omorât se poate crea un substituient dermic eliminând din pielea umană toate celulele epidermice și dermice

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
și dermice dar menținând structura și integritatea biochimica a matricei dermice extracelulare și complexul membranei bazale. Astfel se exclude posibilitatea oricărei reacții imune sau inflamatorii. Odată grefat produsul nu este eliminat ci colonizat de fibroblastii gazdei, apoi este încorporat în plaga prin revascularizare și repopulare celulară. După integare, se aplică o grefă subțire autologă. Matrice dermica extracelulara (Integra® , echivalent dermic cu chitosan) Pornind de la constituientii extracelulari ai dermului normal, în laborator se poate crea o matrice asemănătoare. Plasată în plaga, este

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
în plaga prin revascularizare și repopulare celulară. După integare, se aplică o grefă subțire autologă. Matrice dermica extracelulara (Integra® , echivalent dermic cu chitosan) Pornind de la constituientii extracelulari ai dermului normal, în laborator se poate crea o matrice asemănătoare. Plasată în plaga, este vascularizata și poate constitui suport pentru grefa de piele sau foitele epidermice. Integra® are o structură 380 bilaminară alcătuită dintr-un analog dermic matrice acelulara de derm liofilizata și un analog epidermic membrana de silicon. Particularitatea să constă în

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
inițial. Ulterior, cănd prin peliculă de silicon se observă o vascularizare bună a substratului dermic, stratul superficial se îndepărtează și neodermul autolog se grefează cu piele autologă foarte subțire, larg expandata. Integra® oferă următoarele avantaje: permite închiderea fiziologica imediată a plăgii; facilitează rapidă mobilizare și reabilitare a pacientului; îndepărtarea stratului de silicon poate fi amânată până când există zone donatoare suficiente pentru recoltarea de noi autogrefe de piele; relativ atraumatic, comparativ cu excizia xenoși allogrefelor; necesită grefe de piele foarte subțiri, deci

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
proteinele constituiente ale matricei și factori de creștere. După grefarea echivalentului dermic fibroblaștii continuă sinteză și elaborarea acestor factori de creștere ceea ce are un efect bioactivcreșterea vascularizației, sinteză de proteine ale matricei extracelulare, dezvoltarea keratinocitelor însămânțate, reepitelizarea pornind de la marginile plăgii. Pielea reconstruită sunt 3 modalități practice de a epidermiza „un derm artificial”: în vivo este acoperit cu grefe autologe sau cu foite de keratinocte de cultură autologe; in vitro este utilizat ca suport pentru cultura de keratinocite. Ultima varianta a

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
rapid cercul vicios durere, edem (cu instalare redorilor, fixarea mâinii în poziție antalgica nefuncfionala,) care se asociază contracturii musculare și cicatriceale. Subliniem că gradul de recuperare a mâinii arse este invers proporțional cu timpul necesar obținerii vindecării. Vindecarea rapidă fără plaga granulara limitează riscul apariției cicatricilor vicioase, hipertrofice, retractile, cu deformarea arhitecturii mâinii cu sindactilii, retracția primei comisuri cu limitarea antepulsiei și opozabilității policelui, retracția în flexie a degetelor (camptodactilie) sau inclinarea lor laterală față de ax (clinodactilie) ori contracturi cicatriceale mediopalmare

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

concomitente, ceea ce constituie politraumatismul. Frecvența politraumatismelor face ca leziunea traumatică izolată să se întâlnească cât mai rar. Indiferent de modul de acțiune al violenței asupra organismului, rezultatul se rezumă la două tipuri de leziuni: traumatisme închise, contuziile și traumatisme deschise, plăgile. Elementele distinctive ale acestor două tipuri de leziuni sunt constituite de integritatea tegumentului, aspectul clinic și evolutiv al leziunilor, cât și de prezența infecțiilor. Această împărțire, deși discutabilă, este posibilă din considerente didactice. 12.2. CONTUZIILE Contuziile sunt reprezentate de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
ale contuziilor sunt variabile și strâns legate de violența și de durata de acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile subiacente pot suferi multiple decolări, rupturi vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
susținut. Rezultatele obținute sunt mediocre. Acest lucru a determinat efectuarea exciziei tuturor țesuturilor devitalizate a căror rezultat este mult mai bun. Amputația extremității ca metodă de suprimare a tuturor modificărilor anatomice și funcționale este astăzi părăsită. 12.3. TRAUMATISMELE DESCHISE PLĂGILE Plaga este o soluție de continuitate a tegumentelor și mucoaselor care interesează și țesuturile subiacente produsă sub acțiunea unui agent traumatic. 12.3.1. ETIOLOGIE SI CLASIFICARE Diversitatea factorilor etiologici, a condițiilor în care ei acționează, ca și particularitățile biologice

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Rezultatele obținute sunt mediocre. Acest lucru a determinat efectuarea exciziei tuturor țesuturilor devitalizate a căror rezultat este mult mai bun. Amputația extremității ca metodă de suprimare a tuturor modificărilor anatomice și funcționale este astăzi părăsită. 12.3. TRAUMATISMELE DESCHISE PLĂGILE Plaga este o soluție de continuitate a tegumentelor și mucoaselor care interesează și țesuturile subiacente produsă sub acțiunea unui agent traumatic. 12.3.1. ETIOLOGIE SI CLASIFICARE Diversitatea factorilor etiologici, a condițiilor în care ei acționează, ca și particularitățile biologice ale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
soluție de continuitate a tegumentelor și mucoaselor care interesează și țesuturile subiacente produsă sub acțiunea unui agent traumatic. 12.3.1. ETIOLOGIE SI CLASIFICARE Diversitatea factorilor etiologici, a condițiilor în care ei acționează, ca și particularitățile biologice ale țesuturilor, imprimă plăgilor aspecte variate pe care nici o clasificare nu poate să le cuprindă în totalitate. Plăgile se clasifică după: 1. Natura agentului vulnerant: agent mecanic: plăgi prin înțepare, tăiere, mușcare, zdrobire, prin arme de foc, explozie; agent termic: arsuri, degerături; agent chimic

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
acțiunea unui agent traumatic. 12.3.1. ETIOLOGIE SI CLASIFICARE Diversitatea factorilor etiologici, a condițiilor în care ei acționează, ca și particularitățile biologice ale țesuturilor, imprimă plăgilor aspecte variate pe care nici o clasificare nu poate să le cuprindă în totalitate. Plăgile se clasifică după: 1. Natura agentului vulnerant: agent mecanic: plăgi prin înțepare, tăiere, mușcare, zdrobire, prin arme de foc, explozie; agent termic: arsuri, degerături; agent chimic: acizi, baze, săruri; Acești factori acționează de obicei izolat, dar se pot asocia determinând

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Diversitatea factorilor etiologici, a condițiilor în care ei acționează, ca și particularitățile biologice ale țesuturilor, imprimă plăgilor aspecte variate pe care nici o clasificare nu poate să le cuprindă în totalitate. Plăgile se clasifică după: 1. Natura agentului vulnerant: agent mecanic: plăgi prin înțepare, tăiere, mușcare, zdrobire, prin arme de foc, explozie; agent termic: arsuri, degerături; agent chimic: acizi, baze, săruri; Acești factori acționează de obicei izolat, dar se pot asocia determinând apariția plăgilor complexe. 2. Regiunea interesată de traumatism: plăgi ale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
clasifică după: 1. Natura agentului vulnerant: agent mecanic: plăgi prin înțepare, tăiere, mușcare, zdrobire, prin arme de foc, explozie; agent termic: arsuri, degerături; agent chimic: acizi, baze, săruri; Acești factori acționează de obicei izolat, dar se pot asocia determinând apariția plăgilor complexe. 2. Regiunea interesată de traumatism: plăgi ale capului, gâtului, toracelui, abdomenului, membrelor și coloanei vertebrale; 3. Număr: unice și multiple; 4. Profunzime: plăgi superficiale și profunde. Profunzimea plăgii se stabilește odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
mecanic: plăgi prin înțepare, tăiere, mușcare, zdrobire, prin arme de foc, explozie; agent termic: arsuri, degerături; agent chimic: acizi, baze, săruri; Acești factori acționează de obicei izolat, dar se pot asocia determinând apariția plăgilor complexe. 2. Regiunea interesată de traumatism: plăgi ale capului, gâtului, toracelui, abdomenului, membrelor și coloanei vertebrale; 3. Număr: unice și multiple; 4. Profunzime: plăgi superficiale și profunde. Profunzimea plăgii se stabilește odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
chimic: acizi, baze, săruri; Acești factori acționează de obicei izolat, dar se pot asocia determinând apariția plăgilor complexe. 2. Regiunea interesată de traumatism: plăgi ale capului, gâtului, toracelui, abdomenului, membrelor și coloanei vertebrale; 3. Număr: unice și multiple; 4. Profunzime: plăgi superficiale și profunde. Profunzimea plăgii se stabilește odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire (plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
factori acționează de obicei izolat, dar se pot asocia determinând apariția plăgilor complexe. 2. Regiunea interesată de traumatism: plăgi ale capului, gâtului, toracelui, abdomenului, membrelor și coloanei vertebrale; 3. Număr: unice și multiple; 4. Profunzime: plăgi superficiale și profunde. Profunzimea plăgii se stabilește odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire (plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
asocia determinând apariția plăgilor complexe. 2. Regiunea interesată de traumatism: plăgi ale capului, gâtului, toracelui, abdomenului, membrelor și coloanei vertebrale; 3. Număr: unice și multiple; 4. Profunzime: plăgi superficiale și profunde. Profunzimea plăgii se stabilește odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire (plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
membrelor și coloanei vertebrale; 3. Număr: unice și multiple; 4. Profunzime: plăgi superficiale și profunde. Profunzimea plăgii se stabilește odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire (plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
profunde. Profunzimea plăgii se stabilește odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire (plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave (cu leziuni viscerale). Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pot interesa organe cavitare

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire (plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave (cu leziuni viscerale). Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pot interesa organe cavitare determinând la torace pneumotorax sau pneumomediastin asociat de regulă cu hemoragie (hemopneumotorax

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]