3,039 matches
-
precum netoții pentru pixul moștenit de la strămoșii plecați în lumi mai liniștite. Țara nu poate fi iubită precum nu pot să iubesc numele cafelei pe care nu o mai beau deoarece am acum boabe râșnite. Nu pot iubi nici minunatele plaiuri înverzite sau lacurile alpine de la poalele crestelor pleșuve. Pădurile „l-am iubit” atât încât aproape nici nu mai există. Iubirea „de frate” a locuitorilor ei este caracterizată de certuri care ajung la măciuci și cuțitoaie de atâta dragoste. Decât să
IUBESC ROMÂNIA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354157_a_355486]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > EMOȚIE ȘI CULOARE PE PLAI MOVILEAN Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017 Toate Articolele Autorului Concursul Județean de pictură ,,Culorile Bărăganului “- ediția a IX-a și-a desemnat câștigătorii, vineri, 19 mai 2017. Spațiul Căminului Cultural a reprezentat locul
EMOȚIE ȘI CULOARE PE PLAI MOVILEAN de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354557_a_355886]
-
cartea de onoare a școlii movilene. Felicitări tuturor celor implicați în activitate și, în mod special, celor ce și-au înscris numele pe diploma de câștigător al concursului de pictură ,,Culorile Bărăganului”! Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Emoție și culoare pe plai movilean / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2332, Anul VII, 20 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
EMOȚIE ȘI CULOARE PE PLAI MOVILEAN de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354557_a_355886]
-
bucuria și simțămintele elevilor, din prezentarea făcută, am înțeles că, culoarea din momentele dedicate picturii, spiritul din competițiile sportive, entuziasmul sădirii unui pom de câtre elevii ce nu vorbeau aceeași limbă, români și polonezi, dansul de la șezătoarea românească , muzica specifică plaiurilor românești dar și cuvintele răscolitoare ale baladei Miorița, au creat punți de comunicare între grupurile elevilor implicați în proiect. Dincolo de toată experiența acumulată de către elevi, se pare că în urma acestor proiecte educaționale, cel mai important produs final, a fost floarea
CONCURS NAŢIONAL DE PRODUSE FINALE, ALE PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAME COMUNITARE ,,MADE FOR EUROPE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354615_a_355944]
-
înalt ... nu numai fizic. Este un bărbat de onoare și de cuvânt, îi plac oamenii inteligenți și talentați, pe care-i sprijină fără rezerve și fără orgolii de doi bani, cum se mai întâmplă în această lume, nu numai pe plaiurile mioritice. Vorbesc în deplină cunoștință de cauză. În plus, este un scriitor interesant, care lucrează (din câte pot constata zilnic, văzându-l pe Messenger!) de dimineața până seara. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, membru corespondent al Academiei
AL.FLORIN ŢENE- 70 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354708_a_356037]
-
este atît de actual azi, săracul de el! Lacunele sistemului politic din timpul vieții lui, sunt și azi prezente nu doar în piesele de teatru, ci și în viața de zi cu zi, ca și atunci. Oare chiar merită acest plai mioritic al nostru să mai fie batjocorit într-un asemenea hal? Până când? Eu cred că a sosit timpul să ne venim în fire, să prețuim, să slăvim și să sfințim și noi - generația de azi -, Istoria Eroilor Neamului nostru și
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
la rându-i are obligația morală să risipească ceață, să facă drum și spațiu larg luminii binecuvântate a cugetului, și doamna profesoară a împlinit această cu prisosință, într-o vreme când „ întunericul” necunoașterii prin omitere amenință să ia în stăpânire plaiurile sufletului. Salvarea lumii vine prin cultură și religie, se știe, dar lumea este constituită din persoane și fiecare trebuie să înțeleagă că trebuie să se salveze(mântuie) pe sine și să-i influienteze prin personalitatea să pe cei din jur
PUTEREA TAINICĂ A CUVÂNTULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347049_a_348378]
-
decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt un trecător spre eternitate, flămând de iubire, de iubirea divină, de iubirea de viață; viața aceasta care mi-a fost dată într-o zi de iunie, în urmă cu aproape 52 de ani pe plaiurile dobrogene, într-o familie de oameni creștini, unde temelia tuturor lucrurilor era dragostea. În trecerea mea am fost însoțită de o sete nestăvilită de cunoaștere și pot să spun că această dorință de a cunoaște, încă este prezentă în sufletul
ANA GEORGESCU de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347157_a_348486]
-
fost culese și publicate de către profesorul Florin Pușcariu în 1913 și astăzi sunt păstrate la Muzeul Brukenthal din orașul de pe Cibin”. În vocea amicului ce-mi stătea în față simțeam o undă de mândrie, pe bună dreptate justificată: aparținea acestor plaiuri și povestea cu drag și dor de ele! În imediata vecinătate a Sebeșului de Sus se află localitățile Sebeșul de Jos, Racoviță și Avrig. „În Sebeșul de Jos, deși nu era cu nimic mai presus decât satul meu, trăia o
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
anul 1241 a fost resimțită și aici; au pârjolit tot ce le-a stat în cale; se spune că unii dintre ei, după cum povesteau batrânii, au căzut de pe cai” și au rămas aici; așa au primit aceste locuri numele de Plaiul Tătarului, care mai apoi s-a transmis de la o generație la alta. Cu ce puteau să se ocupe sătenii lui Dumitru Sinu mai bine la poalele munților decât cu agricultura și creșterea animalelor?! Cultivau cu sudoarea frunților și truda mâinilor
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
fiind, celești să fim ! Ca merii-n toamnă meruim, precum cireșii cireșim, precum stejarii stejirim... Din tată-n fiu ne ogorim, de dor de iarbă dogorim și gândul ni-l clorofilim ... În sinea noastră dunărim, și ne mereu melancolim... Pe plaiul vechi să timpurim, privighetori trandafirim ! Referință Bibliografică: DESTIN / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Janet Nică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DESTIN de JANET NICĂ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357207_a_358536]
-
Dau examenul la goarnă. Șase ciocănitori mari Vor s-ajungă toboșari. Șapte vrăbii pe balcon Se bat pentr-un xilofon. Opt grauri pe ram, vioi, Dau concert, live,la oboi! Nouă ciocârlii istețe Vor vioara să învețe. Zece fluturi de pe plai Suflă ne-ntrecuți în nai. Ce noroc pe pielea lor Să le fiu eu profesor ! Referință Bibliografică: Profesorul de muzică / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
PROFESORUL DE MUZICĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357297_a_358626]
-
în 2003 cu volumul de povestiri, sugestiv intitulat Țara Fericirii, editat de Fundația Desire din Cluj-Napoca, volum cu care obține premiul special al juriului la Festivalul Liviu Rebreanu din Bistrița, ediția 2005. Copilul din sufletul acestui OM MARE, născut pe plaiurile arădene într-o zi călduroasă de iulie 1947, are însă multe de dăruit, și în 2006 se prezintă la Festivalul Prichindel din Nürnberg, unde obține mai multe premii cu muzică pentru copii și prezintă cărțile Legendele Nürnbergului și Rotofel, cărți
ELENA CESAR VON SACHSE ŞI „CĂMAŞA PURPURIE” A TALENTULUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357348_a_358677]
-
mea iubită,/ De o vorbă din Ardeal.// O lacrimă-mi se prelinge/ Din colțul ochiului stâng,/ Nostalgia mă învinge/ Și tăcut încep să plâng.// Simt în pieptu-mi un fior/ Și bătăi de zeci ciocane,/ Fiindcă inimii i-e dor/ După plaiuri transilvane!// Pe pământuri australe,/ M-a cuprins așa-ntr-o doară,/ Dor de gliile natale/ Ce călcam odinioară!//" (poezia „Transilvania”) Ardelean și imnuitor din stirpea poeților cu mult suflet, ca prietenul nostru Ioan Alexandru, „cântecul” său, nu are o substanță
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
Aaa ... America de Sud! exclamă el mândru/ - Nu! Europa, replicai eu abia șoptit ... / - Europa? Europa! strigă luminându-se la față ... !?/ - Evrika! Rusia ... Cortina de Fier!// Intrigat, supărat, cu un oftat,/ încep sa-i zic și să-i explic:/ „Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de rai..."/ Omul curios, puțin mai serios, mă măsoară tot,/ uitându-se la mine ca la un animal ciudat:/ - Nastasi, Comaneci, Drachiula!/ - Da, da, da! spun eu ușurat,/ dar totuși foarte deprimat, / căci dezinteresat,/ omul mi-a
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
-n sânge, ploaia ... Când primești o corcodușă ... 6 iulie 2010”. Autorul a inserat în volum și psalmi laici. Ex. “Psalm”; Psalmii neîncăperii”; “Psalmul contemporanilor mei”; ș.a. Dar și poeme închinate unor poeți clasici precum: Adrian Păunescu, sub genericul “Poeți pe plaiul mioritic”. Așa cum am menționat, Lumina joacă un rol esențial în viața și opera poetului, fără ea, nimic nu ar fi posibil. Frânturi din această Neînserată Lumină găsim pretutindeni în lirica lui, sub forma unor mici bobițe de mărgăritar: “Peste tot
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
stătea sacrificiul suprem. Apoi, existența și durata poporului român își găsesc expresia cea mai adâncă și totodată sprijinul cel mai solid și în chintesența Imnului Național. Aceasta demonstrează limpede faptul că imnul este biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din zestrea
ÎNDEMN LA UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357490_a_358819]
-
Mănăstirea “Sfântul Ioan Evanghelistul” și “Sfânta Cuvioasă Eufrosina” din localitatea Cornu, județul Prahova, este construită pe un teren aflat în punctul numit Topșeni - Podișor, de unde, spre sud, se deschide privirii o priveliște încântătoare asupra orașului Câmpina, iar spre apus, frumusețea plaiurilor ce împodobesc valea râului Prahova, al cărui curs însoțește drumul DN 1ce leagă între ele orașele București și Brașov. Gândul ctitoririi acestei mănăstiri îi aparține doamnei Aurora Cornu-Cornea, scriitoare de origine română, stabilită în Franța, la Paris. După propria mărturie
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
doamnei Aurora Cornu-Cornea, scriitoare de origine română, stabilită în Franța, la Paris. După propria mărturie, gândul ctitoririi unei mănăstiri i-a apărut pe neașteptate, în anul 2002 și a avut două coordonate principale. A fost, mai întâi, dorința ca și plaiurile satului natal să aibă binecuvântarea unui lăcaș sfânt, o mănăstire de monahii, așa cum Locurile Sfinte - pe care le-a vizitat chiar în acel an și a căror asemănare cu plaiurile prahovene, mai ales în ceea ce privește zona centrală a Galileii, a uimit
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
două coordonate principale. A fost, mai întâi, dorința ca și plaiurile satului natal să aibă binecuvântarea unui lăcaș sfânt, o mănăstire de monahii, așa cum Locurile Sfinte - pe care le-a vizitat chiar în acel an și a căror asemănare cu plaiurile prahovene, mai ales în ceea ce privește zona centrală a Galileii, a uimit-o, au avut parte de binecuvântarea prezenței Domnului Iisus Însuși. A fost, apoi, dorința de a nu înstrăina din zestrea satului natal averea părinților, ci de a i-o redărui
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > IARNĂ ORFICĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului iarnă orfică (la 165 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu) cu mantia-albă, îmbrumată, coboară Orfeu peste plai, el este pruncul Limbii Române și se numește Eminescu Mihai. e iarnă pe dealuri moldave, zăpezi mari cad pe Ipotești, acum se naște Emin din vise: un Făt-Frumos din povești. când luna în noapte-l văzu, lebăda se prefăcu-n
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357828_a_359157]
-
și muzele l-așteaptă în prag; e un blestem căzut ca din rai, ursitorile îi fac și-i desfac viitorul, căci s-a născut Voivodul Mihai. la mijloc de iarnă pe aripi de vânt, trece peste munți, dar și peste plai, trece ca un Crai Pruncuțul Mihai. Muza Poeziei iese din mormânt, l-aude cântând pe deal și pe plai pe-un petic de Rai, pe-nlunate nopți la noi pe la porți și îi stă în cale Domnului Mihai ca să-l înzeiască
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357828_a_359157]
-
viitorul, căci s-a născut Voivodul Mihai. la mijloc de iarnă pe aripi de vânt, trece peste munți, dar și peste plai, trece ca un Crai Pruncuțul Mihai. Muza Poeziei iese din mormânt, l-aude cântând pe deal și pe plai pe-un petic de Rai, pe-nlunate nopți la noi pe la porți și îi stă în cale Domnului Mihai ca să-l înzeiască cu daruri mărețe pline de noblețe. vineri, 2 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: iarnă orfică / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357828_a_359157]
-
interpretarea clasică a baladei, care sublinia resemnarea ciobanului moldovean în fața morții, prin anii ”30 Lucian Blaga a dezvoltat o întreagă teorie a spațiului mioritic, potrivit căreia poporul român își are originea în totalitate în zona carpatină, pe acel ,,picior de plai”. Recent, profesorul Ștefan Dumitrescu, propus în anul 2010 la Premiul Nobel pentru literatură, la inițiativa Editurii Mușatinia a scris o cronică literară a volumului Miorița mit triadic. În volumul Miorița mit triadic, mitul reprezintă esența vieții spirituale românești. Lecturând această
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
Presărat peste vai, peste munți și câmpii În ea freamătă cu primăvară Duhul, Prea Înaltul Când la Paști înaltă osanale corul de copii. Patria lui Verdi este poartă de aur spre cer Imens deschisă în azurul oglindit în mare Cu plaiurile sale adâncite în profund mister Cu îngeri întrupați din piatră pe Cărare. Patria lui Verdi este țara lui Sân Pietro Aici pietrele vorbesc despre eternitate Sunt botezate cu sângele primilor creștini, Al Apostolilor Petru și Pavel uciși în cetate! Patria
ITALIA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357915_a_359244]