2,670 matches
-
apă. Kepler a fost însă dezamăgit să vadă că modelul său poliedric nu era întocmai confirmat de observații, de aceea l-a abandonat. Motivul eșecului, însă, a fost tocmai marea descoperire a lui Kepler, care avea să revoluționeze astronimia: orbitele planetare nu erau în realitate circulare (că în modelul copernican), orbitele planetare erau eliptice. 78 (ÎI, 169) separă elementele în legături finite: Elementele, adică, în una dintre manifestările lor, cei patru Zoa (Tharmas-Apa, Urthona/Los-Pămîntul, Luvah-Focul, Urizen-Aerul), fragmentează/ divid/ dezbina și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
poliedric nu era întocmai confirmat de observații, de aceea l-a abandonat. Motivul eșecului, însă, a fost tocmai marea descoperire a lui Kepler, care avea să revoluționeze astronimia: orbitele planetare nu erau în realitate circulare (că în modelul copernican), orbitele planetare erau eliptice. 78 (ÎI, 169) separă elementele în legături finite: Elementele, adică, în una dintre manifestările lor, cei patru Zoa (Tharmas-Apa, Urthona/Los-Pămîntul, Luvah-Focul, Urizen-Aerul), fragmentează/ divid/ dezbina și se fragmentează/ divid/ dezbina. Ele fragmentează spiritul (infinit, i.e. energia infinită
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
4 Zoa, fiecare cu cîte 4 porți, ce sînt dispuse în cele 4 puncte cardinale), adică dintre sfera fizică, materială [Generare și Ulro], sfera spirituală [Eden] și sfera intermediară, psihoidă, onirica [Beula]. Aici este vorba, așadar, nu doar de zboruri planetare, ci și de zboruri spirituale, psihice, onirice, inițiatice, șamanice, etc. De asemenea, este vorba de traiectorii pe distanțele dintre Centru și Circumferință, dintre Zenit și Nadir (cf. structura Golgonoozei), si, probabil, implicit, dintre Soare și Pămînt [caz neinclus între cele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
caz neinclus între cele cinci cazuri corespunzînd celor cinci corpuri "platonice", descrise complet la notă despre Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)]. În fine, prin termenul Paralelograme...poligonale Blake acoperă și ultimul caz de corpuri "platonice", solide, care exprimă distanțele dintre orbitele planetare (fenomen descoperit de Kepler pe la 1596), pe care nu l-a surprins prin descrierile de mai sus: pe lînga sferele dintre Saturn și Jupiter (cub-hexaedru), Jupiter și Marte (piramidă-tetraedru), Marte și Terra (dodecaedru), Venus și Mercur (octaedru), identificate mai sus
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Blake face distincție între Eagles = vulturi/acvile-spirite celeste, superioare, si Vultures = vulturi hoitari, ce se hrănesc cu stîrv, spirite inferioare. 125 (IV, 169) stînci multe împietresc, multe planete: Blake descrie aici una dintre funcțiile ciocanului lui Los/Urthona (crearea sistemelor planetare), si echivalează în mod limpede cuvîntul "rock" (stîncă) cu "planet" (planetă). Ulterior va arăta ca ciocanul acesta creează și ritmurile temporale (așadar, armoniile rotaționale). 126 (IV, 199) astfel începu înlănțuirea lui Urizen: moment crucial în firul epic narativ, care semnifică
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tehnice, etc.) probleme care au generat conceptul de „problematica lumii contemporane”. După Văideanu și colab., (1986), termenul „problematica lumii contemporane” definește „un ansamblu vast și complex de probleme (economice, culturale, demografice, tehnologice) emergente aflate în interdependență și având un caracter planetar”. UNESCO a adoptat o delimitare proprie a problematicii internaționale (ținând seama mai ales de domeniile sale de competență) ce cuprinde: drepturile omului, mediul înconjurător și resursele, comunicarea, știința, tehnologia și societatea, creșterea economică, educația, cultura (Duțu M., 1989). În „anii
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
economică și socială devin subiecte centrale ale dezbaterii publice și teme centrale pentru întărirea unității europene. În context, autorul subliniază: "Experiența țărilor centrale și est-europene va îmbogăți colecția de principii, strategii și politici sociale, care să mențină Europa drept reperul planetar al unei societăți juste și echitabile"(pag.25) Deoarece în rândul acestor țări se află și România, în lucrare se trece la a doua parte a sa, care se axează pe modelul social românesc-parte integrantă a celui de-al V
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a studiilor și cercetărilor pe plan mondial, elaborate fie de instituțiile specializate de stat sau private, fie de persoane individuale, urmăresc cele două mari componente ale resurselor naturale petrolul și gazele naturale, atunci când tratează problemele energetice la scară regională sau planetară. Sunt ocolite cu bună știință celelalte resurse, cu o pondere relativ mică, deocamdată, în totalul resurselor globului pământesc. Se procedează în acest mod, deoarece contribuția hidrocarburilor la dezvoltarea generală a lumii joacă, de multă vreme, rolul cel mai important, or
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în mod cert liderilor români posibilitatea unei mai bune înțelegeri a complexității problemei neproliferării nucleare, a profundelor sale implicații de natură politică, economică, științifică, tehnologică și militară, a consecințelor în planul raportului de forțe și al echilibrului strategic la scară planetară. Dezbaterile de la ONU și discuțiile din Comitetul celor 18 state pentru dezarmare au furnizat, la rîndul lor, un larg evantai de informații privind direcțiile în care evoluează pozițiile statelor neposesoare de arme nucleare față de problema neproliferării. Laolaltă, toate aceste elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Cu o asemenea putere de calitate superioară, omul Mileniului III este abilitat să facă față noilor provocări ale globalizării, care sunt pe măsura gradului înalt de civilizație atins de societatea contemporană. 1. Globalizarea este procesul de extindere interdependentă la nivel planetar a fluxurilor economice internaționale. Globalizarea actuală este un nou mod de existență a comunității internaționale. Amploarea și conținutul fluxurilor economiei mondiale comerțul cu bunuri și servicii, cooperarea internațională în produse, transporturile și comunicațiile, transferul de tehnologii și dreptul de proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea și caracteristică a secolului al XX-lea. În era actuală ea este însă diferită, are trăsături specifice: piețe noi piețe valutare și de capital legate global, operând 24 de ore zilnic, cu operațiuni la distanțe planetare; mecanisme noi legături Internet, telefoane celulare, rețele mass-media; noi actori Organizația Națiunilor Unite, instituțiile specializate ale ONU, corporațiile transnaționale cu putere economică mai mare decât multe state, rețele globale de organizații neguvernamentale și alte grupări care depășesc granițele naționale; noi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
prevenirea creșterii vulnerabilității; îngustarea inegalităților între țări și în cadrul lor; o echitate crescândă în negocieri și structurile guvernării internaționale; punerea preocupării umane și a drepturilor omului în centrul politicii și acțiunii internaționale; protecția securității umane și reducerea vulnerabilității pe scară planetară; construirea unei arhitecturi globale noi pentru secolul al XXI-lea. 1. Globalizarea și vulnerabilitatea. Globalizarea aduce cu sine riscul vulnerabilității crescute. Vulnerabilitatea poate fi definită ca riscul pentru economiile naționale și economia mondială de a fi afectate negativ de șocuri
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de un tezaur de idei emise pornind de la experiența secolului care s-a încheiat cu anul 2000. Se poate vorbi de un consens asupra necesității unor schimbări fundamentale majore în guvernarea globală, pentru ca dezvoltarea umană să fie realizată pe scară planetară. Se distinge o nouă abordare conceptuală, după care noile și mai puternicele instituții internaționale ale guvernării globale sunt văzute ca bunuri publice globale. Noua arhitectură a guvernării globale va fi, evident, multidimensională. Dintre dimensiunile ei, cea determinantă va fi noua
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
național”, dar mai ales de sursă a reperelor existențiale înscrise în ceea ce numim prin noțiunile de „teleprezență”, „telerealitate”, „star-sistem”, valori ale vedetismului. Televiziunea devenită atotputernică în zilele noastre, a ajuns un incubator și o pepinieră în care cresc la scară planetară exemplarele unei noi linii în evoluția speciei umane - „video-copiii”, cum îi numește Satori - un produs deviat de la modelul uman definit prin cultura scrisă și vorbită și transformat prin televiziune în homo videns. Acesta reprezintă, după autorul citat, o formă de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a spori confuzia, Spengler afirmă: "Apariția modelului de cultură superioară în istoria umanității se datorează hazardului, al cărui sens nu poate fi înțeles. De asemenea, este posibil ca un eveniment neașteptat să determine apariția unei forme complet diferite de ființa planetară"114. "Nașterea eului"115 este legată profund de evoluția umană, diferențiind omul de animal. Numai omul are conștiință și numai omul ajunge să fie capabil de înțelegere a mecanismelor complexe ale vieții și societății. În dezbaterea despre "eu" și conștiința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
prin greci, romani, Europa Medievală și apoi prin apariția și dezvoltarea capitalismului. Cu privire la poziționarea geografică a activității și acțiunii economice, Georges Bataille consideră că planeta pământ are o anume energie ce nu este repartizată uniform pe suprafața sa. Între energia planetară și viața și acțiunea economică, ar exista o strânsă legătură. Explică astfel natura absolut geografică, mereu deasupra ecuatorului, adică partea de nord a planetei, a apariției și dezvoltării civilizației umane pe întreg parcursul istorici cunoscute, de la primele imperii și până în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în decursul secolului XX se renunță la folosirea aurului și argintului nu numai ca monedă efectivă, ci și ca etalon al circulației monetare. Cel mai important ține de cantitatea extrem de redusă de metal prețios în raport cu nevoile unei circulații comerciale uriașe, planetare. În același timp, bogăția sau sărăcia națiunilor tind să se îndepărteze de cantitatea de aur pe care acea țară o putea mobiliza. În modernitate lumea se complică foarte mult, economia și circulația monetară fiind obligate să răspundă noului context. Chiar dacă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Băncile falimentează iar oamenii sunt deposedați de averi. Jacques le Goff numește această situație: "Băncile italiene, îndeosebi cele florentine, sunt în 1343, victimele unor falimente catastrofale"536. Lumea occidentală se afla sub presiunea creșterii populației și înfloririi comerțului la nivel planetar. Moneda metalică din aur și argint își trăia ultima epocă. În această perioadă încep să apară înscrisurile care vor ține loc de metal monetar și apoi aceste înscrisuri vor fi înlocuite de bucăți de hârtie emise de către bănci, ce vor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la punerea bazelor primei diviziuni internaționale globale a muncii. Dacă Adam Smith ne învățase din punct de vedere teoretic că diviziunea muncii și schimbul sunt adevăratele fapte producătoare de valoare și avuție, abia acum aceste fenomene se întâmplă la scară planetară. Economia globală va fi o economie a bancnotei semi convertibile sau, mai bine zis, o economie a bancnotei convertibile printr-un intermediar care va fi dolarul american. Bancnota despre care discutăm nu va mai avea nimic în comun cu hârtia-monedă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
forma sa, folosința aurului a fost și a rămas un fetiș, un vis frumos, dezirabil, dar pe care, la modul real, nu-l atingea nimeni niciodată. Diferența este că în discuția pe care o purtăm, experimentul este unul de nivel planetar. Așa cum era de așteptat, diferența dintre cantitatea de dolari pusă în piață și nivelul de convertire a acestora în aur a crescut în mod constant 709. Dacă în 1957 America punea în piață 22,8 miliarde de dolari și convertea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
curs de schimb fixat în raport cu o monedă, curs de schimb fixat în raport cu un coș de monede, flexibilitatea limitată, parități glisante și fluctuații asimilate, flotare liberă. Bancnota despre care discutăm, adică de după Bretton Woods, inaugurează epoca folosinței și expansiunii la scară planetară. Aurul se demonetizează parțial, după al Doilea Război Mondial și definitiv după 1976. Valoarea și economia se așează pe principiile competiției și competitivității. Monedă puternică nu mai au statele care dețin mult aur, deci sunt imperii militare, ci statele care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
al schimburilor comerciale a fost unul care a crescut exponențial. Cu toate crizele și fluctuațiile sale, bancnota de după Bretton Woods a reușit să susțină și să împingă economia globală înainte. Urmarea acestor transformări este aceea că discutăm acum despre inflație planetară, șomaj planetar, investiții globale, nivel de trai global. Ne raportăm în integralitatea acțiunilor noastre economice la nivel global. 7. Moneda din hârtie contemporană Bancnota contemporană reprezintă un înscris a cărui acoperire se află în întregime în economia reală (cantitatea de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
comerciale a fost unul care a crescut exponențial. Cu toate crizele și fluctuațiile sale, bancnota de după Bretton Woods a reușit să susțină și să împingă economia globală înainte. Urmarea acestor transformări este aceea că discutăm acum despre inflație planetară, șomaj planetar, investiții globale, nivel de trai global. Ne raportăm în integralitatea acțiunilor noastre economice la nivel global. 7. Moneda din hârtie contemporană Bancnota contemporană reprezintă un înscris a cărui acoperire se află în întregime în economia reală (cantitatea de bunuri și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
încredere și risc mai mult sau mai puțin calculat. De multe ori, atenția și garanțiile interne nu mai sunt valabile pentru a evita o criză. În funcție de amploarea sa financiară, o economie națională poate provoca o criză economică financiară cu implicații planetare. Așa s-a întâmplat cu băncile din SUA și cu economia americană în anul 2007, când problemele de ordin intern ale economiei americane, acoperirea garanțiilor ipotecare, au răbufnit cu forță în toată economia globală. Inovația financiară specifică monedei din hârtie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
constituite în dolari. Moneda actuală este o monedă a influențării și dominației. Hegemonia mondială a monedei de hârtie contemporane se suprapune cu hegemonia dolarului american. Moneda actuală a devenit, prin rolul său activ, o veritabilă armă de influențare și dominație planetară. Este bine cunoscut exemplul Chinei, care începând cu anii '70 ai secolului trecut, a devenit o veritabilă anexă a dolarului, prin politica de exporturi masive în SUA. Practic, muncitorul chinez depinde de capacitatea economiei americane de a-i consuma și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]