1,324 matches
-
Ecografia supraclaviculară Doppler poate evidenția compresia vasculară și, eventual, anevrismul subclaviei. Examenul computer tomograf descrie detaliat eventualele anomalii osoase. Angiografia CT efectuată împreună cu manevrele posturale evaluează compresiile dinamice [2]. Rezonanța magnetică rămâne metoda de ales în evaluarea compresiei nervoase: evidențiază plexul brahial și raporturile cu structurile vecine [2]. RM descrie o eventuală hernie de disc cervicală. Pentru sindromul de apertură toracică superioară cu manifestări vasculare diagnosticul este angiografic sau prin rezonanță magnetică. Arteriografia selectivă efectuată cu brațul în poziție neutră și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
musculaturii (ca în abordul posterior). Accesul la coasta I este bun, în special la arcul posterior (greu abordabil prin acces anterior) (fig. 4.8, fig. 4.9). Un alt avantaj este faptul că nu există pericolul tracționării și elongației de plex brahial, ca în abordul supraclavicular. Dezavantajul major constă în accesul insuficient la artera subclavie; un accident vascular impune incizia suplimentară supraclaviculară pentru hemostază. Identificarea corectă a coastei I se realizează cu ajutorul inserțiilor musculare. Scalenul anterior și cel mijlociu sunt apoi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
coastei I, riscul principal fiind rezecția coastei II în loc de coasta I [6]. Rezecția coastei cervicale prin abord supraclavicular După rezecția scalenului anterior accesul chirurgical este foarte bun la nivelul coastei cervicale; pentru rezecția arcului său posterior însă este necesară tracționarea plexului brahial, în special a trunchiului inferior, cu riscul de elongare. Rezecția coastei cervicale poate fi realizată în manieră atipică, prin utilizarea instrumentarului din trusa de neurochirurgie (pense ciupitoare și pense Gouge mici), după procedeul descris de T. Horvat (fig. 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
cervicale poate fi realizată în manieră atipică, prin utilizarea instrumentarului din trusa de neurochirurgie (pense ciupitoare și pense Gouge mici), după procedeul descris de T. Horvat (fig. 4.10, 4.11). Această manieră de rezecție permite controlul permanent vizual asupra plexului brahial și nu necesită tracționarea lui excesivă [4]. Pentru accesul la artera subclavie, în scopul corectării anevrismului sau a rezolvării unui eventual accident hemoragic, este necesară rezecția de claviculă. Accesul la vena subclavie poate fi realizat ori prin rezecția de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea elementelor vasculare și, eventual, simpatectomia toracică înaltă (T1, T2, T3) [11]. Tratamentul sindromului Paget-Schrotter Acești pacienți au indicație de tromboliză (urokinază sau r-TPA [3]) și decompresie chirurgicală precoce - rezecție de coastă I.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
T3) [11]. Tratamentul sindromului Paget-Schrotter Acești pacienți au indicație de tromboliză (urokinază sau r-TPA [3]) și decompresie chirurgicală precoce - rezecție de coastă I. Dacă tromboza este instalată se practică trombectomie. COMPLICAȚII. REZULTATE Intraoperator pot fi lezate vasele subclavii (hemoragii masive), plexul brahial (pareze, paralizii), nervul frenic (paralizie de diafragm), nervul toracic lung (scapula allata), nervul intercostobrahial (anestezie cutanată), canalul toracic (fistulă chiloasă), pleura parietală (pneumotorax), ganglionul stelat (sindromul Claude-Bernard-Horner). Dintre pacienții operați 10% dezvoltă sindroame algice și parestezii, care se remit
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
centrul „nevralgic” al abdomenului la joncțiunea structurilor vasculare, limfatice și nervoase, structuri care intervin în multiple funcții digestive;având o situație profundă nu este accesibil unei explorări facile și nici unui examen direct;conexiunile sale intime cu duodenul, calea biliară și plexul solar determină multiple manifestări clinice și anatomo-patologice;abordul chirurgical implică multe dificultăți cu consecințe particulare de morbiditate ca urmare a rezecțiilor pancreatice. ANATOMIA DESCRIPTIVĂ Anatomic descriptiv se disting următoarele porțiuni: capul, istmul, corpul și coada pancreasului, primele două fiind solidare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
d), colon stâng (e) și splină (f). De la această stație de convergență limfatică drenajul limfatic se continuă spre colectorul central, cisterna lui Pecquet (cP), situată înapoia aortei la nivelul vertebrei D12. INERVAȚIA PANCREASULUI Este asigurată de ramuri nervoase provenind din plexul solar cu ramuri vasomotorii și glandulare care însoțesc ramurile arteriale fiind situate în adventiția arterelor (fig. 232).
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
reprezentate la periferia și în zonele acoperite de seroase ale diafragmei. Există, pe de o parte anastomoze între limfaticele diafragmului și limfaticele pleurei viscerale și mediastinale, precum și limfaticele ficatului și peritoneului, iar pe de altă parte există o comunicare între plexurile limfatice de pe cele două părți ale diafragmului (Durden citat de [6]). Limfaticele diafragmului drenează în următoarele grupe ganglionare: ggl. limfatici lombari, ggl. limfatici intercostali, ggl. limfatici diafragmatici anteriori și posteriori, ggl. limfatici parasternali. În canalul toracic se adună limfa provenită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
subclaviculară și intră în nervul frenic la nivelul coastei a I-a. Ultimele șase perechi de nervi intercostali inervează senzitiv o zonă de 1-2 cm de la periferia diafragmului. Inervația vegetativă este asigurată de fibre simpatice care sosesc la diafragm din plexul solar și intervin în păstrarea tonusului și troficității mușchiului. O serie de fibre nervoase provenite din plexul frenic participă la inervația glandelor suprarenale, ficatului, colecistului și venei cave inferioare. ACȚIUNILE DIAFRAGMULUI Diafragmul este principalul mușchi inspirator, având un rol foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
intercostali inervează senzitiv o zonă de 1-2 cm de la periferia diafragmului. Inervația vegetativă este asigurată de fibre simpatice care sosesc la diafragm din plexul solar și intervin în păstrarea tonusului și troficității mușchiului. O serie de fibre nervoase provenite din plexul frenic participă la inervația glandelor suprarenale, ficatului, colecistului și venei cave inferioare. ACȚIUNILE DIAFRAGMULUI Diafragmul este principalul mușchi inspirator, având un rol foarte important în ventilația pulmonară. Cupolele diafragmatice se contractă și coboară în inspir, determinând creșterea dimensiunilor cavității toracice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
operatorii la adult [20]. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Este greu de diferențiat eventrația diafragmatică de paralizie, în pofida datelor clinice și a investigațiilor paraclinice. Traumatismele obstetricale se pot solda cu lezarea nervului frenic, dar și cu paralizie de corzi vocale sau leziuni ale plexului brahial; când aceste leziuni nu sunt însă asociate, diferențierea paraliziei de eventrația diafragmatică este dificilă [20]. La adulți simptomatologia este datorată de obicei unei paralizii mari diafragmatice, însă nu poate fi exclusă o eventrație diafragmatică ce a devenit manifestă odată cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
stau la baza funcțiilor de refacere energetică și de sinteză ale miocardului. - Filetele vegetative mixte formează o bogată rețea pe fata anterioară și posterioara a arcului aortei (plexus cardiacus) în care sunt intercalați și ganglioni vegetativi (Ganglia cardiacă). Din acest plex și ganglioni iau naștere fibrele nervoase, ce însoțesc arterele coronare (Plexus coronarius cordiș anterior și posterior) distribuindu-se la vasele inimii, miocard și la sistemul excito-conductor (ultimele fiind în majoritate de natură parasimpatica) [7]. PERICARDUL (PERICARDIUM) Pericardul cuprinde că o
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
la miocard. - Venele pericardului sunt tributare venelor mamare interne și frenice superioare. - Limfaticele alcătuiesc o rețea superficială și profundă bogată, care vehiculează limfa la nodulii limfatici parasternali. - Inervația este asigurată de nervii: frenici, vagi și de filete simpatice desprinse din plexul cardiac (Plexus cardiacus), [8]. Cunoașterea anatomiei chirurgicale a inimii este indispensabilă chirurgului cardiac în formare cât și chirurgului cardiac practician. Corelarea datelor anatomice descriptive și topografice cu datele imagisticii moderne este și mai utilă chirurgilor cardiaci.
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
scurte prezintă numai artere periostale. Venele au, în aeneral, traiectul invers al arterelor. Circulația limfatică pare să fie reprezentată de spații limfatice perivasculare. Nervii. Nervii pătrund în Găurile nutritive împreună cu arterele respective și după ce ajuna în cavitatea medulară formează un plex nervos din care se desprind fibre nervoase ce ajuna până la nivelul canalelor Havers. Nervii periostali formează un alt plex nervos boaat în proprioreceptori. PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI CHIMICE ALE OASELOR Principalele proprietăți fizice ale oaselor sunt: rezistența și elasticitatea. Rezistența la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de spații limfatice perivasculare. Nervii. Nervii pătrund în Găurile nutritive împreună cu arterele respective și după ce ajuna în cavitatea medulară formează un plex nervos din care se desprind fibre nervoase ce ajuna până la nivelul canalelor Havers. Nervii periostali formează un alt plex nervos boaat în proprioreceptori. PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI CHIMICE ALE OASELOR Principalele proprietăți fizice ale oaselor sunt: rezistența și elasticitatea. Rezistența la presiune este deosebită; oasele sunt de aproximativ 30 de ori mai rezistente la presiune decât cărămida, de exemplu. Elasticitatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
porțiunea externă a claviculei, -sternocleidomastoidian (fasciculul clavicular) în porțiunea internă a claviculei. Suprafața osoasa care rămane liberă între cele două inserții musculare are raport intim cu teaumentele de care este despărțită prin mușchiul pielos al aâtului și ramurile descendente ale plexului cervical superficial. 1. Extremitate acromială 2. Extremitate sternală 3. Fața articulară sternală Fața inferioară prezintă (Fiaura 26): -în partea externă, porțiune ruaoasă (impressio lia. costoclavicularis) pentru inserția liaamentelor coracoclaviculare (conoid și trapezoid); -în partea internă, ruaozitate pentru inserția liaamentului costo-clavicular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromionului precum și la nivelul procesului coracoidian. Vascularizatia. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul și procesul coracoid sunt perforate de numeroase orificii vasculare de unde rezultă vascularizarea suplimentară din artera toracoacromială. Nervii provin din plexul brahial fiind reprezentați de nervul infraspinos și subscapular (10, 11, 21). HUMERUSUL (HUMERUS) Humerusul este un os lung pereche care realizează singur scheletul brațului. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Micul trohanter humeral (trohin) 4. Gâtul chiruraical 5. Buza
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
traversat de mușchiul piriform; - orificiul inferior este delimitat de: ligamentul sacro-spinos (superior), mica incizură ischiatică (lateral), ligamentul sacro-tuberos (infero-medial) și prin acesta trec: mușchiul obturator intern, pachetul vasculo-nervos rușinos intern. Raporturile articulației sunt cu: 1. anterior: mușchiul piriform și ilio-psoas, plexurile nervoase lombar și sacrat, cu vasele iliace externe; 2. posterior: mușchiul sacro-lombar; 3. superior: mușchiul pătrat al lombelor; 4. inferior: elementele spațiului suprapiriform. - liaamentele: - pubian superior (lia. pubicum superius), unește cele două oase în partea superioară aăsindu-se în continuarea liniei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
venele vezicale anterioare; 3. superior: mușchii piramidal, drept abdominal; 4. inferior: membrana perineală, uretra. Vascularizația este realizată prin arterele ce provin din: epiaastrică, rușinoasă externă superioară, rușinoasă internă, circumflexa posterioară și obturatoare. Venele din partea posterioară a articulației drenează sânaele în plexul prevezical în timp ce cele din partea anterioară în cele rușinoase. Nervii provin din nervii rușinos intern și ilioinahinal. 2. Membrana obturatoare (membrana obturatoria) Membrana obturatoare închide incomplet aaura obturată lipsind în partea superioară, în dreptul canalului obturator. Se inseră pe circumferința aăurii obturate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Raporturi: - între mușchii sternocleidomastoidian și scalen anterior se formează spațiul scalenic anterior în care se găsesc: vena subclaviculară și nervul frenic; - între mușchii scalen anterior și cel mijlociu se descrie spațiul scalenic posterior în care se găsesc: artera subclaviculară și plexul brahial; - medial față de mușchiul scalen anterior și mijlociu se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și cel posterior se găsesc nervii toracic lung și dorsal; - mușchiul scalen posterior se află în raport direct cu mușchii cefei și ai spatelui
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a omoplatului. Inserția terminală este pe marginea inferioară a osului hioid. Raporturile mușchiului sunt cu elementele din regiunea trigonului carotidian și laterală al gâtului. Mușchiul are acțiune în inspirul forțat. Inervația se produce de către ramura superioară a ansei cervicale a plexului cervical. MUȘCHIUL STERNOTIROIDIAN (m. sternothyroideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală este pe: fața posterioară a manubriului sternal a cartilajului primei coaste. Raporturile mușchiului sunt: - la exterior: cu mușchiul sternohioidian; - acoperă: traheea și glanda tiroidă. Acțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Inserția terminală este pe: fața posterioară a manubriului sternal a cartilajului primei coaste. Raporturile mușchiului sunt: - la exterior: cu mușchiul sternohioidian; - acoperă: traheea și glanda tiroidă. Acțiunea este de a trage laringele în jos. Inervația provine din ansa cervicală a plexului cervical. MUȘCHIUL TIROHIOIDIAN (m. thyrohyoideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală se constată la marginea inferioară a cornului mare al osului hioid. Raporturi: - este acoperit de mușchii: omohioidian și sternohioidian; - acoperă: membrana tirohioidiană și cartilajul tiroid
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
atlasului. Inserția terminală este pe procesul bazilar al occipitalului. Raporturile anterioare ale mușchilor sunt cu faringele și pachetul vasculo- nervos al gâtului. Mușchii prevertebrali sunt flexori ai capului și ai coloanei cervicale. Mușchii prevertebrali sunt inervația de către ramurile profunde ale plexului cervical. FASCIILE GÂTULUI Fasciile gâtului sunt planuri conjunctive concentrice, cu o dispoziție complexă, legate de pături musculare. Lama superficială a gâtului (lamina superficialis) Lama superficială a gâtului are forma unui manșon care înconjură tot gâtul. Inserția lamei superficiale a gâtului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
partea opusă; - contracția fasciculului mijlociu înclină coloana cervicală de partea care s-a contractat; - contracția fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mișcările de cățărare. Inervația mușchiului trapez este realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri din plexul cervical. MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) (m. latissimus dorsi) Originea este pe: - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste (Figura 83); - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană; - pe 1/3 posterioară a buzei externe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]