1,106 matches
-
într-un subiect extrem de controversat al studiilor academice din ultimii ani. Ea permite interpretări diferite, adeseori chiar contradictorii, care-și au baza în opera sa modernistă, polisemică și în efectele culturale contradictorii. Dacă numele Madonei este menționat la o întîlnire plicticoasă de academicieni, efectul sigur este o serie de dispute violente în care unii o susțin, iar alții o atacă cu pasiune. Ea reprezintă o permanentă provocare, fie că este iubită sau detestată, relevînd primatul modei și al imaginii în cultura
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lumea contemporană 2 . Notele sale de călătorie, caietele de însemnări, simulările teoretice și alte lucrări ocazionale au avut un nivel mult mai scăzut decît cel al operei sale din deceniul șapte și mulți au fost de părere că a devenit plicticos și irelevant greșeli de neiertat pentru un teoretician postmodern de avangardă 3 . În vreme ce Baudrillard își continua traiectoria nesigură și sinuoasă de la finalul deceniului opt și pînă în prezent, ficțiunea cyberpunk a devenit curentul literar al zilei, reprezentînd pentru mulți viziunea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și Artaud! Superbe! Sînt un om bogat iarăși! Mă duc la București să distrug banii de pe carte! Puțini! Aproape 8000. Am o grămadă de datorii! Măcar să nu le mai am! Mi-a venit programa de la facultate! Am cîteva examene "dificile", plicticoase! Nu prea am chef de lecturi obligatorii! Mă voi descurca eu cumva! Asta-i! Mai scrie-mi tu! LA MULȚI ANI! Îți doresc un an bun! Te îmbrățișez cu gîndul cel curat! Aurel Dumitrașcu P.S. Cam cîte cărți de-ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
să plec de aici, habar n-am unde, trebuie să mă angajez undeva. Voi căuta în P. Neamț. Dacă nu găsesc nimic acolo nu știu unde o voi apuca. Nu mai pot rămîne aici, m-am săturat de proști și conveniențele lor plicticoase. Nu voi pleca niciodată definitiv de aici, dar acum trebuie totuși să plec. Nu știu dacă ți-am spus, mi-a scris Emil Hurezeanu, plin de gînduri bune și prietenie, am fost surprins și tare bucuros! Liviu Ioan Stoiciu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
consistente. Întâlniri care și-au format un public al lor, pentru că am scăpat de formulă sterilă, neatrăgătoare a șederii în jurul unei mese și a debitării artificiale a unui text mai mult sau mai puțin interesant, oricum într-un cadru imobil, plicticos, încătușat. Este modalitatea prin care ne dorim să fim activi, să fim mereu în actualitate, să atragem publicul interesat, să fim deschiși la nou, să bucurăm și să creeem cadrul unor schimburi fructuoase de idei, a închegării unor prietenii literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de acțiuni inițiate tot de români, de filialele ICR ( după ce acestea primesc OK-ul de la București !!!), dar în afară de notă festivistă se cam estompează totul, ecourile sunt mărunte. Și cum să fie altfel dacă asistăm, că și în țară, la întâlniri plicticoase, fade, lipsite de nerv, unde invitații citesc insipid și nu se pot diferenția între ei decât dacă te forțezi să prinzi câteva nuanțe. În mare parte audiență scăzută se datorează și modului în care se prezintă. Din fericire la Milano
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
climat propice dezvăluirii fondului profund în scriitori, și nu cel de suprafață, care uneori poate fi neinteresant și atunci dialogurile sunt ceva mai aprige, mai scânteietoare, unghiurile de vedere sunt ceva mai variate, mai deosebite decât la comunicările sau întâlnirile plicticoase și comune. A.B.În amintirile dumneavoastră, despre relația specială Preda Nichita Ivănescu, ce regretați foarte mult astăzi? Vă simțiți un om norocos? Multe lucruri le regret. Ce regret foarte tare, cum zicea celebra cântăreața Edith Piaf, regret totul. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
1955 Dragul meu prieten, Vă mulțumesc pentru scrisoarea din 4 ianuarie, dar mai ales pentru făgăduința de a vorbi despre Yoga. Îi găsesc un mare merit: este o carte utilă! S-au spus prea multe prostii sau prea multe lucruri plicticoase și lipsite de interes despre acest subiect.) Inutil să adaug că aș fi nu numai fericit, dar și flatat să văd, într-o zi, una dintre lucrările mele tradusă în suedeză. Acum câteva zile am terminat Forgerons et alchimistes, dar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Preda, C.V. Tudor și Mircea Dinescu, Ion Gheorghe și Dorin Tudoran, Mihai Beniuc și Petre Țuțea, Petre Dumitriu și Octavian Paler, Vasile Băran și Paul Goma, Mihai Ungheanu și Nicolae Manolescu etc. Bietul cetitor, după o lectură în multe locuri plicticoasă și agramată, va rămîne cu impresia că toată scriitorimea era în colimatorul securității și nu mai puțin pornită împotriva regimului. Pentru constructorii Cărții..., nemulțumirea lui Dan Grigorescu la adresa lui George Ivașcu, care cumula și pensia și salariul la un total de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o să mă oprească până la Răcaru. Nici nu știu, sincer, ce anume mă împinge acolo atât de tare. — Olog pe viață, ți-am zis ! râde Pribeagu. — Cristi, dar e absurd ! — Tocmai ! Ce ești așa speriat să ne întoarcem și să ratăm plicticoasa neabsurditate ? Pribeagu i-a luat pe amândoi de braț spre Victoriei, în timp ce-a-nceput să cânte o romanță inventată pe loc. Degeaba a încercat Bildu să-i trezească la realitate, n-avea cu cine. Nu era chip de întors cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu fim modești, este ceva esențial înăuntrul nostru care ne separă. — Uimește-mă ! — Da, da, suntem amândoi niște trăsniți care-și trăiesc viața din plin, care petrec fără măsură, care preferă întot- deauna momentul în locul unui plan stabil și, desigur, plicticos ; suntem niște artiști făcuți să dăm totul din noi pentru ceilalți, să împărtășim iubirea, mai ales de viață, iubirea aia crudă și dureroasă și minunată totodată, pofta ei mai puternică decât morfina, eh, și câte și câte n-ar mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
foi, N. Breban, nu s-a Înregimentat destul de iute În cohorta „anticomuniștilor”, iar În revista pe care o conducea nu se publicau atacuri la adresa politicienilor!, a fost, Încă o dată, marginalizat, iar revista sa, timp de vreo cincisprezece ani, decretată „proastă, plicticoasă, ne-vandabilă!”. Moara de zvonuri care funcționa formidabil, mai ales În deceniile dictaturii, ca una dintre puținele forme de Împotrivire la ucazurile absurde și anti-valorice ale stăpînirii, uneori În forme satirice, invocarea insistentă a lui Caragiale sau seria de bancuri
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
literaților români, obișnuiți cu reviste literare tip magazin, cum e România literară, profilul Contemporanul-Ideea europeană, sever, de tip german - vezi Die Zeit al formidabilei contese Donhoff de la Hamburg -, cu coloanele sale severe, puține ilustrații și studii ample, „seci”, poate părea „plicticos” și e cu siguranță „ne-vandabil”. (Revista Viața Românească supraviețuiește de aproape un secol cu același profil și e doar vina, slăbiciunea financiară a U. Scriitorilor de a lăsa să vegeteze una din cele mai importante formatoare de gust și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În sensul pe care-l dau eu acestui cuvânt: adică un exercițiu social ce ascunde sau exprimă o vocație! Nu, nu, dle Liiceanu, a existat o revoluție, deși dumneata și unii acoliți ai dumitale au contestat-o cu vehemență și plicticoasă insistență - dovadă că dumneata și alți câțiva scriitori de talent ai României v-ați „fracturat” vocația ce părea una autentică și fusese sprijinită de unii oameni inimoși, bucuroși de a saluta o nouă și viguroasă viitoare energie creatoare. Paradoxul face
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prin sate și orașe și să vorbesc cu oamenii. Numai așa, cred, voi putea spune că am văzut Franța profundă... Cineva ne anunță că suntem deja în Belgia, am trecut frontiera. Nici tu polițiști, nici tu vameși. O liniște aproape plicticoasă. Încă nu mă pot obișnui, ca și majoritatea scriitorilor din Est, cu ideea că poți traversa ușor, unde și când vrei, necontrolat și nechestionat, o frontieră. VITALIE CIOBANU: Ypres, oraș în Flandra Occidentală, belgiană, a intrat în istorie - o notorietate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai fost la Moscova din anii perestroikăi, prin ’89, când am stat aici câteva săptămâni, trimis de Editura Literatura artistică să fac un stagiu la Institutul de perfecționare pentru edituri și comerțul cu cărți. Și, întrucât „cursurile” s-au dovedit plicticoase și depășite de timp - „afară” perestroika lui Gorbaciov demola toate clișeele și tabuurile -, mi-am rezervat destul timp să cunosc orașul, să merg la spectacole de teatru, între care celebrul Yunona i Avosi de la Teatrul Lenkom. Am văzut atunci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
într-o sală imensă, unde Lukașenko organizează întâlniri - televizate, în mod obligatoriu - cu persoane din conducerea statului, pe care le moralizează și cărora le trasează sarcini și obiective de activitate. Aceștia, evident, pleacă rușinați capul și iau notițe... Întâlnirea demarează plicticos: vorbește cineva din conducerea orașului - un partinic relativ tânăr, care spune niște banalități, apoi Thomas Wolhfahrt, conducătorul Trenului Literaturii, cu un cuvânt de salut care nu poate fi prea nou, pentru că a tot salutat în această călătorie președinți de țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
e antiglobalist, militant pentru valorile europene, care trebuie apărate în fața invaziei culturii populare americane. Nu mă mai miră că scriitorii greci (cei prezenți în Trenul Literaturii) gândesc la fel ca oficialii lor... Se vorbește mult, în registre diferite, și devine plicticos... Votăm constituirea unei Rețele Internaționale Literare, care să ajute scriitorii (scrisul în general) să reziste invaziei mass-media și să faciliteze relațiile dintre creatorii din diverse țări, precum și schimbul de texte literare. Alte puncte ale rezoluției sună la fel de optimist, chiar generos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în vechi ritmuri scandinave, de la romane polițiste psihologice la bestselleruri pe formula Barbara Cartland, de la poezie crudă realistă până la poeme cu porumbei ai păcii. A fost o lume diversă, de valori diferite, cu concepții diferite. Dar n-ar fi fost plicticos să fie altfel? Am făcut acest lung preambul la întrebarea ta pentru a sugera că mi-e greu să compar literatura noastră cu acest imens „puzzle” care a fost Literatur Express Europa 2000. Totuși, am să mă aventurez într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care le presupune orice anchetă asupra structurii lucrurilor fizice, logice, cosmologice și istorice. Acest delestaj cerebral (emisfera stângă în repaus) le-a părut probabil foarte binevenit cititorilor lui Epicur, ai lui Platon ori ai lui Aristotel, raisonneuri un pic cam plicticoși și necântând la violoncel. Într-un parlez-moi d'amour nu-i loc pentru bătaie de cap. Un maximum de frisoane pentru un minimum de ecuații: formula kleenex. Sau Margot. Un truc infailibil. Eu sunt, așadar, acela care trebuie să-mi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
alburiu al căldurii care o acoperă ca o năframă. Ioan Botezătorul a trecut, se pare, prin această comunitate de neprihăniți trăitori departe de semenii lor, obsedați de curăție și de băi rituale. Vedere de ansamblu splendidă, călătorie un pic cam plicticoasă. Mici ziduri de piatră, rezervoare făcute să primească apa acum uscate, scări în trepte, mici încăperi lipsite de personalitate cu pământ bătătorit pe jos, devenite prin cine știe ce hotărâre arbitrară, care sală de mese, care atelier, care scriptorium. Cazarmă romană? Refugiu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
priceput bine ne propuneți o târguială. Doriți să faceți din Basarabia o monedă de schimb, să renunțați la dânsa, dar să scăpați și de darea socotelilor ?" —„Da, așa este, a zis Karahan, această chestiune a socotelilor este din cele mai plicticoase, ea ne-a ținut în loc vreo șase luni când am tratat cu polonezii și probabil că ne-ar lua tot atâta dacă am trata-o cu D-voastră. Cum dorința noastră este să sfârșim cât mai degrabă, dacă suprimăm socotelile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
măsură, au simțit nevoia să zburde surprinși ei înșiși de câtă libertate expresivă li se oferea: numai că "fachirismul" verbal, trucurile redescoperite au coborât poezia foarte mult astăzi, cu excepția lui Nichita Stănescu, ei fiind practic niște poeți ilizibili, penibili și plicticoși la maximum. Lirismul nu se reinventează decât după o descindere în trecutul unei arte: lirismul marilor italieni din acest veac, Ungaretti, Montale, Quasimodo, Saba, e întemeiat pe redescoperirea liricilor antici, greci și latini, de la ei au reînvățat italienii rostirea lapidară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu-i un clișeu, o cultură latină, foarte diferită de culturile din jurul nostru. Avem spirit critic, ingeniozitate și o anumită doză de neseriozitate care mie îmi place foarte mult, pentru că relativizează și umanizează cultura, care, altminteri, ar deveni solemnă și plicticoasă (nu fac nici o aluzie la Germania). Avem, de asemenea, finețe, calitate pe care scriitori români formați în alte medii culturale, ca Slavici, Stere sau Goga, nu erau capabili să o sesizeze, de unde tablourile lor fioroase (și false), ale unei culturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dezvolte pe tăișul unei lame de ras. Și se trăiesc veșnicii greu de cuprins în minte și în cuvinte chiar pe suprafața tăișului unei lame de ras...! Omul a demonstrat-o în încercarea de a părăsi confortul plat al pământului, plicticoasa veșnicie de sub geana unor stele prea placide! Dacă e să mergem mai departe cu versul lui Vallejo, mai facem recurs și la procedura de îmbălsămare și de expediere în veșnicie a trupurilor, practicată la egipteni, când primul lucru era scurgerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]