7,062 matches
-
fi hotărît să se verse cu totul deasupra capetelor lor, vrînd poate să-i Înece, să-i scufunde, să-i facă să naufragieze, În Încercarea de a reuși ceea ce nu reușise acel ocean apatic, fără pic de elan. Plouă. Plouă. Plouă. Și odată cu ploaia se Întoarseră la viață. Și la truda lor. Ferreira era deja o umbră inutilă și Învinsă, În pofida apei și a odihnei, dar Iguana Oberlus, cu mîinile Încleștate pe vîsle, se apleca Înainte și Înapoi, Înapoi și Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
așa, schimbîndu-le des apa ăstora doi, o să rămînem În viață și, În cîteva zile, or să ne slujească la rîndul lor drept momeală ca să prindem alții și să o luăm de la Început... Deschise mîinile cu palmele În sus. Pentru că aici plouă și sînt mulți pești, putem să supraviețuim luni Întregi - arătă spre locul unde trupul portughezului dispăruse sub apă. Ce contează că peștii Îl mănîncă cu totul sau Încep cu ficatul? - Ești un monstru! - Frumoase vești! Cu mișcări abile spintecă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de pe călcâie pe vârfuri, călcâie-vârfuri, călcâie-vârfuri, strângându-se singur în brațe. Brandy se uită la mine să zic ceva. În praf, cu degetele, scriu: manus unde locuiești mai nou? Picături mici și reci îmi cad pe păr și umerii roz-piersică. Plouă. Brandy zice: — Ascultă, nu vreau să știu cine ești, dar dacă ai putea fi oricine, cine ai fi? — Nu îmbătrânesc, asta-i sigur, zice Manus, scuturând din cap. Nici nu mă gândesc. Cu brațele încrucișate, se leagănă călcâie-vârfuri, călcâie-vârfuri. Manus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ai fi? — Nu îmbătrânesc, asta-i sigur, zice Manus, scuturând din cap. Nici nu mă gândesc. Cu brațele încrucișate, se leagănă călcâie-vârfuri, călcâie-vârfuri. Manus își vâră bărbia în piept și se leagănă, uitându-se în jos la toate sticlele sparte. Plouă mai tare. Nu simți mirosul penelor mele de struț afumate și nici L’Air du Temps al lui Brandy. — Atunci ești domnul Denver Omelet, zice Brandy. Denver Omelet, fă cunoștință cu Daisy St. Patience. Mâna îngreunată de inele a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
viu într-o așezare în care nimic nu mișcă în afara cîinilor, și cîinilor le plac locurile pustii, nu era chiar de nebăgat în seamă. A luat-o pe mijlocul drumului, stîrnind praful din ce în ce mai gros, mai moale, mai alb. "Doamne, dacă plouă te îneci în noroi." Probabil nu ploua decît foarte rar și de aceea nu catadicsiseră să aducă piatră măcar pentru ulița ce duce la gară. Ori, mai bine, nu prea pleca și nici nu prea venea nimeni cu trenul. Șoseaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu mișcă în afara cîinilor, și cîinilor le plac locurile pustii, nu era chiar de nebăgat în seamă. A luat-o pe mijlocul drumului, stîrnind praful din ce în ce mai gros, mai moale, mai alb. "Doamne, dacă plouă te îneci în noroi." Probabil nu ploua decît foarte rar și de aceea nu catadicsiseră să aducă piatră măcar pentru ulița ce duce la gară. Ori, mai bine, nu prea pleca și nici nu prea venea nimeni cu trenul. Șoseaua era la cîțiva kilometri buni și apropierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai aude decît ce-i în capul său, nu ce-i în jurul său. Îl crezi normal și te încrezi în el, dar el nu mai poate spune nici un adevăr, mic, mic de tot. E în stare să susțină că afară plouă numai pentru că în mintea lui ceva bate darabana. Și cum o să arate raportul unui comis-voiajor către firma Mott cînd comis-voiajorul nu poate să știe pe ce lume trăiește?"' Atunci Radul Popianu i-a turnat iar în cana sa de tablă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
norișori de sulf și trăsnea de-ți muta nasul. Iar Hariton a descoperit că pînza nu era pînză într-o mare parte a ei, ci celofibră, o invenție italiană bună de îmbrăcat italieni, într-o țară în care nu prea plouă. Dacă ploua peste celofibra cu pricina totul se destrăma ca o hîrtie udă. Așa că povestea cu chimicalele, cu udatul și uscatul rămăsese o poveste. Iacobovici și Strudel nu știuseră ce cumpără și plătiseră o nimica toată pentru o nimica toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sulf și trăsnea de-ți muta nasul. Iar Hariton a descoperit că pînza nu era pînză într-o mare parte a ei, ci celofibră, o invenție italiană bună de îmbrăcat italieni, într-o țară în care nu prea plouă. Dacă ploua peste celofibra cu pricina totul se destrăma ca o hîrtie udă. Așa că povestea cu chimicalele, cu udatul și uscatul rămăsese o poveste. Iacobovici și Strudel nu știuseră ce cumpără și plătiseră o nimica toată pentru o nimica toată. Marfa, cîtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
uscatul rămăsese o poveste. Iacobovici și Strudel nu știuseră ce cumpără și plătiseră o nimica toată pentru o nimica toată. Marfa, cîtă scăpase neudată, ajunsese la ei și se desfăcea în fîșii dacă o udai. Iar la Vladia, dacă nu ploua, era praf și trebuia să-ți speli cămășile, iar dacă te prindea ploaia cu o cămașă din asta pe tine... Fusese felicitat pentru acțiune și mai ales pentru raportul inteligent și îngrijit, începuse o vreme în care nu prea erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
orășean și funcționar. Îi plăcea că e așa, avea altă lume, alt fel de a trăi decît cei mai mulți din jurul său. Asta îl făcea să fie mai liber, mai puțin dependent de ceea ce-l înconjura, nu-l interesa nici dacă a plouat îndeajuns, nici dacă a plouat la vreme, nu era îngrijorat dacă nu era zăpadă ori dacă era prea cald, nu își făcea griji că iarba e uscată, că nu s-a făcut porumbul, că grîul e rar ori că via
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că e așa, avea altă lume, alt fel de a trăi decît cei mai mulți din jurul său. Asta îl făcea să fie mai liber, mai puțin dependent de ceea ce-l înconjura, nu-l interesa nici dacă a plouat îndeajuns, nici dacă a plouat la vreme, nu era îngrijorat dacă nu era zăpadă ori dacă era prea cald, nu își făcea griji că iarba e uscată, că nu s-a făcut porumbul, că grîul e rar ori că via s-a mănat, că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
așa fusese convenită întâlnirea încă de o săptămînă la Tulcea, acolo era "imperiul" lui. A ieșit cu grijă din ascunzătoare, călcînd ușor, ca o pisică, ascultînd atent zgomotele, celelalte sunete, nu apa, nu vîntul. Mai era puțin și urma să plouă. Poate cu asta și avusese noroc. Înaintea ploii, probabil din cauza electricității atmosferice, a presiunii crescute, simțurile sînt mai ascuțite, neliniștea mai mare, sunetele mai clare. Omul venea fără grijă. Călca apăsat, ca din pod, probabil era cherchelit. Că era soldat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
înfrîngă propriul instinct pentru a asculta, a se supune altor judecăți, altor voci. Iar teama asta era scîrboasă, paralizantă. În vremea războiului își făcea o mie și una de gânduri, dacă între timp s-au plantat mine noi, dacă a plouat și a alunecat terenul, există astfel de cazuri de mine "călătoare" pe uscat, mai ales dacă e vorba de un sol nisipos, ca mai toate malurile Dunării de jos și ale Siretului, dacă planul de lucru nu e bun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Senta‑Subotica; târguitul unor gâște Îndopate pe care le va aduce acasă În ajunul Anului Nou; beția cu niște ingineri ruși la Banović; scosul unei măsele În plin câmp, lângă o fântână cu cumpănă ; un miting de la care a venit plouat până la piele; sfârtecarea lui Steva Bogdanov, geometru, care la o margine de pădure a călcat pe o mină activă și, doar cu o zi Înainte, jucaseră biliard; reapariția acrobatului aerului Aleksić deasupra Kalemegdanului; o gravă intoxicație cu alcool În localitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lui se gândi câteva clipe și clatină din cap, nu tocmai convins. Mai mult sau mai putin!... răspunse cu un ton șugubăț. Legile, la fel ca și forma norilor, permit interpretări foarte diferite, iar dacă tu afirmi, convins, că va ploua, oamenii vor accepta și ei că va ploua. Și dacă nu ploua? — Până atunci vom fi în larg, spuse Tapú Tetuanúi. Cu problemele pe care le au pe cap, nu cred că vreunul din Consiliu o să-l caute pe Omul-Memorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cap, nu tocmai convins. Mai mult sau mai putin!... răspunse cu un ton șugubăț. Legile, la fel ca și forma norilor, permit interpretări foarte diferite, iar dacă tu afirmi, convins, că va ploua, oamenii vor accepta și ei că va ploua. Și dacă nu ploua? — Până atunci vom fi în larg, spuse Tapú Tetuanúi. Cu problemele pe care le au pe cap, nu cred că vreunul din Consiliu o să-l caute pe Omul-Memorie ca să-l întrebe dacă legile sunt exact așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Mai mult sau mai putin!... răspunse cu un ton șugubăț. Legile, la fel ca și forma norilor, permit interpretări foarte diferite, iar dacă tu afirmi, convins, că va ploua, oamenii vor accepta și ei că va ploua. Și dacă nu ploua? — Până atunci vom fi în larg, spuse Tapú Tetuanúi. Cu problemele pe care le au pe cap, nu cred că vreunul din Consiliu o să-l caute pe Omul-Memorie ca să-l întrebe dacă legile sunt exact așa cum am zis eu. Zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
vasului, ca și cum ar fi vrut să citească în ele un mesaj secret. —De ce faci asta? întreba Tapú Tetuanúi, care își dorea în continuare să învețe cât mai multe de la maestrul sau. — În nopțile astea întunecoase, răspunse acesta, mai ales dacă plouă, se poate vedea, sub apă, o rază de lumină care se deplasează foarte încet. Sunt valuri de adâncime, care s-au lovit de un recif, iar la întoarcere provoacă această luminozitate fosforescenta. Dacă întâlnim această lumină, nu va trebui decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fi apărut, deși era convins că un asemenea remediu n-ar mai fi fost de nici un folos din momentul în care carenele s-ar fi transformat în adevărate strecurători, incapabile să reziste loviturilor mării. Două zile mai târziu începu să plouă, de parcă cerurilor li s-ar fi părut că nivelul oceanului ar fi scăzut. Cantitatea de apă era atât de mare, încât deseori era imposibil de precizat care este limita dintre ocean și atmosfera. Uzi până la piele, cei de pe Marara rezistau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de moarte, conviețuind într-un spațiu atât de limitat cu o ființă care n-ar fi ezitat să-i omoare pe toți, ca să se poată culcă cu un monstru? Și, parcă pentru a-i neliniști și mai mult, continuă să plouă, iar căldură asfixianta ridică o perdea de ceață care limită vizibilitatea la o sută de metri, astfel că majoritatea pasagerilor de pe Peștele Zburător aveau tot mai mult impresia că erau condamnați să navigheze veșnic peste un ocean care parcă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mărinimie, de două ori pe săptămână, șaizeci de minute de plimbare. Își povesteau fel de fel de nimicuri după care băiatul o săruta ușor pe obraz și se despărțeau. Într-una din zile, ieșind de la școală, Luana constată îngrozită că ploua. Nu suporta apa decât în cadă. Plăcerea de-a te lăsa murat până la piele, "cântând în ploaie", i se părea total deplasată. N-avea umbrelă și afară turna cu găleata. Elevii treceau pe lângă ea și se năpusteau zbierând în stropii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
îndepărtă. Lasă-mă. Vreau să-ți privesc ochii. Și în vreme ce ea se cufunda în infinitul albastru, el spuse ușor: Hai s-o facem mâine seară. Cristina pleacă la Botoșani. Răspunsul veni simplu. Bine. Ca și cum ar fi spus: "Mâine seară o să plouă. Vom avea grijă să ne luăm umbrelele". În a șasea zi a prieteniei lor, ce-i doi se învârtiră în jurul blocului așteptând emoționați să vină seara. Urcară în apartament în jurul orei șapte. Deschiseră încet ușa camerei Cristinei și răsuflară ușurați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
spună că nu conta, că o iubea oricum. Ștefan... El o opri, ca și cum ar fi știut ce-i trece prin minte și nu era momentul să discute despre asta. Gata, acum. Vom mai vorbi când te întorci. La Sinaia a plouat continuu preț de trei zile și copiii au fost nevoiți să se joace în camera de hotel. Luanei i-a fost peste puteri să nu arate că se plictisește. Iuliana sperase ca ea să se poată deschide, profitând de aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
stârnind nisipul și ridicând un nor de praf. Pe unul dintre obloane fusese schițat cu creta un penis și alături scria ÎN MĂ-TA. Cerul era acoperit, jos și neguros, Îngreunat de apă. Așa era de câteva zile; nu mai plouase de multă vreme, dar acum se apropia furtuna. Toată lumea dorea să plouă. Adevărul e că Adam nu se mirase de venirea soldaților. Toată luna fuseseră semne prevestitoare ale unei nenorociri de neocolit, Însă parcă numai el le văzuse. Marea se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]