2,913 matches
-
timp, concepte critice care pot asigura o mai bună înțelegere a categoriilor postmoderne ale socialului și ale discursului, dar ȘI concepte care sunt în ele însele postmoderne, și în acest din urmă sens sunt "contaminate" de trăsături ale postmodernismului (fragmentare, pluralitatea sensurilor, indeterminare etc.). Tocmai în această dublă funcție a conceptelor baudrillardiene identific dificultatea lecturii și a interpretării lucrărilor sale Baudrillard vrea să explice lumea postmodernă utilizând concepte postmoderne. În acest sens, scrierile sale fac parte din postmodernism, deși intenționează să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aduce o serie de precizări importante despre stratul profund al organizării discursive. În contextul în care deplasarea către problematica limbajului devine vizibilă în foarte multe domenii, iar disoluția teoriilor moderne ale semnificației și referinței a produs o preocupare accentuată pentru pluralitatea vocabularelor, a jocurilor de limbaj, paralogie, incomensurabilitate, diferend, postmodernismul poate fi înțeles ca o "funcție discursivă", ca un set de practici discursive aflate în mișcare intertextuală și nu neapărat ca un sistem rigid de idei. Această abordare centrală nu a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru care condiția postmodernă este văzută drept o trăsătură a contemporaneității. Postmodernitatea nu se caracterizează printr-o estetică, ci mai degrabă printr-o serie de fenomene de tipul: atomizarea socialului sau chiar dispariția lui în viziunea lui Jean Baudrillard, globalizare, pluralitate, acumulare flexibilă, inventarea altor realități sau pierderea realului etc. 136 A se vedea Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, pp. 28-34. Sesizăm în diferențierea terminologică realizată în legătură cu acest cuplu conceptual că autoarea introduce discursul filosofic în interiorul postmodernității. În sensul (general) în care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
legătură cu palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității care fundamentaseră modernismul, postmodernismul reevaluează ambiguitatea, pluralitatea și coexistența stilurilor; el cultivă deopotrivă citatul vernacular și citatul istoric. Citatul e figura postmodernă cea mai pregnantă" (Antoine Compagnon, op. cit., p. 144). 214 În domeniul artelor, adoptând principiul rebeliunii împotriva autorității, principiu extins și la autoritatea discursului, a obiectului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
artei, a cărei cealaltă jumătate este veșnicia și imuabilul" (Charles Baudelaire, Pictorul vieții moderne și alte curiozități, antologie, traducere, prefață și note de Radu Toma, Editura Meridiane, București, 1992, p. 390). 307 A se vedea Anexa capitolului 2. 308 În pofida pluralității discursurilor culturale, a triumfului sintacticului asupra semanticului în postmodernism, precum și a raționalității operaționale asupra celei semnificante, Aurel Codoban consideră că locul discursului filosofic este neschimbat în postmodernism față de modernism și că întotdeauna filosofia a avut o "înclinație" către literatură (și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mecanismul prețurilor 63. Piețe pot fi clasificate după mai multe criterii: • criteriul spațial: există piețe locale, naționale, regionale, mondială; • criteriul temporal: piețele pot fi organizate ca activități cu caracter permanent sau determinată sau chiar efemeră-târguri; • criteriul structural: piețe globale cu pluralitate de mărfuri oferite consumatorilor iar pe de altă parte piețele sectoriale sau piețe relevante specializate în anumite produse și servicii. Concurența se exercită în mod normal în ambianța unei piețe relevante; • criteriul sferei de cuprindere: piețe cu regim general și
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și ea în antropologie biologică și antropologie culturală. El califica drept "incultură pedantă" utilizarea aparatelor în psihologie (Op. cit. p. 184), și respingea tendințele etnocentriste și colonizarea culturilor "arhaice" de către istorici. Unidimensionalitatea timpului istoric este înlocuită de principiul similitudinii sub forma pluralității timpurilor locale, susținute de O. Spengler și de C-G. Jung. Denunțând mitul iudeo-creștin al istoriei universale, O. Spengler a descris mai multe succesiuni morfologice independente de cauzalitate, bazate numai pe omologii. Același istoric a arătat că regula eternei reîntoarceri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de a fi, pentru a le surprinde caracterul tensionat, fluid, indecis. Cele trei „mituri fondatoare“ ale modernității, odată asumate ca momente ale experienței urbane, sunt și deconstruite, înscrise în forme dialectice, și astfel, imaginea modernității ca atare de vine o pluralitate de măști sau, altfel spus, un „colaj“ de texte. Intenția secundă a lecturii cărților lui Benjamin despre expe riența marilor orașe ale modernității vizează, așadar, un me ta discurs critic al pretenției modernității de autoconstituire. Rămân de menționat câteva chestiuni
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dialectică Demersul filozofic, după cum am încercat să arăt, are la Ben jamin sensul unei asceze care orientează privirea spre amprenta autenticității unui fenomen și astfel îl „salvează“ pe acesta de falsificările reprezentărilor conceptuale abstracte. Ca rezultat, fenomenul este perceput ca pluralitate tensionată a semnificațiilor, ca istorie a efectelor materializată sau ca imagine, continuu recontextualizată, a întregului din care face parte. După cum voi încerca să arăt în continuare, diverse surse teologice influențează această viziune. Două locuri ale scrierilor lui Benjamin vor fi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
primul rând, sunt identificate sursele unei astfel de concepții: Goethe, Hölderlin, gnosticismul iudaic. Primul reper menționat este deja discutat în prologul epistemo-critic. Interesant este conceptul de fenomen originar, asimilat acum „limbii pure“ a paradisului. Dezvoltările istorice ulterioare căderii duc la pluralitatea limbilor, aflate însă nu într-o relație discontinuă, ci într-o continuitate a metamorfozelor și a „densității“ cu care limba originară își imprimă mărcile și, în ultimă instanță, își manifestă puterea. Continuitatea limbilor, realizată prin traducere, este o morfologie. Un
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
materialist decurge din teologia politică schițată anterior. Gestul unui astfel de personaj nu este unul exclusiv teoretic: salvarea trecutului ca actualizare a potențialităților sale este de fapt realizată, „pusă în act“, prin chiar sarcina istoricului. Astfel se justifică, probabil, și pluralitatea de metafore sub care acesta este invocat: profet „care privește în urmă“, filolog sau figură a chiffonnier-ului la Baudelaire. Acesta din urmă este de multe ori, în Passagen-Werk, un personaj central. El este „die provokatorischste Figur menschlichen Elends.“ Marginal al
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
reinter pretate. Sesizarea circularității dintre diferitele forme ale discursului lui Benjamin (politic, teologic, filozofic) reprezintă una dintre mizele principale ale lecturii, iar descrierea experienței urbane, pe care o voi încerca în ultimul capitol al lucrării, va ține cont de această pluralitate a nivelurilor textuale și va încerca s-o exploateze. Lumea marelui oraș este una în care un personaj precum flaneurul dispune de o modalitate a cunoașterii care „salvează“ lucrul din statutul său de marfă și, concomitent, actualizează po ten țialitățile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prin modul în care aceeași cunoaștere dislocă dominația unor anumite forme sociale, reevaluează marginalitatea și descoperă rebuturile lăsate în urmă de progresul amețitor al epocii îi conferă o funcție politică importantă. Mai degrabă decât a vedea, în această tensiune, o pluralitate de discursuri eterogene, se poate vorbi la Benjamin de o pluralitate funcțională a conceptelor fundamentale, precum cel de „experiență“ sau „salvare“. Ace lași gest deconstructiv, identificat în scenariul epistemologic descris în primul capitol, poate funcționa, în scrierile despre istorie, ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sociale, reevaluează marginalitatea și descoperă rebuturile lăsate în urmă de progresul amețitor al epocii îi conferă o funcție politică importantă. Mai degrabă decât a vedea, în această tensiune, o pluralitate de discursuri eterogene, se poate vorbi la Benjamin de o pluralitate funcțională a conceptelor fundamentale, precum cel de „experiență“ sau „salvare“. Ace lași gest deconstructiv, identificat în scenariul epistemologic descris în primul capitol, poate funcționa, în scrierile despre istorie, ca gest teologic și, deopotrivă, ca gest politic. Mai mult, definiția conceptelor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
un precipitat al experienței în tripla sa determinare și, deopotrivă, ca un chip istoric exem plar al acesteia. Capitolul 3 FLANEURUL ÎN ISTORIE 3.1. Gesturi, texte În ceea ce privește o „fenomenologie“ a flaneurului în scrierile lui Benjamin, dificultatea demersului constă în pluralitatea de contexte în care acest personaj se manifestă: parcurgând labirintul străzilor, în mijlocul mulțimii căreia îi schițează constant fizionomia, printre mărfurile expuse în vitrinele arcadelor, în cafenea sau, foarte important, în ochii celorlalți. Traseul lecturii de aici vizează, într-un prim
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prin limbajul pe care îl negociază continuu cu ziarul însuși, prin însăși prac tica urbană a lecturii. Cititorul ziarului devine un flaneur al reprezentărilor urbane, cărora le intră în joc, pe care le încorporează fără a se identifica cu ele. Pluralitatea și indecizia identităților care po pu lează orașul - fie ele ale personajelor, ale locu rilor sau ale clă dirilor - se exprimă acum tocmai ca generalizare a scriiturii jurnalistice în care autorul și cititorul își schimbă locurile. Ca metodă, fizionomia urbană
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
distincția între două modalități de „constituire“ a lumii urbane. Pe de o parte, orașul este o construcție teoretică, un con cept care permite citirea și recunoașterea realității după canoane raționale și tipare semnificative. Pe de altă parte, el reprezintă o pluralitate de practici care configurează temporar un spațiu cotidian și scapă, subversiv, din puterea de cuprindere a conceptului „urban“. În primul caz, gestul administrării (tehnice) și cel al controlului sunt fundamentale și fac posibilă o descriere tri dimensională a orașului: a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mereu gata să se organizeze, să facă strategii la cafeaua de dimineață, să împartă manifeste cu argumente aiuritoare și să mâzgălească pereții. Protestul din fotografie nu are indecența acestora. Mesajul familiei de chinezi este și el surprinzător, mai ales prin pluralitatea lui. Nu era legat de nici un eveniment al istoriei mari, nimic nu se întâmplase care să-l cauzeze; iar congresul despre Fenomenologia spiritului care avea loc în apropiere, la Berlin Brandenburgische Akademie der Wissenschaften, nu cred că a jucat vreun
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mai ales căreia îi vorbesc, Berlinul, nu poate fi înțeleasă în termeni duali precum bolnav/sănătos, bine/rău sau alții asemănători. Ca toate orașele mari și mai mult decât ele, este un oraș dur, fascinant, mizerabil, seducător, halucinant tocmai datorită pluralității lui, se definește prin amestec, și nu prin esență, ca experiment - adorat de postmoderni - al delocalizării, al limitelor libertății și al fluidizării instanțelor tari de orice fel. Berlinul nu poate fi judecat în raport cu o altă lume, mai bună ori mai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nu este nici americană, nici locală, ci hibridă, servită într-un spațiu care simulează bunăstarea și distracția și creează iluzia unei experiențe tipice culturii populare americane. Privit ca semn lingvistic (după teoria structuralistă și post-structu-ralistă), termenul McDonald's dezvăluie o pluralitate de semnificați, ce se conturează în funcție de culturi, ideologii și idealuri diferite. Pluralitatea de înțelesuri conduce, evident, la fluidizarea semnului și la rezistență în identificare. Capitolul 6 Hiperrealitate și cultură de consum ,,Noi, americanii, vrem ori să ne-nfricoșăm, ori să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care simulează bunăstarea și distracția și creează iluzia unei experiențe tipice culturii populare americane. Privit ca semn lingvistic (după teoria structuralistă și post-structu-ralistă), termenul McDonald's dezvăluie o pluralitate de semnificați, ce se conturează în funcție de culturi, ideologii și idealuri diferite. Pluralitatea de înțelesuri conduce, evident, la fluidizarea semnului și la rezistență în identificare. Capitolul 6 Hiperrealitate și cultură de consum ,,Noi, americanii, vrem ori să ne-nfricoșăm, ori să ne amuzăm, și suntem pregătiți să plătim bine pentru oricare din cele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la toate nivelurile [...] Nu este o ordine dominată de experți și ușor de perceput. Ochiul în mișcare, corpul în mișcare trebuie să prindă și să interpreteze o varietate de ordini flexibile, în schimbare 250". O astfel de ordine creează o pluralitate de narațiuni, susceptibile să se potrivească cu orice fel de educație și grad de imaginație. Într-un spațiu în care totul este combinat, așa cum este Orașul Imaginar, în care distracția se combină cu orice, se presupune că există oferta unui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
economie subdezvoltată, strivită de birocrație, incapabilă să suplinească necesitățile populațiilor urbane. URSS este un stat a cărui forță o reprezintă monopolizarea totalitară a puterii de către Partidul unic; însă punctul vulnerabil al totalitarismului este faptul că pentru el orice deviere, orice pluralitate, banale într-o democrație, se pot dovedi fatale. Așa se explică justețea celor două teze opuse: cea care afirmă cu tărie că URSS este cea mai mare amenințare pentru Europa și cea care ne asigură că, de fapt, contradicțiile sale
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
uscat: sufocîndu-se la început, aceștia au evoluat treptat spre viața terestră prin metamorfozarea sistemului respirator. În același fel, economia europeană devine din acvatică, amfibie. Totuși, exista o Spanie arabo-berberă. Aceasta oferea, și într-un anumit fel impunea Spaniei catolice o pluralitate religioasă formată din musulmani, evrei și creștini. Era oare posibilă o Europă a mai multor religii? Regii catolici, stăpîni peste întreaga Spanie după căderea Granadei (1492), i-au alungat curînd pe musulmanii și evreii care nu se convertiseră, ceea ce avea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dintre puterea spirituală și puterea temporală. Toate aceste separări, fisuri și rupturi se reconstituie în diferite moduri fragmentarea etniilor, conflictele dintre feudali, stăpînitori și republici. Dar tocmai pentru că poartă în sine dezbinarea religioasă, conflictul dintre temporal și spiritual, o excepțională pluralitate etnică și primele caracteristici naționale, Europa creștină reprezintă, începînd din secolul al XI-lea, matricea geo-istorică din care va lua ființă Europa modernă. Transeuropenii Începînd cu secolul al XI-lea, Europa nu avea să mai fie cotropită. Firește, ea va
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]