2,904 matches
-
cu râul Suceava, a făcut ca în decursul timpului relieful din această parte a podișului să sufere modificări morfologice. Masivul deluros Dragomirna pe care se întinde teritoriul comunei Fântânele este o parte tipică a Podișul Sucevei monoclin cu forme structurale. Podișul Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanță de gresii, nisipuri și argile. în partea de sud acest podiș se termină la
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
cu forme structurale. Podișul Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanță de gresii, nisipuri și argile. în partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluență a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Siretului. Spre râu Suceava, panta este
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanță de gresii, nisipuri și argile. în partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluență a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Siretului. Spre râu Suceava, panta este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Siretului. Spre râu Suceava, panta este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul comunei este de 260 metri. Față de albia minoră a Siretului, ea are o altitudine de 25 metri. în zona de confluență a celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. în lungul râului Siret apar câmpii
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
80%), Canada (peste 50%), Groenlanda. Din totalul permafrostului din emisfera nordică 37% este prezent în America de Nord, însă cea mai mare parte rămâne concentrată în emisfera estică unde, în afară de Siberia mai este întâlnit în Orientul îndepărtat rusesc, nordul Mongoliei, nord-estul Chinei, Podișul Tibet. În emisfera sudică permafrostul se întâlnește în Antarctica și insulele din jur, la care se adaugă permafrostul din zonele andine. Permafrostul este prezent și în zona platformelor oceanice din regiunile Arctica și Antarctica. Formarea permafrostului cu grosimi medii este
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cea din Antarctica. Este asftel extrem de extins deșertul de gheață. Această calotă de gheață întreține un climat polar, cu medii termice anuale care coboară până la sub -30șC în partea central nordică a calotei. Relieful subglaciar este reprezentat de un imens podiș cu altitudine medie de 400-600m ce se înclină dinspre margini spre interior. Calota de gheață ce îl acoperă maschează detaliile reliefului platformic. Teritoriile lipsite de gheață reprezintă 19% din suprafața insulei, limitându-se de fapt la o fâșie litorală de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mult peste concentrația gazelor cu efect de seră din perioada preindustrială (280ppm). Efectele acestei încălziri climatice au început deja să se simtă. Ca și în Groenlanda, ghețarii din Ellesmere se retrag în ultimii ani, la un ritm destul de alarmant. În Podișul Hazen, de exemplu, calotele glaciare s-au redus cu cca.50% în perioada 1959-2001. Efectele schimbărilor climatice se resimt și în zona șelfului de gheață din zona de țărm a insulei, care și-a redus suprafața cu 90% din 1900
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mediteranean) - întâlnit în sud-estul Spaniei, în sudul Franței, Italia peninsulară și insulară, Grecia, extremitatea nordică și sudică a Africii, sudul Australiei și California; Climat mediteranean continental (varianta stepică a climei subtropicale) - prezent în nordul Saharei, vestul și estul Peninsulei Arabia, Podișul Anatoliei/Iranului, partea central-sudică a Australiei, California interioară; Climat mediteranean cu veri răcoroase și ierni blânde și ploioase, caracteristic țărmurilor pacifice ale S.U.A; Climat subtropical umed - caracteristic următoarelor regiuni: nordestul Anatoliei, vestul Transcaucaziei, țărmul sudic al Mării Caspice
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
De la vest la est, pe teritoriul Siberiei se diferențiază trei mari unități naturale cu trăsături distincte din punct de vedere în primul rând al morfologiei reliefului, dar și cu unele diferențieri din punct de vedere climatic: Câmpia Siberiei de Vest, Podișul Siberiei Centrale, Siberia de Est. Câmpia Siberiei de Vest ocupă o suprafață de cca. 3 milioane km2, de la Munții Ural până la fluviul Enisei. Este o zonă joasă, cu altitudini ce scad de la sud la nord (de la cca.300m la 0m
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Ural până la fluviul Enisei. Este o zonă joasă, cu altitudini ce scad de la sud la nord (de la cca.300m la 0m), caracterizată printr-o mare uniformitate. Aspectele de suprafață ale reliefului au fost sculptate în principal de acțiunea glaciației cuaternare. Podișul Siberiei Centrale, situat între fluviul Enisei și fluviul Lena, se extinde pe un areal de peste 3,5 milioane km2, fiind o vastă platformă înălțată (include și strate cutate precum și curgeri bazaltice). Altitudinea maximă în Podișul Central Siberian este de cca.
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
principal de acțiunea glaciației cuaternare. Podișul Siberiei Centrale, situat între fluviul Enisei și fluviul Lena, se extinde pe un areal de peste 3,5 milioane km2, fiind o vastă platformă înălțată (include și strate cutate precum și curgeri bazaltice). Altitudinea maximă în Podișul Central Siberian este de cca.1700m. Foarte importante sunt resursele minerale de aici: cărbuni, aur, diamante, gaze naturale. Siberia de Est este reprezentată de un teritoriu predominant muntos, extins de la fluviul Lena la Oceanul Pacific. Lanțurile muntoase de aici, de vârste
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
industriei, dar este și segmentul în care râul este cel mai poluat. Canalul Enisei - Obi face legatura între cele două mari râuri siberiene. Timp de mai bine de jumătate de an fluviul este înghețat. Lena izvorăște din Munții Baikal, drenează Podișul Central Siberian și se varsă în Marea Laptev printr-o deltă ce se desfășoară pe mai bine de 400km lărgime. Fluviul, cu o lungime de cca.4400km și un bazin hidrografic de peste 2,5 milioane km2, îngheață o mare parte
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
tipuri de păduri din estul atlantic și până la poalele Stâncoșilor în vest, se găsește domeniul stepelor (preria americană). Latitudinal, această fâșie centrală de prerie este limitată de parelelele de 32 și 35șN și se suprapune pe unități ale Câmpiilor și Podișurilor Centrale Americane. În nord, preria intră în contact cu pădurea de conifere, printr-o fâșie îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor interioare, de la râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
prerie este limitată de parelelele de 32 și 35șN și se suprapune pe unități ale Câmpiilor și Podișurilor Centrale Americane. În nord, preria intră în contact cu pădurea de conifere, printr-o fâșie îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor interioare, de la râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee, iar covorul arborescent are specii de stejar, arțar, frasin. Flora preriilor nord-americane este mai bogată ca cea a
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
590.000 km2. Peninsula se caracterizează prin masivitate, având țărmurile foarte slab fragmentate. Altitudinea medie a reliefului este de cca.660 m, în timp ce altitudinea maximă se apropie de 3500m. Aproximativ 3/5 din suprafața peninsulei este ocupată de Meseta Iberică (Podișul Castiliei), care este un teritoriu muntos mai vechi, clădit în cea mai mare parte în timpul orogenezei hercinice. O dorsală muntoasă numită Cordiliera Central separă două sectoare în cadrul Mesetei: Castilia Veche (mai înaltă, drenată de Duero) și Castilia Nouă (mai joasă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Dinarici și Munții Pindului. Munții Dinarici sunt alcătuiți predominant din calcare mezozoice (puternic cutate) și cuprind platouri (planine) cu înălțimi diferite, deasupra cărora de înalță o serie de culmi de peste 2000m altitudine. Formele carstice se întâlnesc mai ales în nord (Podișul Karst), iar spre sud carstul este mai puțin dezvoltat pentru că grosimea și puritatea calcarelor scade, acestea alternând cu gresii și alte formațiuni de fliș. Zona estică a Munților Dinarici și Pindului este cea mai veche, fiind predominant alcătuită din gresii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
propriu-zis cât și în zona subtropicală, fiind în cea mai mare parte formate în zona unor depresiuni sau platouri intramontane, cu o poziție de adăpost creat de munții din jur. Cele mai importante regiuni deșertice din America de Nord sunt: deșerturile din Podișul Marelui Bazin, regiunea Sonora (care include, în afara deșertului Sonoran propriu zis, și podișul Arizonei, Colorado, Viscanta Magdalena și deșerturile din jurul golfului California), deșertul Mojave, deșertul Chihuahua. Din punct de vedere al structurii geomorfologice, deșerturile SUA și ale Mexicului se deosebesc
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în zona unor depresiuni sau platouri intramontane, cu o poziție de adăpost creat de munții din jur. Cele mai importante regiuni deșertice din America de Nord sunt: deșerturile din Podișul Marelui Bazin, regiunea Sonora (care include, în afara deșertului Sonoran propriu zis, și podișul Arizonei, Colorado, Viscanta Magdalena și deșerturile din jurul golfului California), deșertul Mojave, deșertul Chihuahua. Din punct de vedere al structurii geomorfologice, deșerturile SUA și ale Mexicului se deosebesc de cele ale Asiei, prin predominarea unor morfostructuri complexe. În relieful acestor deșerturi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
se deosebesc de cele ale Asiei, prin predominarea unor morfostructuri complexe. În relieful acestor deșerturi se impun adesea o succesiune de creste montane de mică înălțime și depresiuni intramontane largi, cu depuneri aluviale, lacustre și proluviale. Sunt de asemenea caracteristice podișurile cu forme structurale, în care eroziunea a creat canioane adânci, platouri structurale cu abrupturi etc (Marele Canion). Podișul Marelui Bazin are doar aparentă înfățișare de podiș datorită delimitării sale de culmi înalte muntoase. Prezintă o accentuată fragmentare datorită unui sistem
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
o succesiune de creste montane de mică înălțime și depresiuni intramontane largi, cu depuneri aluviale, lacustre și proluviale. Sunt de asemenea caracteristice podișurile cu forme structurale, în care eroziunea a creat canioane adânci, platouri structurale cu abrupturi etc (Marele Canion). Podișul Marelui Bazin are doar aparentă înfățișare de podiș datorită delimitării sale de culmi înalte muntoase. Prezintă o accentuată fragmentare datorită unui sistem complex de falii ce străbate zona de la nord la sud, având culmi muntoase orientate nord-sud, separate de depresiuni
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și depresiuni intramontane largi, cu depuneri aluviale, lacustre și proluviale. Sunt de asemenea caracteristice podișurile cu forme structurale, în care eroziunea a creat canioane adânci, platouri structurale cu abrupturi etc (Marele Canion). Podișul Marelui Bazin are doar aparentă înfățișare de podiș datorită delimitării sale de culmi înalte muntoase. Prezintă o accentuată fragmentare datorită unui sistem complex de falii ce străbate zona de la nord la sud, având culmi muntoase orientate nord-sud, separate de depresiuni secundare închise, de tipul bolsonurilor, de natură tectonică
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
bolsonurilor, de natură tectonică și modelate în condiții de climă aridă. Altitudinea medie scade de la 1300m în nord la 300-400m în sud, unde relieful este de tip deșertic, chiar cu mici câmpuri de dune spre zona Mojave, Glia, Death Valley. Podișul Colorado (în bazinul râului cu același nume) este un masiv median (un fragment din platforma nord-americană), format din baza cristalină (șisturi cristaline cu intruziuni granitice) și acoperișul sedimentar (format din gresii, calcare și conglomerate paleozoice, mezozoice și terțiare, cu lacune
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
masiv median (un fragment din platforma nord-americană), format din baza cristalină (șisturi cristaline cu intruziuni granitice) și acoperișul sedimentar (format din gresii, calcare și conglomerate paleozoice, mezozoice și terțiare, cu lacune stratigrafice). Această structură, asociată cu ridicarea de ansamblu a Podișului Colorado a determinat apariția unor forme specifice de relief: vaste platouri structurale (dispuse în trepte), văi în canion (între care celebrul Grand Canyon). Death Valley (Valea Morții) Death Valley este o depresiune intramontană alungită pe direcția NV-SE (pe cca.
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
tîrziu al speologiei. Între 1901-1904, Robert Scott, la bordul vasului "Discovery", a descoperit "Țara lui Eduard VII", o peninsulă de care se apropiase și Ross. Din expediție făcea parte și Ernest Shackleton. Scott a dovedit că "Țara Victoria" este un podiș înalt de 3.000 m. În 1908, Ernest Henry Shackleton a atins paralela 88° 23' latitudine sudică, aflată la c. 180 de km de Polul Sud. Pornind din nou în căutarea Polului Nord, căpitanul Robert Scott a ajuns între 16-18 ianuarie
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Maroc, nordul Algeriei, nord-vestul Libiei și sudul Spaniei), Imperiul Ghaznavid (în Afghanistan, părți din Iran, India, Pakistan și Asia Centrală), Imperiul Ghurid (în Afghanistan și nordul Indiei), Imperiul Maurya (Afghanistan, Bengal, Kashmir), Imperiul Timurid (în Asia Centrală și Iran), sultanatele din Delhi, podișul Deccan și peninsula Malacca etc. 24. Înmormîntarea reginei Victoria. Regina Victoria a murit la Osborne House (insula Wight) la 22 ianuarie 1901, într-o zi de marți, la orele 18.30 (așa cum s-a scris în certificatul de deces eliberat
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]