2,275 matches
-
stropii de pe piscurile reci sunt doar potențialitatea șuvoiului înspumat, după cum cuvintele încep a construi o idee posibilă, care se va realiza doar în interrelațiile lor. Aceste postulate teoretice (eseul Momentul inimii) revin și în lirica propriu-zisă, al cărei ax e poetica aplicată: „Dacă tu ești chipul unei lumi.../ Dacă aș mai avea de cunoscut încă ceva, / Ți-aș spune că ești chipul / A ceea ce am a cunoaște” (Secunde cu munți). Este o poezie alcătuită din segmente de viață structurate ciclic: ciclicitatea
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
1995, 43-48; Cornel Munteanu, „Pagini bizare”, ST, 1996, 4-5; Elvira Sorohan, Urmuz și suprarealismul, JL, 1996, 49-52; Geo Vasile, Urmuz sau Estetica vidului, LCF, 1997, 24; Pop, Pagini, 9-16; Anca-Maria Rusu, Antecedente românești ale teatrului absurdului, DL, 1998, 36; Glodeanu, Poetica, 338-351; Cărtărescu, Postmodernismul, 299, 351, 360-361; Dicț. esențial, 862-864; Nicolae Crețu, „Jocurile” lui Urmuz, CL, 2001, 6; Dicț. analitic, III, 260-263; Adrian Lăcătuș, Urmuz, Brașov, 2002; Irina Marin, Urmuz, eternul precursor, RL, 2003, 25; Paul Cernat, Urmuz: un conservator eretic
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
viziuni, CRC, 1987, 5; Val Condurache, Poeți din două generații, CL, 1987, 3; Ioana Bot, Noime și monade, TR, 1987, 15; Nicolae Manolescu, Doi poeți și un grădinar, RL, 1987, 24; Al. Cistelecan, „Fiul omului”, F, 1987, 6; Dumitru Chioaru, Poetica monadelor, T, 1987, 6; Simion, Scriitori, IV, 519-525; Ioan Milea, Lucianograme, APF, 1990, 2; Val Condurache, „Mă’ntrup din nou în versul desuet”, RL, 1990, 17; Lucian Alexiu, Linia maritimă Vasiliu, O, 1990, 21; Ioan Holban, Lihtisul și melanholia, CRC
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
Eliade, Constantin Brâncuși, George Enescu, Ștefan Lupașcu, Constantin Noica, între alții. Șase volume de versuri în limba română - Thanatos (1970), Dărâmat Ilion (1972), Melc sideral (1974), Memoria pădurii (1977), Millenarium (1980), Autobiografie (1985) - cuprind creația să lirica, certificându-i vocația poetica. Siguranță expresiei, autenticitatea și distanțarea față de clișee sunt remarcate de la primul volum, la apariția căruia s-a recunoscut în U. „o voce majoră a poeziei românești” (Nicu Caranica). Reunind motive poetice ce se vor regăsi în permanență, Thanatos e organizat
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Ist. lit., I, 139-199; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 231-244; Dicț. lit. 1900, 934; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1996; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
în grad de Cavaler (2003). Lirica lui V. nu este ușor de înscris în cadrele clasificative ale poeziei române postbelice. Identitate bine conturată, într-un proces de autoconstrucție pe care nu îl consideră niciodată terminat, aflat în continuă harță cu poeticile și cu poieticile mai vechi sau mai noi, el își alcătuiește lirica pe două dimensiuni în strânsă conexiune: delimitarea și afirmarea de sine. Demersul este lent, cu acumulări și limpeziri care fac ca bibliografia lui să nu fie prea extinsă
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
piesă rezumativă a cărții de debut, opune tabloul convențional idilic al satului patriarhal („Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii / Ca ostrovul de mituri sub strașina-nvechită...”) degradării lui ulterioare. Asemuirea chietudinii rustice de altădată cu liniștea schiturilor anunță poetica gândiristă: „Plutea pe noi o pace adâncă, robitoare, / Ca peste-un schit ce pururi ar sta în rugăciune”. Din Țara Zimbrului... preia din sămănătorism militantismul național, inclusiv șabloanele acestuia. Influențat aici mai mult de Coșbuc, adoptând și procedee utilizate de
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
6; Mincu, Poezie, 234-235; Doina Uricariu, „Călărețul de aer”, RL, 1977, 20; Iorgulescu, Scriitori, 147-148; Radu G. Țeposu, „Casa a Noua”, RL, 1979, 36; Lucian Alexiu, „Casa a Noua”, O, 1979, 40; Lit. rom. cont., I, 743-744; M. N. Rusu, Poetica simetriei, AFT, 1983, 8; Valentin F. Mihăescu, Poezie și prozodie, LCF, 1984, 3; Bogdan Mihai Mandache, Decantări alchimice, CRC, 2000, 10; Popa, Ist. lit., II, 582; Barbu Cioculescu, Rondelul ca o virtute, LCF, 2002, 7; Daniel Cristea-Enache, Accentul enigmatic, ALA
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
București, 1868; Manual de stilistică, București, 1880; Începutul renașterii naționale prin școli sau Despre episcopul Petru Pavel Aron, Craiova, 1891; Principie de literatură, Craiova, 1892; Epistolar, Craiova, 1893; Principie de estetică și poetică, partea I: Estetica, Craiova, 1893, partea II: Poetica, Craiova, 1896; Cestiuni literare și pedagogice, Craiova, 1897; Cestiuni literare, pref. R. Hardouin, Craiova, 1897; Ioan Eliade Rădulescu, Craiova, 1902; Din viața lui Inocențiu Micul, Blaj, 1903; Legătura între filosofie și științele experimentale, București, 1907; Biblioteca populară Fundațiunea „I. V.
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
în cercetarea literară din Anglia și Statele Unite), Dieter Fuhrman, Al. Cizek, Mircea Anghelescu, Marcel Saraș, Leon Levițchi, Angela Ion, Simina Noica, Anca Giurescu, Mihail Spăriosu (care debutează aici în 1969), Virgil Tempeanu (Vechi traducători ai poeziei românești), Al. Dimitriu-Păușești (Personalitatea poetica a lui René Char), Rodica Mihăilă, Sorina Bercescu, Ileana Cantuniari, Ovidiu Papadima (Al. Macedonski și simbolismul francez), Zamfira Popescu (Tragedia absenței - García Lorca și Lucian Blaga), Smaranda Bratu, Mihail Nasta (Mimesis că tensiune spirituală la Dionis din Halicarnas), Mihai Pop
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
străine se manifestă și în recenzii despre cărți, printre care: D. Caracostea, Semnificația lui Titu Maiorescu, Ion Petrovici, La centenarul lui Titu Maiorescu, Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Mario Ruffini, La Scuola latinista romena (toate prezentate de D. Popovici), Aristotel, Poetica, traducere de D. M. Pippidi (C. Daicoviciu), Mihai Eminescu, Opera politică, ediția lui Ion Crețu (Eugen Todoran), Ștefan Manciulea, Timotei Cipariu și Academia Română (Pia Gradea) ș.a. L. D.
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
RL, 1985, 25; Gheorghe Perian, Poeți ce vin, VTRA, 1985, 12; Mincu, Eseu, 74-78; Micu, Limbaje, 129-131; Munteanu, Jurnal, IV, 213-216; Eugen Simion, Document. Spiritul critic, spiritul liber, RL, 1989, 52; Lucian Alexiu, Regula jocului, O, 1990, 7; Laura Pavel, Poetica retrospecției, ECH, 1990, 1-2; Al. Ruja, Mitologia realului, JL, 1990, 38-39; Papahagi, Cumpănă, 338-343; Florin Manolescu, O coborâre în infern, LCF, 1992, 19; Traian T. Coșovei, „Limbajul este fructul dezordinii”, CNT, 1992, 25; Mircea Zaciu, Poet și martor, F, 1992
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
estetică, subliniază convergența deosebirilor față de modelul inițial, modificările produse prin îmbogățirea sau reducția semnificațiilor. O notabilă schimbare a abordării atestă studiul Trei poeți preeminescieni, deși finalitatea investigării rămâne aceeași. Îngustând aria comparatistă în favoarea expunerii istorico-literare, T. analizează ipostazele care anticipă poetica începuturilor eminesciene, autorii avuți în vedere fiind Cezar Bolliac, Ioan Catina și Al. Sihleanu. În reveria în stil bachelardian Eminescu. Poezia elementelor, interpretarea, îndeosebi a postumelor de tinerețe, demontează simbolurile și redefinește elementele primordiale din care s-au înălțat marile
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
poezii în ziarul „Teleormanul” (1977) și colaborează ulterior la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Argeș”, „Caligraf” ș.a. Prima carte, placheta Albastrele ninsori, îi apare în 1996. Versurile de început dezvăluie o poetă deja formată, tinzând chiar, ca în Cugetare, la creionarea unei ars poetica, rod al unei elaborări în care intră har și trudă. Autoarea își transpune trăirile în confesiuni reținute, învăluite în mister, inima fiindu-i o „carte de taină”, cu neliniști și așteptări, iar rănile vindecându-se doar prin cuvânt. Starea de
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
imagini necristalizate, difuze, însoțite de prezența nebuloasă a unor sensuri mai mereu intuite, însă niciodată dezvăluite pe deplin. Imaginea fumului care ascunde înfățișările concretului (singurătatea poetului-copil, mizeria orașului, abisul sufletesc al omului modern) îi caracterizează cât se poate de bine poetica. Stelele fixe (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor) reprezintă un titlu și o imagine mai veche, figurând ca atare chiar în Cine mă apără. Acum P. își strânge toate fațadele discursului, de unde forța de impact care i-a propulsat numele în prim-
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Tomis”, „Astra”, „Argeș”, „Calende”, „Poesis”, „Contrapunct” ș.a. În 1990 a scos, împreună cu un grup de tineri scriitori din Cluj-Napoca, publicația „Graffiti”. Deși cronologic face parte din generația optzecistă, în momentul debutului P. nu îi împărtășea poetica. Cu excepția ciclului final, unde se întrezărea o viitoare schimbare de atitudine, primul său volum, Ceea ce fulgerul amână, tipărit în 1981, este expresia unui lirism singular în epocă. Spre deosebire de majoritatea tinerilor poeți care practicau stăruitor personalizarea discursului, implicarea în cotidian, ironia
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
1980; Amintiri despre Ion Creangă, Iași, 1981; Iuliu Cezar Săvescu, Scrieri, pref. edit. și Lucian Chișu, București, 1984; Amintiri despre Liviu Rebreanu, Iași, 1985; Șiretul, vatra de istorie și cultură românească (în colaborare), Iași, 1994. Repere bibliografice: Teofil Răchițeanu, Antologie poetica ieșeana, TR, 1969, 15; Al. Piru, G. Tutoveanu, „Versuri”, RL, 1969, 3; Constantin Ciopraga, Eminescu în amintirile contemporanilor, „Glasul Patriei”, 1971, 35; Șerban Cioculescu, M. Sadoveanu-taciturnul, RL, 1973, 23; Șerban Cioculescu, Portretul lui Titu Maiorescu, RL, 1973, 37; Mihai Ungheanu
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
care începe să fie scrisă în anii ’80. O serie de trăsături pot fi observate aici: poezie a cotidianului sau a textului, înclinația către introducerea elementelor ținând de oralitatea șablonardă, intertextualitate marcată; totuși, deschiderea produsă de P. este, probabil, singulară. Poetica minimalistă își găsește o ilustrare remarcabilă la el. Decorul e minim: cadrul fizic se limitează la un tramvai, la o poză de familie, la o mahala etc. Elementele acestei fâșii de existent (văzute „obiectual” și „evenimențial”) sunt obiectul unei prelucrări
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
Fețele, 49-66; Cândroveanu, Lit. rom., 80-83; Steinhardt, Monologul, 321-323; Negoițescu, Ist. lit., I, 204; Constantin Cubleșan, Cezar Petrescu 100, ST, 1992, 11-12; Alex. Ștefănescu, Cezar Petrescu, RL, 1992, 39; Popa, Convergențe, 144-153; Mircea Zaciu, Scrisori nimănui, Oradea, 1996, 89-93; Glodeanu, Poetica, 122-141; Dicț. analitic, I, 50-51, 67-70, 113-116, II, 266-268, IV, 456-459, 524-528, 581-583, 631-634; Gheorghe Grigurcu, Cezar Petrescu, îndrăgostit, RL, 1999, 38; Lovinescu, Sburătorul, IV, 199-200, passim, V, 37, passim; Dicț. esențial, 645-648; Popa, Ist. lit., I, 265-267; Alex. Ștefănescu
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
impresionantă iconografie. Pictor și meloman, R. mărturisește că la originea temerarei sale întreprinderi a stat „o afinitate electivă” cu poetul francez, care a constat în tentativa de „refacere a sincronismului artelor”. Primul tom al lucrării, Estetica baudelairiană, evocă etapele vieții, poetica, activitatea de publicist, eseist, critic literar și de artă, întâlnirile cu Delacroix, Edgar Poe, Wagner ș.a. Cel de-al doilea, Creativitatea baudelairiană, include analize, iar cel de-al treilea, Limanul speranței. Exilul, este consacrat ultimei perioade de viață, aici aflându
RADULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
de folclor și literatură, București, 1967, 401-439; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 596-605; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Dicț. lit. 1900, 712-713; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 313-344; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1986; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
de hartie” din istoria literaturii - o construcție polemică în raport cu românele cavalerești anterioare și, bineînțeles, în conformitate cu programul estetic al autorului -, complicitatea autor-personaj, jocul subtil cu convențiile literare, punerea în râma epica a dezbaterilor pe teme de estetică și, în particular, de poetica a românului. R. lansează un concept care ar ilustra cel mai bine cazul eroului lui Cervantes, „kriptomnezia”: simptomul celor pentru care memoria culturală, ficțiunile literaturii devin substanță trăită, proprie experiență. „Kriptomnezia” ar fi o modalitate sugestiva de a defini și
RAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
în care îl înmormântează pe tata de Constantin Abăluță și romanul F de D. R. Popescu. Acelor exemple le-ar putea fi adăugate altele, tot din operele unor preoptzeciști, precum Marin Sorescu sau oniricii Dumitru Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a. În Poetica postmodernismului (1996) Liviu Petrescu face referiri nu numai la proza optzecistă, ci și la Galeria cu viță sălbatică de Constantin Țoiu, la romanele lui Paul Georgescu, la Corn de vânătoare de Al. Ivasiuc și chiar la Huliganii de Mircea Eliade
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
la Galeria cu viță sălbatică de Constantin Țoiu, la romanele lui Paul Georgescu, la Corn de vânătoare de Al. Ivasiuc și chiar la Huliganii de Mircea Eliade, scrieri în care depistează manifestarea uneia sau alteia din trăsăturile ce vor defini poetica p. Trebuie însă menționat că, deși există argumente serioase care să susțină existența efectivă a orientării în literatura română contemporană, ilustrată nu numai de unii dintre optzeciștii canonici, ci și de scriitori ceva mai tineri, afirmați după 1990, cum ar
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Echinox” , 1995, 6-9; Magda Cârneci, Arta anilor ’80. Texte despre postmodernism, București, 1996; Alexandru Mușina, Unde se află poezia?, Târgu Mureș, 1996; Monica Spiridon, Apărarea și ilustrarea criticii, București, 1996, 93-169; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, 1996; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, 1996; Marcel Corniș-Pop, The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iași, 1997; Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, tr. Mircea Deac, postfață Călin Andrei Mihăilescu, București, 1997; Gheorghe Crăciun, În căutarea referinței, Pitești, 1998; Carmen Mușat, Perspective asupra
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]