8,144 matches
-
că bătea pur și simplu la ochi. Cer iertare citito rului pentru omiterea numelui, nu este un act politic, ci unul cu mult mai firesc, nu mi-l amintesc și, în fond, să facă bine cititorul și să-și puie pofta-n cui. Luminăția Voastră, ați ajuns cumva la... vreo strate gie? Oștirea e nerăbdătoare. Prealuminata Voastră minte a hotărât o tactică de luptă? — Răbdare, răbdaaare..., veni răspunsul pițigăiat al prea luminatului. Mă gândesc la acest lucru de atâta amar de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pândă în căutare de noi motive de bârfă. Aceștia sunt oamenii neîmpăcați cu ei înșiși. Pentru ei am o armă la îndemână: frâna bruscă. Și cât venin aruncă asupra mea nici nu vă puteți imagina. Șoferul începu să râdă cu poftă. Karina se mai destinse puțin. - Sunteți un fin observator, dar în privința mea vă înșelați. Chiar nu sunt îndrăgostită. - Nu vreți să recunoașteți, sau încercați să vă mințiți singură că ceea ce simțiți nu e iubire. - Cum aș putea iubi un bărbat
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
nevoie. Soarele își reluase locul pe cer, alungând norii cu ușurință. Karina era ferită de razele lui care încercau să se furișeze prin desișul florilor și frunzelor protectoare de trandafir, dar în zadar. Scoase sticla cu apă și bău cu poftă câteva guri. Plicul acela alb insista să fie deschis. Îl luă din rucsac și-l apropie de nas. Nu simțea mirosul lui. Se îndepărtase atât de mult de nu-l mai simțea? Sau ea ieșise din joc? „- Te iubesc!” Doar
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
misterios: vor fi chemați toți bărbații din oraș, tu vei fi legată la ochi și fiecare îți va șopti vorbe de iubire la ureche, iar tu îl vei recunoaște pe intrus. Și gata, misterul s-a elucidat. Și râse cu poftă. Ciudat, îi plăcu râsul lui, deși avea toate motivele să-l urască. - Ești nebun! Te-ai gândit la toate, n-ai omis niciun detaliu care te-ar putea incrimina, compromite. Știam că ești un jucător bun, care nu lasă urme
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
naști primăvara când dă colțul ierbii, de două ori fericire... Între probabilitate și certitudine - aceeași distanță ca de la vis la realitate. Locul unui om între semenii săi spune multe despre vremurile lui trecute. Când ți s-au isprăvit rezervele despre poftă de viață, nu spera că va veni careva să ți le completeze! Ajută-te singur! Nu aspira la bunul altuia, mulțumește-te cu ce-i al tău. Când are mulți (ori prea mulți) bani, omul gândește și acționează; când nu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
Orice tufiș - promisiunea unui ascunziș. Neomul este și el un fel de om.... La început, cea mai distrugătoare vâlvătaie a fost o scânteie. Nu regreta prea mult când ai pierdut ceva, întrucât ai învățat cum se câștigă alt...ceva! Curiozitatea, pofta de a te introduce în sufletul altuia, de a afla, de a ști ce face, cu ce se ocupă celălalt, unde vrea să ajungă, ce urmărește, cât câștigă, cu cine se mai întâlnește, ce pune la cale, ce uneltește, ei
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
sale, sărbătorile sufletului. Se atinge în răcoarea cearceafurilor, ghemuit cum a fost înainte de a se naște, în pântecul matern, și așa, în poziție fetală, așteaptă somnul, așteptând de la divinul somn, pios refugiu al vieții sale, tărâm sigur în care recâștigă pofta de a trăi. Înainte de a se culca, citește din vreo carte, din cele pe care i le-a lăsat Menaguti și care, pe furiș de tatăl său, le duce cu sine ascunzându-le sub pernă. Ajuns la anumite pasaje, inima
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cu Apolo! E ceva rar, spune Emilio. Sst! Fiecare este cum este făcut și fiecare cu fiecare al său... Dacă ai fi văzut ce lucruri i-a spus tatăl său aseară!... Filosofii! Nu mănânci mai mult, Clarita? Nu, nu am poftă. Treaba ta, dar fără să manânci, nici... Alaltăieri mi-a vorbit de unde venim și încotro ne îndreptăm... ce știu eu! Șst! Odată vom vedea... Lasă asta! Și citește unele lucruri! Bah! Pofte de pierdut timpul pe care ni l-a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Nu mănânci mai mult, Clarita? Nu, nu am poftă. Treaba ta, dar fără să manânci, nici... Alaltăieri mi-a vorbit de unde venim și încotro ne îndreptăm... ce știu eu! Șst! Odată vom vedea... Lasă asta! Și citește unele lucruri! Bah! Pofte de pierdut timpul pe care ni l-a dat Dumnezeu pentru a ne câștiga viața. Și Apolodoro vine în casă și începe să facă lungi popasuri, scuzându-se la prietenul său Emilio, în timp ce don Epifanio pare că s-a decis
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
lasă-l să capete experiența dragostei, și cum dragostea nu rodește știință mai mult decât moartea, lasă-l să moară. Îi trebuie dezamăgiri pentru a învăța să cunoască lumea; îi e sigură moartea vieții, are dreptul la moartea vieții. Are poftă? De fiecare dată, mai puțin. Semn bun. Și ieșind din casa filosofului, își zice don Avito: "Dar acest om... acest om... acest om m-a păcălit... m-a păcălit... Știința! Știința!". Se închide în camera sa și începe să citească
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
rîsete) Ce, eu nu sînt domn? Și-apoi la ora aia n-aflasem cine-i nuvelistul familiei. SONIA: Așa e. Să știi că ăla are de gînd să-i mai ceară tatii să scrie ceva. BUNICA: Ba să-și pună pofta-n cui. BUNICUL: Lasă că îi arăt eu nuvele. Dacă vine... GETA: Dacă vine... Da' cum facem să nu dea de Fane? BUNICA: Păi dacă vine acum e bin, că Fane e la cafenea. Îl punem pe Ilie să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
izbucnește într-un mare hohot de rîs) GETA: Rîzi că ai de ce! (interpretînd că el rîde de aberația din tablou, rîde și ea) Uite de ce se ține taică-tu. BUNICA: Rîzi, rîzi! Că ai de ce! EDUARD (continuă să rîdă cu poftă): Nu de-asta rîd... Cine l-a pus așa? BUNICA (neînțelegînd): Eu. Da' de ce? EDUARD: Bunicțo! (rîde și o pupă indulgent) Păi matale nu vezi că l-ai pus cu capul în jos? (îl întoarce invers ceea ce, evident, n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
care-l trăiesc cu atîta dezinvoltură și nesilite de nimeni (nici măcar de Horia Gârbea, comediantul) chiar personajele. E nevoie de atît de multe cuvinte pentru a explica faptul că aceste personaje s-au născut și au intrat în teatru după pofta inimii? Într-un fel, Charles Bovary sînt eu. Tema din Doamna Bovary... este reluată și în Mereu Electra din volumul Mephisto. Aici se întîlnesc Sherlock Holmes și Doctor Watson cu Agamemnon Dandanache și Eugene O' Neille. Pe cît de intertextuată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
scop lauda, sau folosul meu duhovnicesc, sau mângâierea ce vine de la lume. Într-un cuvânt, eu fac din mine un ideal în fața căruia săvârșesc o neîntreruptă slujbă, căutând în toate, fie plăcere pentru simț, fie o hrană pentru patimile și poftele mele sorbitoare de desfătări. Dintre toate înșirate aici, mă văd mândru, neînfrânt, lipsit de credință, neiubitor de Dumnezeu și urâtor de aproapele. Ce stare mai păcătoasă decât aceasta?!” (Pr. Arsenie Boca - Luptă duhovnicească cu lumea, trupul și diavolul - Ed. Agaton
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
rugăciunea le va înlătura.” (Părintele Arsenie Boca - Luptă duhovnicească cu lumea, trupul și diavolul - Ed. Agaton, 2009, pg. 82). Orice faptă rea are drept temelie un gând necurat. Gândul necurat se naște dintr-o inimă care poftește cele ale păcatului. Pofta inimii și ispita pot fi alungate doar prin rugăciune, post și lucrul mâinilor (munca). “Ci fiecare este ispitit când este tras și momit de însăși pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naște păcat, iar păcatul, odată săvârșit, aduce moarte.” (Iacov 1
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
gând necurat. Gândul necurat se naște dintr-o inimă care poftește cele ale păcatului. Pofta inimii și ispita pot fi alungate doar prin rugăciune, post și lucrul mâinilor (munca). “Ci fiecare este ispitit când este tras și momit de însăși pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naște păcat, iar păcatul, odată săvârșit, aduce moarte.” (Iacov 1, 14-15). În tot locul și indiferent ce facem, putem rosti în gând rugăciunea lui Iisus: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
necurat se naște dintr-o inimă care poftește cele ale păcatului. Pofta inimii și ispita pot fi alungate doar prin rugăciune, post și lucrul mâinilor (munca). “Ci fiecare este ispitit când este tras și momit de însăși pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naște păcat, iar păcatul, odată săvârșit, aduce moarte.” (Iacov 1, 14-15). În tot locul și indiferent ce facem, putem rosti în gând rugăciunea lui Iisus: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”. Prin unirea numelui
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
tot locul și indiferent ce facem, putem rosti în gând rugăciunea lui Iisus: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”. Prin unirea numelui lui Hristos cu mintea și sufletul nostru se produce minunea curățirii cugetului de pofte necuviincioase și putem privi fețele străine fără gânduri ascunse, păcătoase. Desfrânarea este un păcat grav deoarece întinează și trupul și sufletul deopotrivă, întunecă mintea și-l îndepărtează pe om de Dumnezeu. Este singura situație când Dumnezeu pedepsește tentativa, în limbaj
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se numește tatăl lor. Și măcar că toți câți păcătuiesc și lucrează lucrurile diavolului, se zic că se nasc din diavolul, pentru asemănarea pe care o iau de la el, precum pe deoparte a zis Domnul: „Voi din tatăl diavolul sunteți, și poftele tatălui vostru voiți să faceți" (Ioan 8, 44); iar pe de altă parte, Ioan cel iubit: „Cel ce face păcatul, din diavolul este; că din început diavolul păcătuiește" (Ioan 3, 8). Însă, după osebit chip, clevetitorii, vânzătorii și martorii mincinoși
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
asinul lui și nici unul din dobitoacele lui și nimic din câte are aproapele tău!" (Ieș. 20, 17) Păstrarea unui cuget curat presupune, în zilele noastre, mult discernământ spiritual, izvorât, obligatoriu, dintr-o credință mărturisitoare întru Hristos. Sfântul Apostol Pavel așează pofta, ca dorință păcătoasă, la rădăcina tuturor păcatelor. Orice faptă rea are la bază o hotărâre de a o săvârși. Hotărârea a fost luată în vederea atingerii unui scop. Scopul s-a născut din dorință. Inversând ordinea acestui raționament, logica juridică crează
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
orice alte mijloace. Persoana ia hotărârea de a fura acel obiect, furtul fiind modalitatea cea mai la îndemână și mai rapidă. Se ajunge, astfel, la hotărârea de a săvârși infracțiunea, hotărâre care se pune în aplicare. Trebuie precizat faptul că pofta nu este similară acțiunii de a fura. Pofta (dorința) stă la baza faptei, căci de n-ar fi fost dorința necontrolată de rațiune de a avea cu orice preț acel lucru, furtul nu ar mai fi fost săvârșit. Furtul a
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
fura acel obiect, furtul fiind modalitatea cea mai la îndemână și mai rapidă. Se ajunge, astfel, la hotărârea de a săvârși infracțiunea, hotărâre care se pune în aplicare. Trebuie precizat faptul că pofta nu este similară acțiunii de a fura. Pofta (dorința) stă la baza faptei, căci de n-ar fi fost dorința necontrolată de rațiune de a avea cu orice preț acel lucru, furtul nu ar mai fi fost săvârșit. Furtul a fost luat ca exemplu în cazul de față
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
fost dorința necontrolată de rațiune de a avea cu orice preț acel lucru, furtul nu ar mai fi fost săvârșit. Furtul a fost luat ca exemplu în cazul de față, însă nu este singurul păcat la care se ajunge datorită poftelor necuviincioase. La acest adevăr se referă Mântuitorul când spune: “Căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule. Acestea sunt care spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om.” (Matei 15
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
mai mult decât iubitori de Dumnezeu, Având înfățișarea adevăratei credințe, dar tăgăduind puterea ei. Depărtează-te și de aceștia.” (II Timotei 3, 2-5). Mai mult, creștinul cu convingere intimă în existența lui Dumnezeu, caută să-și “spele” cămașa sufletului de pofte netrebnice, luptând împotriva acestora cu armele Domnului: rugăciunea, postul și împărtășirea cu Sfintele Taine. La toate acestea, urmând una dintre pildele lui Solomon, creștinul înțelept adaugă și frica de Dumnezeu, care este începutul înțelepciunii: “Având deci aceste făgăduințe, iubiților, să
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sfintele și preaputernicele tale rugăciuni, alungă de la mine smeritul și ticălosul robul tău: deznădăjduirea, uitarea, necunoștința, nepurtarea de grijă și toate gândurile cele necurate, cele rele și hulitoare de la ticăloasa mea inimă și de la întunecata mea minte. Și stinge văpaia poftelor mele că sărac sunt și ticălos. Și mă izbăvește de multe rele, aduceri-aminte și năravuri și de toate faptele cele rele mă izbăvește, că binecuvântată ești de toate neamurile și se slăvește preacinstitul tău nume în vecii vecilor. Amin!” CONCLUZII
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]