3,799 matches
-
Așa am rămas În viață. Au fost foarte mulți cei care, când au ajuns În fața acestui ofițer, văzând că pe partea cealaltă merg oameni mai În vârstă și copiii, spuneau: „Domnule ofițer, eu am o boală...” - „A, nu-i nimic, poftește acolo”... Deci pentru asta spuneau cei de la Sonder Kommando „Toată lumea-i sănătoasă” - adică nu cumva să spui că ești bolnav. Numai că, În momentul ăla, după trei zile de coșmar, când vii Într-un vagon unde-s 70-80 de oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Oradea” - atunci deja intraseră trupele românești În Ardealul de Nord. „Dar despre mama ce știi?” - „Mama de două săptămâni s-a dus acasă”... Am Început să plâng. Și acum mă emoționează. Nu mi-a mai trebuit nimic - că m-a poftit cu bunătăți... Am fugit la gară, m-am urcat În primul tren... Și aici am avut un ghinion... Pleca un tren spre Arad și peste jumătate de oră unul spre Debrețin. Și eu m-am urcat În ăla care pleca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
german maghiarizat, jurist, numit recent judecător la tribunalul din Cluj. „Bună ziua, domnule Nussbaum”, salută el civilizat, și continuă: „Am aflat că această casă este parțial goală și vreau să mă mut aici cu familia” - „Da, sigur”, zice tatăl meu, Îl poftește Înăuntru și Îl conduce spre locuința din curte, compusă din două camere și dependințe. „Nu, nu pe aici. Pe mine mă interesează partea dinspre stradă.” Adică unde stăteam noi. Din această scurtă „convorbire” este interesant de remarcat cât de natural
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai avut Panzer. Panzerfaust, „pumn de oțel”, contra tancurilor. În ziua când americanii erau la Erfurt noi ne-am eliberat singuri, cu arme, am prins și vreo două sute de S. S. -iști, pe care i-am dezarmat... Când au venit americanii: „Poftiți două sute de SS-iști, poftiți și armele...”. - Ce funcții ocupau În general S. S. -iștii În lagăre? - Erau Lagerführer, Lagerführer-adjunct, Raportführer-ul ținea evidența... Erau comune peste tot. Erau mulți medici care experimentau... - Știați? Ați asistat la așa ceva? - Nu am asistat, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ziua e închis. N-are bărbat, e văduvă și are un băiat care o stoarce de bani, un ofițer cam zurliu... A, ce surpriză! exclamă el ridicîndu-se în picioare, într-adevăr cu o surpriză extremă pe chip, ce faceți domnișoară, poftiți, luați loc... Permiteți?..." Și trase un scaun și toți făcură loc unei fete care apăruse la masa noastră ca din pământ, nu băgasem de seamă când venise. Își scoase pardesiul ușor, de toamnă, un pardesiu verde, elegant, îl puse pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
întrerupîndu-l, domnul Petrini, văd eu, nu are acum gândul la cărți, ca tine, ci probabil i se profilează mai degrabă în minte, prin telepatie cu bucătăreasa, imaginea unei supe fierbinți și a unui mușchi de porc împănat, care sânt gata. Poftiți la masă!" VII "Unii oameni, continuă Petrică deodată pătimaș, în timp ce servitoarea ne aducea sus-zisa supă, deși au cultură, sânt analfabeți prin concepția pe care o au despre cultură. Ei confundă civilizația, pasta de dinți, cu cultura și am întîlnit chiar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mi spuse că ar vrea să vorbească trei minute cu fiul său... Glas mieros, dar extrem de prevenitor și distins, îmi făcuse o plecăciune când mă văzuse și îmi mai făcu una după ce își debită frazele lui graseiate. Bine, zic, dar poftiți înăuntru, fiindcă rigiditatea cu care stătea pe loc mă făcu de îndată să înțeleg că ori avea nevoie de invitație specială, ori nu vroia să intre, cine știe de ce. Într-adevăr, nu vroia. Nu, zise, nu e oră de vizite
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care stătea pe loc mă făcu de îndată să înțeleg că ori avea nevoie de invitație specială, ori nu vroia să intre, cine știe de ce. Într-adevăr, nu vroia. Nu, zise, nu e oră de vizite... Dar ce importanță are, poftiți înăuntru... Nu, zice cu un glas dulceag de Iudă înșelătoare, mereu zâmbăreț, numai cinci minute vreau să fac o plimbare și să vorbesc cu fiul meu... Era a doua oară când nu spunea Petrică, ci fiul meu. M-am întors
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tragic, fiindcă ceea ce s-a întîmplat nu e o tragedie, este în primul rând din partea dumitale o necuviință că ai refuzat să intri la noi în casă, iar din partea lui un lucru pe care dacă nu-l explică imediat, să poftească totuși mâine dimineață, dacă nu chiar acum, să-și ia lucrurile, fiindcă eu chem chiar în seara asta avocatul și introduc divorț. Nu accept să fiu eroină ridicolă de comedie. Și pac, i-am închis și eu telefonul în nas
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-i facă lui Petrică reproșuri. Se putea? De ce n-a raportat că a venit doamna? Cum, un ofițer să n-aibă și el unde să stea în asemenea situație și să iasă la câmp, ca orice soldat? Și ne-a poftit la el, unde am rămas până a doua zi... 23 August, cu întoarcerea armelor, l-a găsit pe Petrică la Tulcea. A fost trimis pe front, unde a luptat în munții Tatra până la încheierea păcii. Ba, mi-a spus că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu-1 cunoșteau, dar bănuiau că aveau de-a face cu intelectuali, spuneau tot așa. Până și Matilda se lăuda cu mine rudelor ei în același fel: Victor e profesor universitar! Era caloriferistul facultății, secretarul celulei de partid, care mă strigase: "Poftiți, dom'profesor", zise el arătîndu-mi rândurile, care deocamdată erau în așteptare, și unde recunoscui într-adevăr, așa cum îmi spusese Matilda, aproape pe toți universitarii noștri, amestecați cu personalul administrativ. Nu era așa că dacă nu veneam ași fi fost singurul care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a poetului, adică faptul să fie clar, să nu mai intre adică acolo, să protesteze, să ceară explicații etc. Dar brutal, la acest nivel al paznicilor și nu, să zicem, în biroul rectorului neputincios. "Caloriferistul, continuă marele poet, m-a poftit în biroul lui de secretar al celulei de partid, unde, cu alte cuvinte, bineînțeles, mi-a confirmat ceea ce îmi spusese celălalt, el era în măsură să-mi spună că pot ocupa postul de șef al bibliotecii municipale, unde pot foarte
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o fiolă și o sugea cu seringa. Și se apropie, îi desveli fesele și îi înfipse acul, pe care îl scoase, strigând unei infirmiere: Rezerva patru și orice pălăvrăgeală cu gravida strict interzisă. O să adoarmă și totul o să fie bine. Poftiți!" "Doctore, îl întrebai, pot să stau și eu până adoarme?" "Bineînțeles". Dar așteptai o vreme pe coridor. Infirmiera însă nu se putu stăpâni să nu-mi spună ce era cu această rezervă patru. Acolo fusese adusă cu o zi înainte
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă trudesc atâta, urlu și eu câteva ceasuri și am scăpat... Râsete... Vocea Matildei, Vasile, stai în capul mesei, Victor, tu stai în celălalt capăt, Tamara, tu stai lângă mine, uite aici, domnul Vaintrub, alături (lîngă fratele ei), domnul Micu, poftiți aici (în stângă Tamarei), doamnă Clara (lîngă părinții mei), Petea (lîngă Ben Alexandru). Eu mă trezii în stânga cu bunicii și în dreapta cu urâta nevastă a lui Petea. Ni se servi întîi salată de boeuf, de care nu se atinsese nimeni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
noi doi... Fiindcă mă ardea iar gândul la ea. Ați văzut vreodată cum răspunde un surd? Cum să răspundă dacă el n-aude! Gata, mi-am zis, ce-a fost, a fost nimic! Sărut mâna doamnă, salutări domnului inginer, mai poftiți! Asta e viața noastră, dom' profesor. Așa se scrie istoria!" Ca și la început, la deratizare, această primă zi în noua mea muncă fu bogată. Tocmai mă gândeam în tăcere și pentru întîia oară, ce făcuse Matilda înainte de a se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
O nimica toată, te face de cincizeci și te-ai aranjat..." Bunica chicoti: "Hi-hi! De ce nu iei tu!" " Ne primiți și pe noi?" se auzi atunci, de după gardul care despărțea cele două grădini, glasul vecinului. Da, cu plăcere, dom' Chiriță poftiți", răspunse bunicul. În cazul ăsta, permiteți să venim și noi cu o sticlă", zice dom' Chiriță și se întoarse și intră apoi prin curte. Împreună cu madam Chiriță, o doamnă încă tânără, cu chipul arămiu, puțin empîté, și din pricina asta fără
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
niște oglinzi astronomice. Apăru o femeie și ne deschise. Se poate? zise casiera. E cineva?" Da, poftiți, spuse femeia cu un fel de nepăsare care nu ne era adresată numai nouă, ci așa, în general, oricui, chiar și naturii înconjurătoare. Poftiți, repetă, nu e nimeni." Și parcă adăugă: și chiar dacă ar fi, n-ar fi mare scofală! Și o luă înainte și merserăm îndelung uneori urcând până ajunserăm la intrare. Aici casa își mări considerabil proporțiile, începînd cu peronul din care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-i răspunzi), mi-a spus că o cheamă Suzy Culala..." " Da, doamnă, spuneți-i să..." "E chiar din familia Culala?" mă întrerupse ea apăsat. "Da! ridicai și eu vocea, s-o împiedic să mai pună noi întrebări. Spuneți-i să poftească!" Dar ea și intrase și așteptă mută ca bătrâna doamnă să închidă ușa (nu numai că n-o luă în seamă, dar avea aerul că o astfel de persoană indiscretă nici nu există)... Până atunci nu se uită nici la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ne așezarăm pe bănci. Nu așteptarăm mult, la un moment dat ieși dintr-o încăpere de alături un tânăr și păros medic (cu favoriți până la falcă) și rosti: "Cine e la rînd?", dar o văzu pe Suzy și o chemă: "Poftiți, doamnă Culala! Poftiți și dumneavoastră, mi se adresă, să-i dați puțin curaj." ( Într-adevăr, o văzui pe Suzy șovăind cu privirea agățată de cea a medicului, implorîndu-l parcă tocmai pe el, la care venise, să-i alunge spaima). Intrarăm
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
bănci. Nu așteptarăm mult, la un moment dat ieși dintr-o încăpere de alături un tânăr și păros medic (cu favoriți până la falcă) și rosti: "Cine e la rînd?", dar o văzu pe Suzy și o chemă: "Poftiți, doamnă Culala! Poftiți și dumneavoastră, mi se adresă, să-i dați puțin curaj." ( Într-adevăr, o văzui pe Suzy șovăind cu privirea agățată de cea a medicului, implorîndu-l parcă tocmai pe el, la care venise, să-i alunge spaima). Intrarăm în cabinet și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o să facă Suzy de Revelion, într-adevăr o să ajuneze? Chiar? Aveam, cum se zice, retragerea acoperită: frații Berea, adică ei doi, cu familiile și rubedeniile lor, făceau Revelionul în propria lor cârciumioară, bineînțeles cu obloanele trase. "Dacă doriți, dom' profesor, poftiți cu doamna, sînteți invitații noștri, o să ne facă plăcere", îmi spuseseră la o întrebare de-a mea, dacă închideau de ajunul Anului nou. Pesemne e mai comod..." " Nu e vorba că ar fi mai comod, dom' profesor, dar cum să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
declarație... Ni s-a repartizat și nouă cîte-o odaie, vă ajunge, zice, sînteți necăsătoriți, dar pe urmă ne-am căsătorit, avem și copii, dar tot în ele am rămas... Așa că, vedeți, de-aia ne-am hotărât să facem Revelionul aici... poftiți și dumneavoastră dom' profesor, sîntem vecini, nu? Cum să nu, cu plăcere", mai adăugă el puțin absent și cu un entuziasm mai moderat ca și când eu ași fi cerut să viu, nu ei m-ar fi invitat... "Oricum, zise Suzy, trebuie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Din București?" "Nu, n-am avut impresia... A propos de telefon. Puteți să-l luați în cameră o oră, două și să felicitați pe cine doriți." "Nu, zisei... ba da, ași vrea să dau un telefon unui prieten din București..." "Poftiți, zise, și când nu mai aveți nevoie mi-l înapoiați." Și se ridică, trase aparatul din priză și mi-l puse în brațe. Bineînțeles, gândii, pe urmă, doamna inginer, când o veni nota de plată, o să-mi adauge într-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acțiuni/trăiri, mișcarea, aplauze. Desfășurarea jocului: Un copil numit de învățător va fi poștașul. Poștașul sosește și bate la ușă. Copiii: ,,Cine -i acolo?” Poștașul; ,,Poștașul” Copiii: ,,Și ce ne aduci?” Poștașul : ,,O scrisorică pentru un copil cuminte.” Copiii: ,,Să poftească să intre!” Poștașul dă o scrisoare unui copil. Copilul care primește scrisoarea trebuie să răspundă la întrebarea: ,,De la cine ai primit scrisoarea.?”( întrebarea poate fi pusă de educator sau de alt copil cu scopul de a antrena în joc cât
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
făcut. Cine postește se cuvine să-și ungă părul și să-și spele fața. Cine se roagă să se închidă în camera sa și să încuie ușa. Cine face milostenie să nu știe stînga ce face dreapta sa. Cine e poftit la cină să se așeze la capătul de jos al mesei. Nimeni să nu silească pe aproapele său, nici măcar pentru a-i face un bine. Nici Domnul nu intră nechemat". Crede că secretul vieții îl dă echilibrul. Trei pericole amenință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]