1,637 matches
-
ani, în vreme ce Hyperion "S-a rupt din locul lui de sus,/ Pierind mai multe zile.//" Pelerinajele sale sunt prea cunoscute pentru a insista. Chiar și la conservatoarea societate Junimea apărea intempestiv, însoțit de Creangă, acesta din urmă umplând salonul lui Pogor cu râsul său homeric. Teatrul (episodul evadării cu trupa Tardini-Vlădicescu stă mărturie) exercită, încă din copilărie, o atracție deosebită. Paralelismul cu Don Quijote și Camil Petrescu devine, din acest unghi, evident. Același G. Călinescu conchide, analizând în Istorie...piesele sale, că
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Editura Tipo Moldova, Iași, 2006). Numeroase volume de publicistică. Membru al Uniunii Scriitorilor (din 1990) și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști (din 1990). Deținător al mai multor premii și distincții pentru activitatea literară: Premiul pentru literatură "Nicolae Labiș" (1979), Premiul "Vasile Pogor" (2002 și 2003), Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (2003), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004), Premiul Uniunii Scriitorilor Filiala Moldova pentru Publicistică (2004), Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Moldova pentru romanul Sinea Mea (2006), Premiul pentru poezie la Festivalul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Universității "Al.I. Cuza", Iași (1983-1988), Masterat în "Filozofie creștină și dialog cultural", Universitatea "Al.I. Cuza", Iași (2005-2007). Profesor de limba și literatura română la Liceul industrial nr 5, Iași (1988-1990). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române și Muzeul "V. Pogor" (1990-1996). Redactor la revista "Dacia literară" (din 1996). Debutează cu versuri în "Convorbiri literare" și "Luceafărul" (1982), iar editorial în placheta colectivă Invocații (1986). Cărți de poezii: Procesiunea de păpuși, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Melancolia pietrei, Editura Junimea, Iași, 2003
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
9, septembrie 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 9, septembrie 2010. SPĂTARU, Indira, n. 24 ianuarie 1971, Iași. Studii gimnaziale și liceale la Iași. Facultatea de Filozofie a Universității "Al. I. Cuza", Iași (absolvită în 1997). Supraveghetor la Casa "Vasile Pogor" din Iași (1990-1992), muzeograf la Casa "Otilia Cazimir" din Iași și Casa "Vasile Alecsandri" din Mircești (din 1997). Debutează cu versuri în "Convorbiri literare" (1986) și editorial cu Poeme (1995). Colaborează cu poezie și proză la "Convorbiri literare", "Poezia", "Dacia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
TipoMoldova, Iași, 2012 (ediție revăzută). Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN-clubului european, al Societății Ziariștilor Români și al Asociației Ziariștilor Români. Premii și distincții (selectiv): Premiul revistei "Poesis", pentru cea mai bună carte a anului (1994); Premiul "Vasile Pogor" al Primăriei Municipiului Iași pentru contribuția deosebită în poezia și publicistica ieșeană (1995); Premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Iași (1995); Premiul "Bacovia" al revistei "Ateneu" pentru Poezie (1997); Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași (1997); Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cărți de poezii: Mona-Monada, Editura Junimea, Iași, 1981; Despre felul cum înaintez, Editura Albatros, București, 1983; Să alergăm împreună, Editura Junimea, Iași, 1985; Fiul Omului, Editura Cartea Românească, București, 1986; Verile după Conachi, Editura Junimea, Iași, 1990; Mierla de la Casa Pogor, Editura Euchronia, Iași, 1994; Dincolo de disperare, Editura Helicon, Timișoara, 1995; Tanz der Monaden, ediție româno-germană, Dionyses Verlag, 1996; Poeme/ Poèmes (ediție româno-franceză), Editura Cogito, Iași, 1999; Lucianograme, Editura Axa, Botoșani, 1999; Atelier de potcovit inorogi, Editura Junimea, Iași, 2003; Șobolanul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2009. Membru al PEN-Clubului Român, al Organizației Mondiale a Poeților. Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1969, 1974, 1979, 1993), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (1980), Premiul de Poezie "George Bacovia" (1994), Premiul Internațional de Poezie "Nichita Stănescu" (1994), Premiul "Vasile Pogor" acordat de Primăria Iași (1999, 2007), Ordinul Meritul Cultural în gradul de Comandor, categoria A, acordat de Președinția României (2004), Diploma în rang de excelență și medalia Eminescu Teiul de aur, Botoșani (2008). Oricine parcurge, dacă nu întreaga operă poetică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spirit, aș zice, neoprotocronist, la Academia Română, în unele sfera ale intelighenției autohtone... Ca să nu mai vorbesc de faptul că simpla examinare critică a "ideilor" creatorului transdiscipli-narității pune în evidență neseriozitatea lor. E.S.: Am fost și am ascultat o dată, la Casa Pogor, o conferință a lui, nu aș putea să spun că l-am putut urmări în toate amănuntele conferinței, dar este, sigur... un om care țintește originalitatea. M-aș referi puțin la teoria lui despre "terțul inclus". Eu sunt un spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
rămâne un "dar" de dragoste 8 (sugestie prezentă și în expresiile "a fi în starea darului" sau "în stare binecuvântată" a fi însărcinată): "Bucură-te cea plină de dar, Domnul e cu tine; blagoslovită tu întru muieri. [...] Duh Sfânt va pogorî spre tine și putearea Celuia de Sus te va umbri; dirept aceaea și ce să va naște den tine Sfânt, chema-Să-va Fiiul lui Dumnezău."9 Expresia "Domnul e cu tine" deschide o hermeneutică infinită, de mare subtilitate: despre care dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1851, purtând însă pecetea imaginației tehnice, a înțelepciunii și strădaniei celui care a ostenit continuu și multidirecțional pentru modernizarea și înfrumusețarea orașului-capitală (încă) al țării Moldovei. Fig. 8. Proiectul cișmelei din fața Mitropoliei Un an mai târziu, la sesizarea lui Vasile Pogor, Departamentul Lucrărilor Publice cerea lui Mihalic de Hodocin să purceadă la o nouă verificare a sistemului de aducțiune a apei potabile în oraș, sistem deteriorat în mai multe puncte din pricina abundenței ploilor 11, și care necesita "o radicală îmbunătățire" a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Pascu, Ștefan 89 Pastia, Scarlat 91 Paulucci, Hamilcar 41, 240 Peiu, Nicolae 104 Penelea-Filitti, Georgeta 21 Pester, Cristian Wist 63 Pitagora 214 Platon, Gh. 12, 18, 19, 31, 33, 51, 89, 112, 124, 162, 178 Plinius (Pliniu cel Batrân) 214 Pogor, Vasile 116 Polizu, Costache 105 Popovici, A. 36 Popovici, Val. 29, 83, 117, 134, 142 Prechtl, Johann Joseph von, 239 Ralet 22 Rașek (Raschek), Josef 95, 254 Razek 214 Răducanu, Eufrosina 105 Rădulescu Dulgheru, Georgeta 25 Rășcanu, Teodor 21 Reidenbach
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe care cîntă Amélie Nothomb și pe care criticii se pot amuza să le facă bucăți. Cert e că efectul incontestabil e aproape irațional. Greu de spus ce-ți place, sau ce nu-ți place la această scriitoare, dar vraja pogoară cu subtilă insistență chiar și asupra celor mai lucizi, care se scutură încercînd să scape prin acuze brutale: romane de gară, scriitură facilă, neverosimil, redundant etc. Nu-ți trebuie mai mult de două-trei ore ca să citești un text de Amélie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pașoptiștilor de tip Mihail Kogălniceanu (a se vedea programul revistei "Dacia li-terară", Iași, 1840), tânărul transilvan cu înalte studii europene inaugurează un ciclu de conferințe pe teme de educație, estetică și psihologie. Din 1864, i se adaugă prietenii prelectori Vasile Pogor și Petre P. Carp. Unele conferințe vor fi tipărite în revista "Convorbiri literare", altele vor vedea lumina tiparului doar în formă de rezumat. În timp, temele conferințelor se diversifică, prelectorilor inițiali alăturându-se junimiști precum Iacob Negruzzi, A.D. Xenopol, Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
1876, sala Universității ieșene este animată de un nou conferențiar (de doar 26 ani!), Mihai Eminescu, având ca temă " Influența austriacă asupra românilor din Principate"... *** La 9 februarie 1974, în Casa cu ferestre luminate (reședința de altă-dată a familiei Vasile Pogor, apoi a interbelicului istoric Gh. Brătianu sediul muzeelor literare ieșene, spațiu de exprimare predilectă a junimiștilor), au fost reluate prelecțiunile. G. Ivănescu a vorbit despre "Preocupări filologice în epoca Junimii", iar Alexandru Dima despre "Personalitatea lui Titu Maiorescu". Această a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
vorbită" are un înțeles mai larg, referindu-se și la aspectele istorice, sociale etc., fiind traductibilă în mai potrivita formulă "tipăritură vorbită". Cu atât mai mult cu cât, un an mai târziu, în 1864, lui Maiorescu i se alătură Vasile Pogor și P.P. Carp, ulterior numărul prelectorilor crescând, la fel ca și diversitatea temelor alese 19. O oralitate de tip socratic, cu valențe paideice, într-o constantă încercare de a "moși adevărul" și de a înscrie mersul lucrurilor pe calea cea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
moși adevărul" și de a înscrie mersul lucrurilor pe calea cea bună. 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt Deși cronologic, dar și ca fundament întemeietor, prelecțiunile sunt anterioare Societății "Junimea" (fundată de Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, P.P.Carp, Vasile Pogor și Theodor Rosetti, în 1864, la o dată oarecum nesigură nici măcar pentru fondatori), de la un moment dat prelețiunile pot fi înțelese ca o extensie a chiar Societății "Junimea", pe linia unei organizate "aduceri afară" a discuțiilor constructive ce aveau loc fie
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în 1864, la o dată oarecum nesigură nici măcar pentru fondatori), de la un moment dat prelețiunile pot fi înțelese ca o extensie a chiar Societății "Junimea", pe linia unei organizate "aduceri afară" a discuțiilor constructive ce aveau loc fie în casa lui Pogor, fie în cea a lui Negruzzi, fie în cea a lui Maiorescu. Junimiștii resimt nevoia unei depășiri a inevitabilei intimități create la "ședințe", în sensul întâlnirii unui "Celuilalt lărgit", sau, în mereu utilele terminologii nicasiene, un "Sine lărgit". Nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
întâlnire ai nevoie pentru a te defini, pentru a te confirma. Una erau reacțiile relaxate ale junimiștilor, ludice și neprotocolare, altceva însemna să simți feed-back-ul favorabil, freamătul aprobativ al unei săli înțesate care nu te urmărea "trântită pe canapea", precum Pogor, sau Negruzzi, ci ca și cum de ceea ce spui tu ar fi depins întreg universul. Tocmai de la acest "Sine lărgit", fie alcătuit și din cucoa-ne dornice de senzații noi, veneau imboldurile pentru a continua munca aceasta ingrată de educare și autoeducare. Nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pentru a continua munca aceasta ingrată de educare și autoeducare. Nevoia de public e perceptibilă așadar mai mult pe filiera unor necesități de natură intelectuală decât pe cea a orgoliilor personale, sau a goanei după celebritate. Dacă în ședințele de la Pogor întâlnirile cu Celălalt se derulau într-o manieră informală, uneori alunecând în zonele "uliței mici", în cadrul prelecțiunilor se exersează întâlnirile tehnicizate, nu atât de plăcute (tracul fatal unor prelectori) dar, fără îndoială, cu urme mai adânci în ambele tabere: tabăra
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
mai puțin cunoscuta perioadă portugheză a reputatului istoric al religiilor, una din "ușile" esențiale, însă, pentru accederea la traseul formării lui Eliade. Domnule Sorin Alexandrescu, să ne oprim mai întâi asupra temei prelecțiunii pe care ați ținut-o la Casa Pogor și care vizează două aspecte distincte ale operei lui Eliade. Da, eu am impresia că e mai mult decât atât: o evoluție a lui Mircea Eliade, de la ceea ce ar putea fi primul aspect, adică ziaristul cultural care în anii '30
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
furnizat prozatorului Simirad inedite teme de reflecție; căci nu e chiar floare la ureche să fii ambasador în Cuba... Așa se face că, în una din zilele sfârșitului de an 2006, Constantin Simirad și-a lansat la casa junimistului Vasile Pogor volumul de proză "Iguana neagră", lansare dublată de o savuroasă prelecțiune pogoreană, pe teme cu specific ...cubanez. Realele calități de povestitor l-au ajutat să înfățișeze în imagini vii, cu umor și melancolie, scene din viața de zi cu zi
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Sunt mulți nostalgici în România care ar gusta așa ceva, mai ales că genul acesta jurnalier este foarte la modă. În felul în care l-aș prezenta eu, cred că nu le-ar conveni deloc. De altfel, în Prelegerea mea de la Pogor, am prezentat fapte din Cuba deloc favorabile comunismului de acolo. Cuba prezintă interes din perspectiva turismului, dansului, exotismului... Cum sunt cubanezele? Sunt frumoase până la o anumită vârstă. Este un melanj, un metisaj între africani și latino-americani. Cuba e născută din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
moldovenească din secolele XV și XVI, ca și multe altele, sunt tot atâtea contribuții fără de care istoria culturii românești ar fi fost mai săracă. Adevărat "boier" al spiritului, prezent la Iași, pe finalul anului 2006, academicianul a ținut, la Casa Pogor, o remarcabilă prelegere despre spiritul Moldovei și a demonstrat că, indiferent de culoarea politică, indiferent de pozițiile administrative, structura de pro-funzime a unui intelectual autentic poate să rămână nealterată. Publicul ieșean a avut șansa întâlnirii cu un intelectual rafinat, în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
academicianul a sedus asistența prin fermitatea și farmecul expunerii. Domnule academician, ce repre-zintă pentru dumneavoastră postura aceasta de prelector junimist? Cum se pliază ea pe personalitatea dumneavoastră? În primul rând, una dintre acele experiențe culturale inconfundabile pentru că aici, la Casa Pogor, ai conștiința că urmezi primei serii de prelecțiuni. Aceste prelecțiuni au întemeiat spiritul critic din cultura românească. Te simți purtat de valul spiritului trecut. Este, absolut, un privilegiu și l-am simțit ca atare. "Intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și la comunismul de dinainte de Ceaușescu. Ce s-a întâmplat în vremea lui Ceaușescu a fost o aberație. Întotdeauna, într-o țară latină, politicul va influența cultura. "Aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară" În prelegerea ținută la Casa Pogor, ați etapizat cultura română în Ev Mediu și Modernism. În ce perioadă ne aflăm acum? Un modernism târziu? Sau preferați denumirea de postmodernism? Nu, postmodernism este un termen prea savant și are conotații culturale prea mari. Eu aș numi această
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]