3,246 matches
-
în fine, și alte prezențe semnificative, în paleta diversificată a b. literar interbelic: Stănică Rațiu, cu versatilitatea lui hiperbolică, în Enigma Otiliei, romanul lui G. Călinescu, umanitatea amestecată, de port dunărean (Jean Bart, Europolis), reabilitarea lui „Mitică”, în replica dată, polemic, lui Caragiale de către Camil Petrescu (comedia Mitică Popescu), apropierile de o viziune a absurdului, în cheia unei poetici a grotescului și a subminării parodice, de la Urmuz la Tudor Arghezi (Cimitirul Buna-Vestire). Dar capodopera rămâne Craii de Curtea-Veche (1929), semnată Mateiu
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
la mijloc de Rău și Bun”, la treapta unei „slave stătătoare”. Trebuie să i se recunoască „momentului” Mateiu I. Caragiale - Ion Barbu atingerea unui nivel al sintezei superioare a b., de rafinament estetic și complexitate semantică, cu nu puține implicații polemice față de o înțelegere sumară și vulgarizată a lucrurilor. După al doilea război mondial, „paleta” perspectivelor și a „formelor” literare care valorifică același filon continuă să dea semne de vitalitate și diversificare în proza românească, de la accentul pus de autori ca
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Eugen Barbu în volumul III al romanului Incognito, procedeu contrar normelor profesionale și morale, incompatibil cu principiile eticii și echității scriitoricești”. Și pasiunea pentru poezie a lui B. răzbate temperamental, cu erupții de subiectivism nedomolit, în zgomotos anunțata O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, proiectată în mai multe volume, din care, în 1975, ieșea primul tom (rămas și singurul), dedicat poeziei contemporane. Cititor insațiabil, B. simțea nevoia unei demonstrații în acest sens, încredințând tiparului toate
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
cu scară, din 1959), fie închipuie alegoric o umanitate abstractă (Labyrintul, 1967) sau dramatizează câteva episoade din Groapa. Traseul romanesc al lui B. poartă tot timpul un mesaj insurgent și îi fortifică popularitatea. Personalitate puternică, contestatară, revărsând în pagină energie polemică, scriitorul devine, în bună măsură, ambasadorul lumii din care a plecat: periferia. Este, după cum afirmă el însuși într-un fragment de jurnal, „o lume fără ecou”. Groapa apărea într-un moment literar aservit academismului aseptic și pompierismului proletcultist, ce propulsa
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
în China, București, 1970; Cu o torță alergând în fața nopții, București, 1972; Caietele Princepelui, I, Cluj, 1972, II-VII, București, 1973-1981; Războiul undelor (în colaborare cu N. P. Mihail), București, 1974; Incognito, I-IV, București, 1975-1980; Miresele, București, 1975; O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, vol. I: Poezia contemporană, București, 1975; Săptămâna nebunilor, București, 1981; Ianus, București, 1993; Nuvele, postfață Elisabeta Lăsconi, București, 2001. Traduceri: H. Cobb, Cărările gloriei, București, 1961 (în colaborare cu A. I. Deleanu
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Poezia leneșă), „Ultima oră” (Răsăritul crailor, Legenda și somnul în poezia lui Blaga) și „Vremea” (Salut în Novalis) evidențiază, spectaculos ca un foc de artificii al spiritului, un crez (și un program) estetic: cel al poeziei pure, fixat mai ales polemic, în contradicție. Poezia „tristă de însăși tristețea materiei” a lui Tudor Arghezi („fără mesagiu, respins de idee”), sincronismul lovinescian „ca o verzuie pastă”, cu a sa „durată curentă” ce se cere concurată printr-o poezie ridicată la totala depersonalizare, poemele
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
stărilor antinomice, ignorând nuanțele intermediare, nu departe de exaltările lui B. se află și opusul acelei atitudini, la fel de radical afirmată. Temperament al extremelor, poetul se vrea însă în fiecare moment - exemplar. Trăirea timpului individual înseamnă, pentru gustul lui negator și polemic, o luptă neîncetată cu materia, cu atât mai crâncenă cu cât reprezintă de fapt o luptă cu sine, luptă în care învingătorul se află prins în cătușele învinsului. „Ticălosul” timp ce-a pierdut cheile casei de fier în care ține
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
Bogza, F. Aderca. Ultimul este, de fapt, cel mai constant colaborator al revistei, fiind foarte des prezent și în postura de critic literar. În această calitate, semnează articole de sinteză (Curente literare în Europa) sau de bilanț (Anul literar), comentarii polemice (Mistica farsă, despre mișcarea gândiristă), eseuri despre Shakespeare, Tolstoi, Taine, Mallarmé, medalioane (Adversarul G. Ibrăileanu, Gospodarul Sadoveanu, Cavalerul Perpessicius) și, din când în când, recenzii. O dovadă că literatura e înțeleasă ca fenomen viu și dinamic o constituie expresivele portrete
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
de Isaiia Răcăciuni), „Moment muzical” (F. Aderca), „Gura lumii” (anecdote), „Pagini vechi” (unde se reiau scrieri de Ion Ghica și A. I. Odobescu). Toate acestea întregesc imaginea unei publicații care, de excelent nivel literar în prima ei serie, plină de nerv polemic în a doua și vădind o fermă atitudine antifascistă și prodemocratică în a treia, s-a impus prin calitatea și insolitul ei, purtând pecetea de neșters a spiritului arghezian. Alți colaboratori: Otilia Cazimir, Al. O. Teodoreanu, Gala Galaction, Paul Zarifopol
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
actualitate, sunt evocate personalități artistice, sunt semnalate talente în plină afirmare. O atenție specială e acordată artelor spectacolului, cu un accent pe teatru și film. Revista are o echipă de cronicari tineri, dar redutabili, cu un spirit critic ascuțit, deseori polemic. Cronica teatrală e semnată de N. Carandino, cea cinematografică de Emil Darie, cea muzicală de Virgil Gheorghiu, cea plastică de M.R. Paraschivescu, cea literară de Ovidiu Constantinescu. Articole de fond despre evenimente sau fenomene culturale din epocă publică, între alții
BIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
, revistă de avangardă apărută în număr unic la Piatra Neamț, în februarie („făurar”) 1934, având subtitlul „Literar, critic, polemic”. Publicația, al cărei redactor este George Demetru Pan, își exprimă adeziunea la arta modernistă, în rubricile „Septentrion”, „Negativ-pozitiv”, „Aquarium”. Poezia este semnată de E. Ar. Zaharia, Ion Vespremie, Traian Chelariu, Har. Mihăilescu, George Demetru Pan, iar proza (fragment din romanul
BLOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285764_a_287093]
-
Serghei Esenin, 150 de milioane de Vladimir Maiakovski, Balada lui Karl Schmidt din orașul cenușiu de Johannes Becher, reportajul O zi într-un colhoz de Cuban de Serghei Tretiakov. În ce privește critica literară, este prezentă mai ales prin recenzii cu caracter polemic, în care judecățile tezist-ideologice prevalează asupra celor estetice. Alți colaboratori: Ilie Cristea, Eugen Relgis. I.M.
BLUZE ALBASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285766_a_287095]
-
artistic, social” (în total patru numere). Director este Victor Gr. Constantin, iar redactori - George Lesnea, Beno Ceaușansky, Marcel Rosen. În articolul Predoslovie, din primul număr, este exprimată atitudinea neconformistă și independentă a tinerilor redactori. Pe un ton foarte avântat și polemic e ironizată generația matură, dorința publicației fiind aceea de a dovedi că Iașul „nu e o cetate a agoniei și a descompunerii”. Fără a avea un program ideologic sau estetic explicit, revista se remarcă prin deosebita promptitudine și combativitate în
BLOC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285763_a_287092]
-
din latină. Simetria primelor cărți constă în aceea că fiecare dintre ele e secționată în 85 de paragrafe. În prima carte dialogală, între Înțelept și Lume, se dă câte un titlu („pont”) fiecărei secvențe, titlu sub care își rostește replica polemică fiecare dintre cele două personaje. Aceleași titluri se păstrează în cartea a doua, numai că ele acoperă precepte biblice și fraze înțelepte pe tema indicată de titlu, drept confirmare a poziției Înțeleptului. Așa cum e conceput de C., Divanul e mult
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
romantici europeni. Astfel, Victor Hugo folosea Historia... pentru ciclul Orientalelor din La Légende des siècles, cum o spune în prefață, iar Byron recursese la aceeași sursă când se documenta pentru poema Don Juan. Opera istorică special dedicată originii românilor, concepută polemic, dar neterminată, este Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, având, după toate indiciile, variante în latină și română. Istoricii, care i-au găsit și scăderi, consideră totuși Hronicul... prima noastră istorie modernă, scrisă cu metodă, de la prolegomenă și până la ultima din cele
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
C. - unele teme din romantismul iberic. Cea mai importantă lucrare de sinteză istorico-literară din această etapă este însă Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui, apărută în 1943, studiu literar ce a provocat din partea lui D. Caracostea o neașteptată replică polemică și care a fost și continuă să fie considerat de unii cercetători avizați drept un demers istoriografic comandat de Ion Petrovici (atunci ministrul Instrucțiunii Publice), nemulțumit de modul în care G. Călinescu privise contribuțiile literare ale acestuia în Istoria literaturii
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
punctului de vedere al autorului, fiindcă în 1964, când apărea Principios de literatura comparada, altfel se organizau teoretic demersurile comparatiste, teoria influențelor fiind nu numai părăsită, dar și dezavuată critic. C. rămâne însă cantonat într-o perspectivă descriptivistă, evitând dezbaterea polemică sau emiterea punctului de vedere personal. În afara unor lucrări de filologie comparată sau a unor abordări tematiste explorând sfera literară hispanică sau cea franceză și scrise în spaniolă sau în franceză precum Estudios de literatura espanola y comparada (1954), L
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
din Asia Centrală și Nordică - inclusiv rolul magico-simbolic al tobei șamanului - a fost puternic influențat de diferite sisteme religioase sud-asiatice, în special de cele ale Indiei, Tibetului, Iranului, Mesopotamiei (55, pp. 495 și urm.). Ioan Petru Culianu a avut o poziție polemică, încercând să răstoarne direcția de producere a influenței (de la nord la sud) (126 ; 128). Cred că textul sumeriano-akkadian pe care îl comentez poate să aducă noi argumente privind problema influențelor „sudice” de care a beneficiat șamanismul asiatic, în speță problema
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în spațiul carpato-dunărean continuă poetul, „hașișul sau cânepa indiană [...] posedă pro prietăți îmbătătoare cu totul ieșite din comun, care, după câțiva ani, au atras atenția savanților și a oamenilor de lume din Franța” (59, p. 37). De fapt, în Europa polemica durează de pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. În celebra sa lucrare Species plantarum (1753), suedezul Carolus Linnaeus a dat o singură denumire cânepii : Cannabis sativa. Disputa s-a declanșat imediat. Naturalistul francez Jean-Baptiste de Lamarck a susținut că trebuie făcută
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
această crimă. [1, 3 ianuarie 1882] ["ZIARUL "PRESSE" DIN VIENA"] Ziarul "Presse" din Viena care trece de oficios publică, asupra crizei ministeriale din România, șirurile pe care le publicăm mai la vale. Acest articol a format deja obiectul unor controverse polemice în foile noastre și de aceea [î]l reproducem nu atât pentru ceea ce coprinde, ci mai cu seamă pentru că poate să fi răsfrângând până la un grad oarecare opiniile sferelor guvernamentale din Viena. Așa pate orice guvern care sacrifică interesele țării
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în organizarea luptei pentru existență a poporului românesc în contra piedicelor ce i le opune superioritatea străinilor, lipsa lui proprie de cultură și de prevedere. În decursul atâtor ani de luptă nu ne-am ținut numai pe terenul negațiunii și al polemicei, ci am susținut în mod consecuent și am rezumat în programul nostru: că voim monarhia constituțională, alegerile pe colegii, pentru ca să nu se neutralizeze înrîurirea firească a învățăturii și a muncii; conservarea elementului național prin conservarea proprietății imobiliare în mînile Lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la facerea ei, dar nu sunt autorii ei de căpetenie. Daca roșii au făcut-o sau au contribuit a o face, ci au creat o lege " barbară, ilegală și ucizătoare " și contra lor înșile ar căta să-și îndrepte armele polemice. Dar precum am zis la început: nu legea tocmelelor e în cestiune pentru roșii. Ei vor să-și creeze și din greaua și gingașa cestiune a organizării muncii o armă electorală căci polemicele "Romînului" și propunerea din Cameră privitoare la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înșile ar căta să-și îndrepte armele polemice. Dar precum am zis la început: nu legea tocmelelor e în cestiune pentru roșii. Ei vor să-și creeze și din greaua și gingașa cestiune a organizării muncii o armă electorală căci polemicele "Romînului" și propunerea din Cameră privitoare la delegați au amândouă acceași țintă: demagogizarea locuitorilor săteni. [5 februarie 1882] ["DIN ACTELE PUBLICATE"] Din actele publicate în numărul de ieri cititorul a putut constata că delegații comitetului central de inițiativă din Iași
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că ministrul Boerescu era suspectat ca partizan mascat, ba chiar mituit, al politicei orientale vieneze. Cea mai nejustificată imputare ce se putea face. Din contra, Boerescu, care compusese memorandul tipărit în Paris asupra anteproiectului, întîia și cea mai însemnată scriere polemică în contra pretențiunilor austriace, consideră influința Austro-Ungariei ca răul cel mai mic dintre două rele. Ba părerea aceasta a sa concorda atât de mult cu vederile primului ministru, Brătianu, încît știrile aduse de ziarele din Viena, că înlăturarea ulterioară a lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari, târâți de pasiunile lor politice, nu s-au sfiit să acuze pe "protivnici" de toate infamiile închipuite, făcând pe lume să creadă că nu mai există om onest și patriot dezinteresat în această țară, aceia cari au împins licența polemicei până a insinua asasinatul și a provoca detronarea suveranului, aceia nu au dreptul de a se erige astăzi în moralizatori ai presei, căci sunt condamnați mai dinainte de propriele lor păcate, de trecutul lor. Colecțiunile "Romînului" sunt de față spre a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]