2,793 matches
-
înșile sterilitatea totală a politicei guvernului. Izolați cu desăvârșire, căzuți sub ura Rusiei, desprețuiți de Germania cu toate că un dinast al ei ocupă tronul României, stăm în fața lumii ca niște milogi de cari se - ndură Austria însăși, căutând a îndulci prin politețe cel puțin hapul amar al viitoarei vasalități economice și politice. [9 februarie 1883] 252 {EminescuOpXIII 253} ["DACA CINEVA ÎNDRĂZNEA... "] Daca cineva îndrăznea să zică că cestiunea dunăreană e compromisă prin actele cabinetului d-lui Brătianu i se răspundea pe toate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu grijă și își încorda simțurile. Totul părea să fie în regulă: ― Nu suntem ucigași, frate Rim! rosti Aloim dintr-odată. ― Asta rămâne să vedem, ridică Vassur din umeri, privindu-l curios pe tânăr. Aloim făcu o plecăciune la limita politeții și închise ușa grea, din lemn. Vassur nu-i dădu satisfacția de a auzi zăvorul și se așeză pe pat. Era o împreunare ciudată de scânduri, cum nu mai văzuse niciodată. Pipăi neîncrezător ceea ce părea a fi salteaua. Era de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
defel goală. În ea se vedeau trupurile imense ale mătcilor, agitîndu-și picioarele, scoțând sunete ascuțite și lovindu-se năprasnic una pe alta. Bella clipi des din ochi și îl întrebă în șoaptă pe Zuul: - De ce se bat? - Nu bătaie este. Politețe. Se ating doar pe phshloc. - Ce-i asta? - Greu explică la tine. Lovituri dau putere. Încălzesc sânge cum și tu ai. Bella privi mai atent și observă că, într-adevăr, mătcile se loveau în locuri foarte precise. Era posibil ca
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
observă că, într-adevăr, mătcile se loveau în locuri foarte precise. Era posibil ca energia loviturilor acelea să se transmită vreunui fluid din corp și să le provoace un soi de plăcere. Privită din punctul de vedere al unui om, politețea zeților era însă o bătaie în toată legea și asta îl făcu pe Bella să se înfioare și mai tare în fața dificultății misiunii sale. Zuul se depărta câțiva pași de el și emise un șuierat strident, foarte puternic. Împăratul se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de Carant, consilier regal șef pe probleme științifice... - Știu cine ești, îi tăie Starețul cuvintele. Și mai știu că nu faci decât să încalci vreo trei tratate și, dacă asta mai înseamnă ceva pentru uniforma regală, legile curtoaziei și ale politeții. Eu și frații mei... - Sunteți de-a dreptul depășiți de situație! Tratatele pe care le invoci conțin, știi bine, un amendament general... Clipa Armaghedonului sticlește dintre stele... Abatele clipi de câteva ori, calculând cu frenezie implicațiile insinuării lui Diribal. Încercă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o descriere auctorială, atunci acele cuvinte descriu adevărata situație. Salutul lui Nunez, care e adresat locuitorilor văii, este de fapt politicos și sincer. Totuși, în cazul în care sintagma "foarte politicos" încă ține de perspectiva interioară a propozițiilor precedente, atunci politețea accentuată este o prefăcătorie, un truc pentru amăgirea orbilor în privința adevăratelor intenții ale lui Nunez. Există o problemă de demarcație similară într-un pasaj-cheie de la finalul poveștii. Nunez a reușit să scape din valea orbilor. Epuizat, acum se odihnește pe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
verva. Trebuie să instruiți, să luminați, să ghidați? Atunci produceți divertisment. Faceți plăcere. Declinați, ca Voltaire la îndemnul doamnei Deffand, "justețea, ușurința, limpezimea și căldura sînt cele patru calități ale stilului ales". În profunzimile Luminilor există o reabilitare tacită a politeții și a sociabilității, un elogiu al preciziei și lejerității, un spirit feminin, un dispreț al pedanteriei și greoiului, al lentorii și gravității pe scurt, un eroism al bunului gust, o etică a grației. Cum altfel ar fi putut Nietzsche să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
deșert, anabaptism. Tot așteptînd, această revenire la începuturi, la rădăcini, la bază, instaura în filigran un cod al gîndirii pozitive, stipula o exigență a dovezii, principiul noncontradicției, principiul de excludere (sau și una, și cealaltă). Să le spunem reguli de politețe ale Rațiunii. E riscant să le ceri tuturor aplicația, la textele sacre inclusiv. Aceasta a fost îndrăzneala umaniștilor. Dinamică revoluționară în aceea că supune aceleiași legi vîrfurile și pe cei de rînd, tabuul și familiarul, revelația și experimentarea. Ecourile acestei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cum vom vedea în altă parte, de fapt există o desconsiderare a tuturor pentru toți, doar teama generată de cei puternici și de care depind direct făcându-i să se poarte în maniere deplorabile, și deci tot fără legătură cu politețea demnă. Pentru Drăghicescu, lenea ar fi cea care ar caracteriza țăranul român. El trece însă și la identificarea cauzelor acestei situații. Astfel, identifică două categorii de cauze, una de natură generică, iar alta cu legătură directă cu viața cotidiană. Schimbarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de ideea acțiunii concertate, a unirii cum spunea Golescu! "Unirea spre folosul obștii ne fericește, unirea slăvește, unirea întemeiază tot binele" (Golescu, 1993: 201). Golescu vedea cum se poartă oamenii din diferite pături sociale unii față de alții, fără teamă, cu politețe, cu toții față de fiecare, consecință atât a educației, cât și a cunoașterii poziție fiecăruia sau, cum spune Golescu, a faptului că fiecare își cunoștea datoria. Iar la noi, lăcuitorii, din multa juguire ce au avut, și neluminare, nu-și cunoaște nici
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și conduita morală. Ajutoarele trebuie să îndeplinească un minimum fără de care nu pot participa la operație: îndemânare, crearea unui câmp cât mai bun, protejarea țesuturilor, realizarea ligaturilor corect, rapid, cu blândețe, utilizarea corectă a instrumentelor. Rezumând, ajutoarele trebuie să manifeste politețe, respect, devotament, solicitudine, calificare, să evite constituirea de grupuri, care funcționează pe alte criterii decât cel al spiritului de echipă imprimat de șeful secției, al încredințării cazurilor în funcție de competență și experiență, eliberat de interese meschine, în așa fel încât tot
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
în vederea intrării pe piața muncii. Se spune chiar că școala este esențială din acest punct de vedere întrucât îi socializează pe elevi în regulile impersonale ale societății, în opoziție cu peer-group-urile care transmit coduri culturale cu aplicabilitate limitată. Regulile de politețe, bunele maniere, punctualitatea etc. sunt toate deprinderi cerute individului pentru a se descurca în cariera socială postșcolară. Ideea a fost formulată mai întâi de Durkheim, care a remarcat capacitatea limitată a familiei de a pregăti individul pentru viața socială: Moralitatea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cea mai delicată este să faci plăcere altuia.” (La Bruyère) Acest gen de „plăcere” este, adesea, expresia bunelor maniere: „Bunele maniere sînt arta de a-i face să se simtă bine pe cei ce se află Împreună cu noi” (Jonathan Swift); „Politețea face ca omul să apară În exterior așa cum ar trebui să fie În interior” (La Bruyère). * „Este permis să faci unui om o nedreptate dacă este spre mîntuirea lui.” (P. Syrus) Cunoscînd, de pildă, obiceiul cuiva de a minți, de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
rădăcinile cu lacrimile simțirii curate, adică ale simțirii neegoiste, deoarece trebuie observat faptul că tot „simțirea” este aceea care și subiectivizează judecata: „Cu cît Îl iubești pe cineva mai mult, cu atît Îl cunoști mai puțin” (J. Galsworthy)). * „Există o politețe a inimii. E Înrudită cu dragostea. Din ea izvorăște cea mai firească politețe a manierelor.” (J.W. Goethe) Delicatețea În atitudini depinde, așadar, de experiențele subiective ale „inimii”. De candoarea sensibilității inimii n-ar trebui să se sature nimeni: „Împrumut
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că tot „simțirea” este aceea care și subiectivizează judecata: „Cu cît Îl iubești pe cineva mai mult, cu atît Îl cunoști mai puțin” (J. Galsworthy)). * „Există o politețe a inimii. E Înrudită cu dragostea. Din ea izvorăște cea mai firească politețe a manierelor.” (J.W. Goethe) Delicatețea În atitudini depinde, așadar, de experiențele subiective ale „inimii”. De candoarea sensibilității inimii n-ar trebui să se sature nimeni: „Împrumut bucuros felul meu de a gîndi: nu țin decît la felul meu de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
le-ar putea avea ascunderea unui adevăr; atunci cînd minciuna are aspect altruist, urmărind să protejeze vanitatea altuia, să-i creeze o stare de bună dispoziție sau de Încredere În sine (așa cum se Întîmplă, de exemplu, În unele gesturi de politețe, sau În unele situații liminale de boală, cînd suferindului i se poate crea, cît de cît, o speranță). „Sinceritatea este izvorul oricărei genialități, și oamenii ar fi mai inteligenți dacă ar fi morali.” (L. Börne) „Sinceritatea” Înseamnă, fără Îndoială, respectarea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
presiunea exigențelor propriei demnități. * „Prestigiul medicului nu este micșorat de noaptea albă petrecută la căpătîiul unui hoț.” (A. de S-Exupéry) Medicul a depus un jurămînt de credință față de „viață”, și nu față de calitatea omului altfel, el ar deveni un complice. * „Politețea constă În a părea că uiți de tine În interesul altora; la mulți oameni ea nu este decît un rînjet social, care se dezminte imediat ce interesul propriu, prea scărmănat, Își arată vîrful nasului; un om mare devine atunci un nemernic
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
părea că uiți de tine În interesul altora; la mulți oameni ea nu este decît un rînjet social, care se dezminte imediat ce interesul propriu, prea scărmănat, Își arată vîrful nasului; un om mare devine atunci un nemernic.” (H. de Balzac) Politețea cînd nu este mascată de un sentiment de conveniență socială, este În egală măsură dovada respectului față de sine și față de altul. A ajunge Însă uneori să ne folosim și de politețe ca de un interes oarecare, Înseamnă să golim relațiile
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
om mare devine atunci un nemernic.” (H. de Balzac) Politețea cînd nu este mascată de un sentiment de conveniență socială, este În egală măsură dovada respectului față de sine și față de altul. A ajunge Însă uneori să ne folosim și de politețe ca de un interes oarecare, Înseamnă să golim relațiile umane de orice forță morală. * „Titlurile Îl disting pe omul mediocru, Îl jenează pe cel superior și sînt repudiate de cel inferior.” (G.B. Shaw) Aceasta este, de fapt, soarta măririlor de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mulți care fac glume deocheate și Încă și mai mulți care ponegresc sau iau peste picior; dar delicați sînt puțini. Ca să glumești cu grație și să găsești vorbe de duh fericite În legătură cu lucrurile cele mai mărunte, trebuie multă abilitate, multă politețe și chiar mult talent” (La Bruyère). * „Spiritul este singurul lucru pe care Îl găsești cu atît mai puțin, cu cît Îl cauți mai mult.” (F. Hobbel) Poate pentru faptul că a fi spiritual Înseamnă a fi, În primul rînd, natural
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și vanitatea zgârceniei - pe care pare s-o practice în mod constant... Spiritul său nu-i deloc sprinten. Felul de a fi - cam neglijent. Scrisorile primite rămân multă vreme nedeschise: de ce-ar face-o? Nu-i prea dotat pentru politeți ori curtoazie. Nehotărât în toate: magistrat timp de treizeci de ani, primar al orașului Bordeaux de două ori câte patru ani, mandatat în mai multe rânduri de către rege pentru diferite misiuni diplomatice de cea mai înaltă importanță - de una dintre
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
folosința lumii... Montaigne nu formulează nici o idee fără experiența autobiografică care o suscită și o solicită, niciodată ca teoretician și întotdeauna ca practician al lumii: acolo unde toți filosofii procedează ca niște autobiografi - ideile nu cad din cer! - el practică politețea față de cititor și povestește de unde-i vin ideile, care anume experiențe le-au dat naștere. Verbul vine din trup, ideea țâșnește din realitate, dicteul viziunii sale asupra lumii se efectuează după amintita folosință dată de el lumii. Relatează amănunte privitoare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de Goffman, psihicul omenesc). În modelul ideal, clientul aduce în această relație încredere, recunoștință și un onorariu; prestatorul contribuie cu o competență ezoterică, discreție profesională, dorința de a-și pune competența în serviciul clientului și, nu în ultimul rând, „o politețe lipsită de servilism” (ibidem, pp. 281-282). Această analiză detaliată a relației prestator-client îi servește autorului ca un instrument de analiză pentru funcționarea (și disfuncționalitățile) azilului psihiatric, putând fi însă folosită în egală măsură pentru a cerceta relațiile dintre un asistent
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
față semnul inefabil ai întunecatei și iminentei scadențe. Cred că știa. Cu mai puțin de o lună înainte, același rac ascuns îmi asasinase partea cea mai bună a vieții. Am schimbat cu M. R. Paraschivescu puține și banale cuvinte de politețe, el cu indiferența gravă a celui pentru care timpul încetează, eu cu indiferență simulată, dar cu sentimentul că-i sunt, fără știrea lui, nespus de apropiat: l-aș fi strâns în brațe pe bărbatul acela firav și somptuos, pornit prea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
În spațiu. Prin mâinile unor asemenea făpturi vorbește Dumnezeu și dindărătul ochilor acestora El surâde pământului.” (K. Gibran) Lucrul la timp dăruit prețuiește Îndoit. (Dimpotrivă: „A da târziu e totuna cu a refuza”.) Manierele fac omul. Stilul e omul. (Buffon) (Politețea, amabilitatea, bunul-simț sunt, fără Îndoială, atitudini care ne definesc În relațiile cu ceilalți din jur: „Diplomat este acela care-și amintește de ziua de naștere a unei femei și uită vârsta ei”.) „Politețea face ca omul să apară În exterior
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]