257,490 matches
-
întreținerea la trei camere de bloc a ajuns un milion și jumătate iar pensia unui om de rând abia dac-o acoperă, e grețos să pretinzi că faci "protecție socială" în alt loc decât mână în mână cu cimitirul. Cioclismul politic al clicii văcăriot-iliesciene e bine secondat de tot felul de generali din fosta Securitate, de trupele speciale care-au făcut din politicieni niște prizonieri cărora le împuie capetele cu imaginare primejdii și fanteziste comploturi. Exact ca-n anii ceaușismului, lumea
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
care-l vor lepăda, ca pe-o măsea stricată, imediat după ce i se va încheia mandatul. Orice alt calcul nu înseamnă decât o naivitate vecină cu prostia. Evident, dacă nu cumva actualul președinte al televiziunii va dezerta spectaculos, înregimentându-se politic în partidul în care astăzi e înregimentat doar profesional. Orice s-ar întâmpla, însă, pentru pesedeii cei lacomi dl. Hadjiculea rămâne tot intelectualul de gumilastic, al cărui colaboraționism le suscită o secretă scârbă, așa cum cel tare e plictisit de moarte
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
a normalității? în indiferența de roboți a celor foarte tineri, pe care absența compactă a perspectivei îi face, de pe la cincisprezece-șaisprezece ani, inapți pentru orice altă idee decât a luării lumii în cap și a emigrării? Orbiți de ororile din viața politică, nimeni nu are timp să mediteze asupra efectelor biologicului în societatea românească. Ultra-îmbătrânită la o extremitate, total amorfă la cealaltă, lipsită de consistență morală și profesională în partea mediană, umanitatea românească îmi lasă impresia unei felii de tort neatractiv la
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
sub un unghi personal, contribuții și ele la restituirea istoricității? Cu mai multă îndrăzneală decît, bunăoară, Marin Sorescu și cu un dramatism de o altă factură decît cel al lui Mircea Dinescu, autorul Telejurnalului de la Cluj ia mulajul datelor vieții politice și civile la intersecția lor cu conștiința stupefiată sau revoltată. Traumelor noastre existențiale li se caută sursa precisă, în direcția cauzelor legislative, administrative, economice, politice. E o investigație ce pornește dinăuntru, dintr-o stare de spirit a unui individ "oarecare
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
factură decît cel al lui Mircea Dinescu, autorul Telejurnalului de la Cluj ia mulajul datelor vieții politice și civile la intersecția lor cu conștiința stupefiată sau revoltată. Traumelor noastre existențiale li se caută sursa precisă, în direcția cauzelor legislative, administrative, economice, politice. E o investigație ce pornește dinăuntru, dintr-o stare de spirit a unui individ "oarecare" și tocmai prin aceasta exponențial, spre a opera necruțător în sfera vieții publice, de atîtea ori lunecoasă, amăgitoare, predispusă a-și mistifica propriile principii. Astfel
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
socială arhicunoscută. "România este stat național și rațional,/ suveran și independent,/ unitar și imprevizibil./ România este stat de drept,/ democratic, social, sociabil și asociabil,/ în care demnitatea omului,/ drepturile și libertățile cetățenilor,/ libera dezvoltare a personalității umane,/ dreptatea și pluralismul politic/ reprezintă valori supreme/ și sînt garantate./ Abuzul de putere, minciuna,/ înșelătoria, escrocheria, furtul etc./ apariția poporului român/ care le exercită/ prin organele sale reprezentative/ și prin referendum./ Ele nu sînt garantate./ Nici un grup și nici o persoană/ nu le pot exercita
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
la o burlescă suprapunere a contrariilor: "Prin intermediul tuturor mijloacelor/ de informare în masă/ și, în special, cu ajutorul/ televiziunii,/ trebuie să-l învățăm pe cetățean,/ întocmai ca în țările/ cu regim democratic,/ să iasă din manipulare,/ manipulîndu-l" (Principalul obiectiv al partidelor politice românești). Plecată pe mizeria generală, abulia capătă o ironică justificare: "Am citit tot felul de horoscoape./ De nicăieri nu rezultă/ că aș fi o persoană/ care știe ce-i de făcut./ Înțelepții spun/ că există o lege morală/ care guvernează
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
de ani/ de rusificare forțată,/ în următorii 50 de ani/ România trebuie/ cocacolizată./ Regimul impus/ de greoaiele tancuri sovietice/ trebuie înlocuit/ cu un regim liber consimțit,/ democratic,/ supravegheat/ de frumoasele,/ ultraperformantele/ și extrem de competitivele/ tancuri NATO" (Intrarea în NATO). Manifest politic, dar și pur și simplu uman, efectuînd vivisecții dureroase, sub perdeaua unei retorici fals ludice, voit desentimentalizate, poezia lui Augustin Pop reabilitează conceptul "angajării", terfelit, în răstimpul puterii comuniste, de industria barzilor ce l-au adulat, indicînd că e posibilă
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
lipsește bunăstarea". Broșura Detorințele noastre este subintitulată "un discurs popular închinat preoților și învățătorilor români", considerați de reprezentanții Școlii Ardelene, și, mai târziu, de Octavian Goga, luminătorii satelor. Dacă Învățătorul și poporul poate fi considerat un tratat elementar de economie politică, Detorințele noastre este o pagină de pedagogie socială, vorbind despre educația în familie, biserică și școală, subliniind că numai morala religioasă și știința de carte sunt capabile să salveze poporul român. Ca și Gh. Șincai, în Învățătura firească spre surparea
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
În articolul Jurnalistica română și abuzurile ei, vorbește, ca și Eminescu despre profesiunea de gazetar, subliniind câteva din calitățile necesare ziariștilor, "oameni cu simț de onestitate, apărători ai virtuților poporului român și nu oameni care să facă ca viața noastră politică și publică să apuce pe calea corupțiunii". Este o reeditare binevenită pentru că dincolo de omagierea personalității unui vrednic urmaș al Școlii Ardelene, aceste pagini cuprind idei și recomandări ce nu și-au pierdut actualitatea.
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
facă acest lucru sînt scoși din joc deoarece prețurile corupției le depășesc posibilitățile. E adevărat că din '90 încoace afacerile ridicate pe corupție au dus la crearea unei clase de așa-ziși atotputernici din care fac parte, în devălmășie, oameni politici, funcționari de stat și întreprinzători. Dar această corupție nu e de nestăvilit și nici n-ar trebui privită ca un dat al României, cum a declarat purtătorul de cuvînt al partidului de guvernămînt. Dacă există într-adevăr voință politică pentru
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
oameni politici, funcționari de stat și întreprinzători. Dar această corupție nu e de nestăvilit și nici n-ar trebui privită ca un dat al României, cum a declarat purtătorul de cuvînt al partidului de guvernămînt. Dacă există într-adevăr voință politică pentru micșorarea corupției la limite acceptabile, atunci două sînt ministerele cu care trebuie să se înceapă: Internele și Justiția. E ridicol să ne imaginăm că polițiști corupți cu vile și cu automobile de lux îi vor da de gol pe
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
scandalul Vîntul e problema de profunzime în materie de corupție din România. Întrebarea e de ce Internele și Justiția nu au reacționat din timp față de caracterul scandalos al unora dintre afacerile sale. Din aproape în aproape ajungem tot la sfînta comandă politică, la care și Internele și Justiția reacționează slugos în aparență, mizînd însă pe faptul că vor fi mai puternice decît această comandă. Nemaivorbind de faptul că și comanda politică dă indicații restrictive - adică de X te legi, dar pe Y
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
afacerile sale. Din aproape în aproape ajungem tot la sfînta comandă politică, la care și Internele și Justiția reacționează slugos în aparență, mizînd însă pe faptul că vor fi mai puternice decît această comandă. Nemaivorbind de faptul că și comanda politică dă indicații restrictive - adică de X te legi, dar pe Y îl lași în pace. Or, cînd Justiția nu e oarbă pe deplin, ea devine primejdios de chioară, deoarece se preface în continuare că e legată la ochi.
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
ce e Partidul Național Țărănesc. Eu sînt, de felul meu, conservator - culturalicește, liberal - economicește și, de fapt, un "one man show". Așa că l-am luat ca pe o joacă. Era și o epocă în care toți făceau proză și jurnalistică politică - dezvăluiri, C.I.A., K.G.B., conspirativită! - iar noi ne ocupam cum să-i aducem în românește pe Jean François Revel, pe Hannah Arendt, pe Eliade, Cioran etc. Și, din joacă în joacă (pentru că Dan Caragea nu s-a mai întors din Portugalia
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
ajuns teritorii de luptă între diferitele tabere sau lobby-uri ideologice de la noi. Nu mai reușim și nu cred că, ani buni, de azi înainte, vom reuși să avem o priză nevinovată, o ingenuitate a percepției clasicilor, neviciată de luptele politice. Aici e tragedia. Dar eu și mîine aș tipări douăzeci de pagini în LA&I despre Eminescu. Fie în rău, fie în bine, cu condiția să fie lucrate cu bună credință. Eminescu, după cum știm, poate fi făcut praf, dacă vrei
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
ritm de poemă și mărturisire de credință, piese de teatru comentate, cu jocul actorilor adus în prim planul atenției, personaje reale trecute prin sita sensibilității scriitorului, portrete și autoportret, legate între ele de probleme literare, de experiențele creației, de viața politică și socială. Fără să fie teoretician, Gala Galaction se lansează în observații, adesea exprimate printr-un joc de cuvinte, printr-o anecdotă, în strânsă comunicare, în stare să dezvăluie succesiunea generațiilor politice, să le transforme în investigații morale. Gala Galaction
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
de probleme literare, de experiențele creației, de viața politică și socială. Fără să fie teoretician, Gala Galaction se lansează în observații, adesea exprimate printr-un joc de cuvinte, printr-o anecdotă, în strânsă comunicare, în stare să dezvăluie succesiunea generațiilor politice, să le transforme în investigații morale. Gala Galaction este atent la criteriul moral al generațiilor, de pe poziția, favorizată dar dificilă, a judecătorului dar și a stimulatorului ei. Lectura publicisticii lui Gala Galaction conduce, nu atât la descoperirea emoției, cât la
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
au fost țintele principale ale polemicii. Influențele străine nu sînt judecate toate la fel: diferențele sînt normale, în măsura în care intră în joc vechimea lor și gradul de asimilare; dar de fapt contează mai ales ponderea cantitativă, valoarea simbolică, poate chiar resentimentele politice ale momentului. Slavonismele par a constitui obstacolul principal: prin cantitate, înrădăcinare, autoritate culturală și religioasă, asociere cu alfabetul chirilic și deci cu disputele ortografice; grecismele sînt purtătoare de prestigiu și modă culturală, maghiarismele și germanismele apar mai ales ca "provincialisme
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
a-l numi pe numele lui Divan ș.c.l., dar asemenea vorbe fie cît de multe nu schimbă limba franțozească de a fi limba franțezului, ci din protivă îi avuțește dicsionarul". Comparația (determinată poate și de simpatii și opțiuni politice personale) atestă o plasare psihologică și ideologică în afara Balcanilor: atitudinea față de turcisme nu este una de resentiment față de un semn al invaziei, al conflictelor etc., ci mai curînd una de tip occidental, de acceptare a elementelor exotice. Că influența turcească
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
etc., ci mai curînd una de tip occidental, de acceptare a elementelor exotice. Că influența turcească nu e grevată ideologic de conotații negative ar putea-o dovedi, în aceeași perioadă (pe la jumătatea secolului al XIX-lea, deci înainte de obținerea independenței politice), folosirea sa în poezie, cu scop ornamental, în ciclul lui Bolintineanu Florile Bosforului. Poeziile cuprind elemente lexicale turcești folosite ca exotisme - caic, caigi, cerchez, dalga, feregea, genfez, hanima, hurioară, iașmac, kiahiul etc., la care se adaugă numeroase nume proprii; elementele
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
filosof, pictor sau compozitor - care a recunoscut deschis (într-un articol sau o carte) că a fost comunist și regretă pentru tot "răul" produs, dorit sau nedorit! De ce sînt două măsuri, două judecăți de valoare etică și morală pentru fenomene politice petrecute în aceeași perioadă istorică și cu consecințe la fel de grave?! De ce extrema dreaptă este condamnată (pe bună dreptate) iar extrema stîngă este... trecută cu vederea? De ce sînt mai importante 11 milioane de oameni morți în lagărele de concentrare naziste (evrei
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
să-și tăinuiască unul față de celălalt nici cele mai mici amănunte ale vieții lor și fiecare știa ce fierbe vecinul în oala sa. Orice vorbă scăpată în fața sobei putea fi extrasă din acest război de bucătărie și folosită pentru denunțul politic, mai ales dacă exista făgăduiala obținerii camerei eliberate. Mult mai dificil era pentru aceia care din moși strămoși erau moscoviți, cu o educație de stil vechi. Nu puteau să se degradeze cu bârfe de bucătărie, cu lupta zilnică pentru spațiul
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
adunări pionierești, parade și "careuri" și, în timp ce fericiții nepionieri mergeau acasă, să se plimbe și să se distreze, noi trebuia să transpirăm la întruniri și să dezbatem niște probleme plictisitoare, despre situația la învățătură și disciplină, să participăm la informări politice și așa mai departe. Profesorii și pedagogii începeau, cu fiecare ocazie, să-ți spună că trebuie să fii mai ascultător, să nu faci așa și pe dincolo. Și toți primeam sarcini obștești: să scoatem o gazetă de perete, să scriem
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
în afara legii. Componența participanților era foarte pestriță. Erau și unii pe care îi interesa doar arta pură și luptau pentru dreptul artei de a fi pură. Ei se considerau dintotdeauna apolitici, dar ajungeau prin crezul lor chiar în miezul luptei politice, în fruntariile ei. Erau și unii, ca mine, pentru care dreptul artei la independență era doar un pretext, unul din punctele de dezacord, și prezența noastră se explica prin faptul că aici era centrul pasiunilor politice. Erau și altfel de
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]