2,744 matches
-
s-a încercat disciplinarea lor punându-le în paranteză opera, ignorând-o, sau, pe cât posibil, desființând-o(2). Fiind filozof, Alexandru Dragomir simplificase pe 15 iunie 2000 împărțirea oamenilor în două categorii: a oamenilor „mari” și a celor „notorii de pomană”. -În categoria oamenilor „notorii de pomană” intra cei deveniți notorii nu pe seama celor gândite și scrise de ei (G. Liiceanu și A. Pleșu), ci pe seama gândirii filozofice a lui Noica. Lucru observat în 1990 de Petre Tutea care spunea că
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
-le în paranteză opera, ignorând-o, sau, pe cât posibil, desființând-o(2). Fiind filozof, Alexandru Dragomir simplificase pe 15 iunie 2000 împărțirea oamenilor în două categorii: a oamenilor „mari” și a celor „notorii de pomană”. -În categoria oamenilor „notorii de pomană” intra cei deveniți notorii nu pe seama celor gândite și scrise de ei (G. Liiceanu și A. Pleșu), ci pe seama gândirii filozofice a lui Noica. Lucru observat în 1990 de Petre Tutea care spunea că Noica „n-a făcut școală” și
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
1) v. înregistrarea lui Alexandru Dragomir din 15 iunie 2000 în Ultimul interviu al filozofului refăcut de Isabela Vasiliu-Scraba după cenzurarea lui în „Observatorul cultural” nr.275/30 iunie-6iulie 2005, Partea a VI-a, „Oamenii care nu sînt notorii de pomană”, în rev. “Asachi”, Piatra Neamț, Nr.5/241, dec.-ian. 2008/2009, p.7. (2) v. Isabela Vasiliu-Scraba, „MyComp și moștenirea comunismului” în Wikipedia.ro, în rev. Acolada, Satu Mare, Anul VI, ian.2012, p.19. (3) v. Isabela Vasiliu-Scraba, Noica în
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
din asta că "putea să vă găsească în casă...." N-a mai adăugat nimic (el!), dar eu am continuat în gând: "... moartă...". Mă bucur de viață în continuare așa că plec val-vârtej la o rudă ca să iau o geacă dată de pomană, mă cert din nou cu vecinul de la parter care lasă ușile vraiște de la intrare deși avem interfon, strâng rufele din mașina de spălat și mă cocoț cu un picior pe jardinieră și cu celălalt pe pervazul de la geam și le
TIMPUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341354_a_342683]
-
tăte tri și l-am dus în casă. Pân' la amiaz', șede Niculaie așezat într-un copârșeu frumos, cumpărat de Aglaie și de bărbatul ei, di la oraș. Or chemat doi preoți, or tocmit gropașii, s-or apucat de pregătit pomana di după înmormântare. Zece găini și un porc o tăiat Ana, maică. - Niculaieeee, cui mă lăsași tuuuu?? Niculaieee, de ce muriși acumaaa? am auzât-o pă Ana întruna pin ocol. O tăcut numa' când s-o dus în grajd. O mângâiat pe
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
cât o putut, cân' o văzut-o tunând în ocol pă ver'șoară-sa, Măriuca, de păstă deal. Și-așe o făcut cu tăte neamurile. L-or îngropat creștinește, Ana l-o plâns ca o bună nevastă și i-o făcut o pomană ca on uspăț. N-o știut nime' că-n dimineața îngropăciunii, devreme de tăt, pă când începeu a cânta cocoșii, Ana o scos din lada de zestre cămeșa ruptă de bici- și-ave' și-acu' sângele ei uscat pă mânecă-
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
domnul Ion... - Dă-i, Ioane, treizeci de lei. - E departe până la Poienari?... mai întrebă surugiul cu o jumătate de gură, fiind mulțumit cu plata primită, fiindcă acest supliment, nestricându-i în buzunar, îl socotea ca pe un un venit suplimentar... pomană cerească, nu altceva pe asemenea criză, a cărei efecte se sițeau din ce în ce mai tare de către cei săraci. - Ia banii și nu mai întreba! - Într-o jumătate de oră era în curtea conacului de la Poienari. Cucoana Corina, ajutată de Bâzdoagă, coborâ din
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
și să mă ia dracu' dacă am mai auzit una ca asta în viața mea, îi țipă în ureche Costache Dinuleț, iar cei de lângă ei ciuliră urechile ca să audă mai bine ce-ndrugă fraierul, care le da să bea de pomană. S-a sculat buimac de băutură, salonul i se învârtea prin fața ochilor, iar pe cei care îi auzea cum râdeau și-i zărea ca prin ceață cum se răsturnaseră cu mese cu tot și se balansau ca-ntr-un carusel
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
sociale atât de trebuincioase. Împlinirea unității depline în anul de grație 1918 de la nașterea Domnului a tuturor provinciilor istorice românești aflate vremelnic sub stăpânire străină, nu a fost un dar scoborât din senin, o pronie așteptată cu mâinile încrucișate, o pomană sau simpatie a străinătății față de nobila cauza românească, nici măcar rezultatul unei întâmplări care își poate avea rolul ei în devenirea lumii. Unirea cea Mare de la 1918 înseamnă răsplata unor jertfe mărețe, uriașe de sânge, urmare îndelungatei oprimari naționale și jefuirii
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
Cum?! Da' mă văzu cineva cu burtă??? - Du-l acasă la matale, că altfel ne moare și ăsta. Primele șase săptămâni de viață le trăi copilul în bătătura țaței Dumitra. Apoi îl botezară cu numele ei și ea puse o pomană mare pentru toți morții familiei. Pentru nu știu care dintre cumnate care decedase la naștere, îl dădu de pomană pe micuțul Dumitru doamnei Crașoveanu. Așa reveni el în familie, lângă părinții și surorile lui. - Tulburătoare istorie. Bieții oameni! Ce-o fi fost
DE SFÂNTUL DUMITRU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342022_a_343351]
-
ăsta. Primele șase săptămâni de viață le trăi copilul în bătătura țaței Dumitra. Apoi îl botezară cu numele ei și ea puse o pomană mare pentru toți morții familiei. Pentru nu știu care dintre cumnate care decedase la naștere, îl dădu de pomană pe micuțul Dumitru doamnei Crașoveanu. Așa reveni el în familie, lângă părinții și surorile lui. - Tulburătoare istorie. Bieții oameni! Ce-o fi fost în sufletele lor... Dar s-au făcut cu un fecior de mare ispravă... Deștept, pasionat, plin de
DE SFÂNTUL DUMITRU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342022_a_343351]
-
și-l clamează când vreri de clan sunt urmărite. Deși-s în spirit cerșetori și brațele li-s cetluite când vine vorba de popor și-a sale vise zdrențuite, ei se arată generoși în vorbe și promisiuni, ba și-n pomeni electorale cu izul greu de stricăciuni. După ce-aleșii s-au văzut cu sacii-n carul guvernării, din spusa lor rămâne-n urmă doar semnul tipic al mirării: “Cum, Doamne”, -și spun alegătorii, “de ne-am lăsat din nou prostiți
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
Păi zic pe la două să fiu plecat. Până ajung la Constanța durează drumul vreo patru ore și ceva cu căruța. Sunt peste treizeci și cinci de kilometri. - Crezi că ai să reușești să obții un preț bun? Să nu bați drumul de pomană. Avem nevoie de bani, dar nici pe degeaba să ne dăm agoniseala de un an nu putem. Știi că a venit iar Ionel Beleaua - preceptorul, că nu am plătit dările la primărie. De fapt îl chema Ionel Șerban dar lumea
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
pe meleag românesc,Trifon are noroc cu șatra, reușind să își asigure traiul îndestulat pentru el și familia lui și chiar să se gândească la vechea lui familie, care în toți acești ani l-a plâns și i-au purtat pomenile așa cum se cade unui mort. Acțiunea este adusă din nou în anii ‘70 când Petrică al Mărgăretii o cunoaște pe Brândușa, o țigancă tânără din șatra ce era așezată la marginea satului, ce intra des în bătătura mamei sale aducându
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
ogradă se potoli, iar animalele plecară cu treburile lor, popândăul se hotărî, fie ce-o fi, să-și riște pielicica, se repezi la coaja de cartof, o înșfăcă cu dinții și țuști sub cerdac! Moșul nici n-a știut ce pomană a făcut în dupa-amiaza aceea micilor vietăți din preajma casei sale. Epilog: A doua zi, motanul Tarzan a fost văzut mărșăluind maiestous și unduios prin curtea moșului Șcribleac cu un guzgan gri în gură, mare și dolofan, atârnând gras de-o
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
mai mult pe acasă, căci balamalele nu o mai lăsau să se mai ducă prin târg. Într-o zi bărtânețea își spuse cuvântul și baba Ana închise ochii pentru întotdeauna. Panait se întoarse acasă și după ce dădu toate lucrurile de pomană, vându casa, dar de motan nu putu să scape. Nimeni nu-l vroia pe leneșul Ispas-Motan Gras. Până la urmă, din respect pentru mumă-sa, luă și motanul cu el pe corabie. Ajuns acolo, pentru „leneșul cel negru”, cum îl numise
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
N-avem unde să ne-ascundem? Au, în schimb, arabii - scânduri, Noi? Nici bani ca să ne... tundem! Ce să-ți spun, eu, fă Marie? Ce să-ți mai spun, fă Ileană? Domnul, cât o să ne ție, N-o să facă vreo pomană! Cu votatul doar se știe, Nu se mai schimbă, -n veci, nimic; Votul e o parodie Ori chiar mai rău: un loz în plic! De aceea tot amarul O să-l ducă doar poporul Și va putrezi și parul Și va
DOAMNE, DE-MI DĂDEAI ŞI MINTE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342562_a_343891]
-
câțiva ani, își șopârlește șeful luând-ui locul. În anul de grație 25 de la „facerea lumii” mânuiește atât de bine avuția țării încât cele 20 procente de investiții neterminate (din lipsă de bani) aduc mari economii țării copleșită totuși de bogate pomeni și promisiuni electorale. Challengerul, un gospodar sas din Transilvania, Luteran pe deasupra nu Creștin Ortodox, primărește de mai mult de 14 ani un orășel de provincie devenit, nu peste noapte ci datorită unei gospodărești chibzuieli, Capitală Culturală Europeană. Nici de mirare
IUBESC FEMEIA, BLONDĂ SAU BRUNĂ, DAR … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341591_a_342920]
-
Pârvu a primit post-mortem titlul de cetățean de onoare a orașului Baia Sprie, care va fi conferit în 14 septembrie, când are loc slujba și părăstasul anual de la vechea intrare în colonie. Cu această ocazie vor avea loc și o pomană, si simpozionul „Triunghiul morții”. Mulțumim administrației din Baia Sprie, aleșilor locali și susținătorilor acestui demers. E un prim pas spre normalitate și spre o ierarhie corectă a valorilor. Ioana Lucacel și Mircea Crișan/Gazeta de Maramureș Cererea depusă la Primăria
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
Nu devine realitate Ramane-ngropat în șoapte Rămâne strivit în noapte Simți că nu mai ai scăpare Că te-ndrepti spre înecare Și n-ai barcă de salvare Și rămâi cu ochi-n soare. Ne-am săturat de vorbe-ncurajatoare De pomeni electorale De dureri mistuitoare De decizii ilegale Și de fapte imorale. Nu mai suportam!!! Strigă toată România Și am ieșit în stradă să ne facem datoria Să vă cerem datoria, să va-nfruntam trufia Să vă stricam strategia, să vă
PENTRU ROMANIA!!! de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340646_a_341975]
-
și a mers să lupte la Universitate. După trecerea anilor, când și când o bătrânică își mai aduce aminte și aprinde o luminare în zona zero, în punctul de foc de unde a pornit revoluția, și mai dă un covrig de pomană, pentru sufletul tinerilor care au murit. Și Alexandru se numără printre ei și, privind de undeva, de sus, îi spune măicuței: “Bogdaproste, maică, bogdaproste!” Toate acestea explică, nu doar inutilitatea gestului suprem cu care tinerii au înțeles să-și apere
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
împodobeau cu panglici, cârpe colorate, iar pe cap îi puneau o coajă de ou roșu, păstrată de la Paști. Acesta se numește Caloianu. Îl puneau pe o scândurică sau într-un sicriu mic, bine încleiat și i se simula înmormântarea și pomana. Era trimis în cer pentru a cere pornirea apelor. Fetele formau cortegiul funerar. Ele mergeau pe la case, ducând Caloianul cu lumânări aprinse și bocind: „Caloiene, Iene,/ Du-te-n cer și cere/ Să deschiză porțile/ Să sloboade ploile,/ Să curgă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
case, ducând Caloianul cu lumânări aprinse și bocind: „Caloiene, Iene,/ Du-te-n cer și cere/ Să deschiză porțile/ Să sloboade ploile,/ Să curgă și grânele,/ Zilele și nopțile,/ Ca să crească grânele.” Fetele primeau faină, mălai, fasole, unt, etc. pentru pomana Caloianului. În final îl duceau la râu, dându-i drumul pe apă. PAPARUDELE Paparudele se făceau cam în același timp cu Caloianul. Ca și acesta, jocul paparudelor este o invocare a ploilor, mai ales în perioadele de secetă, în lunile
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
țin de foame? E ușor să îi luăm de proști pe cei din jurul nostru, gândindu-ne că e ok în bula noastră în care, pentru că nu ai grija zilei de mâine, îți permiți să te gândești la impactul macroeconomic al pomenilor electorale. Dar de miorița asta, miorița nerăbdătoare și ușor isterică, gata de urlet și nu de construcția aia răbdătoare, mie îmi e cel mai frică. Pentru că miorița asta e prima care va pleca aiurea pe câmpiile altor țări și îi
Am vrut să văd dacă s-a schimbat ceva după Colectiv și timp de o săptămână am făcut un experiment. Ce am înțeles la capătul lui () [Corola-blog/BlogPost/337940_a_339269]
-
cărticele de rugăciune la Onești și le tot admiram. Am ridicat o carte, iar bătrânelul care le vindea mi-a zis: O vrei? I-am zis speriată că nu vreau să o fur, dar el mi-a dat-o de pomană și am început să citesc cărți religioase. Toate spun că trebuie să te îndrepți spre bine și că există o entitate, Divinitatea, care e și în noi. Și dacă este și în noi, noi ne putem ridica singuri. Asta m-
Două adolescente au devenit voluntare pentru copiii cu părinții plecați în străinătate () [Corola-blog/BlogPost/338101_a_339430]