10,542 matches
-
steagul de conchistador în inima lui, și chiar în clipa asta mă uit la fața lui de actor aproximativ celebru și-l văd cum se scutură vio lent și spune acuma chiar că trebuie să plec și brusc tristețea se pomenește singură și tristă și abandonată undeva printr-o falangă prea puțin dureroasă de la degetul lui mic și stă madam tristețe și se uită la steagul ciuruit de gloanțele indiferenței și nu-i vine să creadă ce efemeră îi poate fi
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
am dedicat viața unui om ca tine, dar sunt anumite lucruri cu care nu te poți lupta. Felul în care tu ești prezent în ființa mea depășește gra nițele înțelegerii mele. Fac acțiuni obișnuite și deodată, pur și simplu, mă pomenesc că îmi ard obrajii și mă întreb ce cauți în plexul meu. Îmi spăl mâinile cu apă rece și mi le pun pe obrajii încinși. Uite, astăzi simt ceva nou. Ceva diferit. Azi e o zi frumoasă, pentru că simt multă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
aibă și o parte frumoasă, aceste vizite în trecut nu durează niciodată mai mult de două zile. Patruzeci și opt de ore. Plus sau minus niște zeci de minute, n-am stat să cronometrez la fix. Butonul albastru - nu am pomenit de el până acum - și gata excursia prin trecut. Când ți-e lumea mai dragă, ești scos din scenariu și din decor și ajungi în lumea ta, prăfuit, ciufulit, te trezești sprijinit de un copac, cu șevaletul alături, în cazul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ca să aflu, dar mie îmi era frică să mă apropii. Și zâmbea. Curva. Zâmbea la mine și-mi făcea semn cu degetul. Apropie-te, spunea acel semn al ei, iar degetul arătător se mișca fără oprire, hipnotic (s-a mai pomenit ca un deget să te hipnotizeze?, în vis totul este posibil, ascultați-mă pe mine), apropie-te, sunt numai a ta, poți să îmi faci tot ceea ce îți trece prin cap, nu voi opune rezistență. Nu m-am dus. Cu toate că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
seamă de suratele ei. Se uita pe rând la fiecare, asculta ce spun și nu spunea nimic. Aceea pasăre era privighetoarea. După ce s-au ospătat cu toatele, păsărilor le-a venit chef de dans. Dar unde și când s-a mai pomenit petrecere ori bal, fără lăutari? Ce lăutari! Doar erau păsări. Au hotărât să cânte pe rând, iar celelalte să joace. Rând pe rând, toate păsările făceau câte o demonstrație pe creanga cea mai de sus a celui mai Înalt copac
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
face parte și acest sector al Siretului. - 1870, Foethede, în timpul construirii liniei ferate Cernăuți Pașcani, cercetează și o parte din Valea Siretului, vorbind pentru prima oară de pături sarmațiene. - Grigore Cobălcescu, în cadrul „Studiilor paleontologice terțiare din unele părți ale României” pomenește de Lespezi, făcând și două profile geologice. - În „Dicționarul geografic al județului Suceava” (1894), al lui Serafim Ionescu, apar referiri la comuna Lespezi. - Din punct de vedere geologic, acest sector a fost citat de I. Simionescu în lucrările sale din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heci, este numită de localnici Bodești. Cătunul Bodești, astăzi dispărut, a făcut parte din comuna Heciu (1871-1873), din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892 este înglobat în satul Heci, după care dispare, rămânând toponimul. Indiferent de vechime, satul Heci este pomenit pentru prima dată într-un document la 18 aprilie 1409, când domnitorul Alexandru cel Bun dăruiește Mănăstirii Sf. Nicolae „Balta Șomuzului, începând de la gura bălții și până la hotarul cu Hetce” (Arhivele Istorice, B.P. Hașdeu; I, part. II, pag. 12). Acest
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un document la 18 aprilie 1409, când domnitorul Alexandru cel Bun dăruiește Mănăstirii Sf. Nicolae „Balta Șomuzului, începând de la gura bălții și până la hotarul cu Hetce” (Arhivele Istorice, B.P. Hașdeu; I, part. II, pag. 12). Acest act este primul care pomenește numele satului Heci și care dovedește vârsta de 600 de ani, împliniți în 2009, fiind unul dintre cele mai vechi din Moldova. Așezări mai vechi decât Heciul sunt Baia (1300), Siret (1326), Boureni (1352), Suceava (1388), Probota, Bodești și Roman
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai sus decât vechile ruine, rămase în urma distrugerii mănăstirii lui Petru I Mușat (1391). Petru Rareș a donat mănăstirii o serie de „moșii” și „ezerul Bilăul (probabil Bălătăul sau Colacul din Heci), cu toate gârlele lor”. Satul Heci mai este pomenit în documente și în anii 1444, 1453, 1514, ca moșie a Mănăstirii Probota. În 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. În 1790, satele Buda, Heci, Lespezi erau menționate în documente ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Probota cu 4 sălașe de țigani, ale căror nume nu se mai păstrează. Nu credem că printre cele 4 sălașe să fi fost și Heciul, deoarece satul exista la 1444 sub denumirea de astăzi, de la 1409, și ar fi fost pomenit sub acest nume. Țigani au existat în satul Heci, dar nu ca descălecători. Ei au fost aduși după 1409, pentru a lucra moșiile Mănăstirii Probota. La 1444, 1453, 1514, Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
așezate în vecinatatea mănăstirii „Sfântul Nicolae din Poeană” - Probota, satul Heci fiind în mai multe rânduri proprietate a acesteia, considerăm că unii tineri puteau deprinde tainele cititului și scrisului de la călugării de aici. De menționat că în documente nu se pomenește de o școală propriu-zisă, mai ales că la începutul secolului al XIX-lea faima călugărilor greci de aici nu era dintre cele mai bune. Anterior secolului al XIX-lea, din punct de vedere religios, mănăstirea a fost un adevărat focar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
probabil ridicată în Balta Colacului (Bălătău), azi pe moșia satului Heci, despre care legenda spune că s-ar fi scufundat, într-o noapte de Înviere, cu tot cu credincioși. Este posibil ca scufundarea să se fi produs la 1471, lucru despre care pomenește cronicarul Grigore Ureche, dar mai sigur a fost vorba de o alunecare de teren de pe dealul Mănăstirii. Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și doamna sa, Elena, la îndemnul egumenului Grigorie Roșca, au ridicat o nouă biserică, cea veche fiind în ruină
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
format din cele patru așezări amintite mai sus. V.S. 4.5. ASISTENȚA SANITARĂ ÎN COMUNA LESPEZI Din însemnări, documente sau mărturii, aflăm că asistența sanitară, umană și veterinară, are vechi tradiții pe aceste locuri. În timpul lui Petru Șchiopul (1582-1591), se pomenea într-un document despre vindecătoarea locală Vârlăneasa, din Corni (Sirețel), care l-a îngrijit pe hatmanul Leonte Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
an cu ritualurile specifice. - Sărbătoresc zilele de hram ale bisericilor din comună. - Boboteaza (aghiazma mare este ținută un an pentru alungarea furtunilor, a trăsnetelor și a bolilor). - Moșii sunt cunoscutele sâmbete ale morților, când cei trecuți în lumea veșnică sunt pomeniți în biserici, sunt bociți sau jeliți la cimitir. Pentru sufletul lor se aprinde o lumânare și se împarte mâncare, apă, băutură, vase și colăcei. - Sfintele Paște: - Postul Mare; - Duminica Floriilor, când salcia sfințită se pune la icoană; - Săptămâna Patimilor (Mare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Paștele se sărbătorește în familie cu ouă vopsite (doar roșii), pască și cozonac ce se sfințesc după Sfânta Liturghie din ziua de duminică dimineață. După ce stau la masă, membrii familiei merg la cimitir unde se oficiază o slujbă specifică, se pomenesc morții, se pun ouă vopsite la mormintele celor apropiați și se petrece. De Crăciun există și la rușii-lipoveni obiceiul de a colinda, vestind nașterea Domnului, însă nu înainte de sărbătoare, ci după Liturghie, cu un singur colind, preluat din cântarea bisericească
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
zile, întrucât există credința că la Învierea Morților primul lucru pe care îl va vedea cel decedat va fi crucea. Sfânta Liturghie și prazincul se fac la 3, 9, 20, 40 de zile și la un an, când se pot pomeni și ceilalți morți din familie. Bisericile ortodoxe de rit vechi au multe elemente comune celor românești fiind alcătuite în principal din altar, naos și pronaos. În pridvor, unde se află și icoane, participă la slujbă cei care nu au dreptul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
am primit o scrisoare de la unchiul Wada. Se pare că cineva care lucra la el a revenit de curând din Pacificul de Sud. S-a dus la biroul unchiului să-i transmită cele cuvenite și apoi, ca din întâmplare, a pomenit de Naoji. Fuseseră amândoi în aceeași unitate. A spus că Naoji este sănătos și se întoarce în scurt timp, însă a pomenit și de un lucru neplăcut. După spusele lui, Naoji a început iar să se drogheze. — Iar?! Gura mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Sud. S-a dus la biroul unchiului să-i transmită cele cuvenite și apoi, ca din întâmplare, a pomenit de Naoji. Fuseseră amândoi în aceeași unitate. A spus că Naoji este sănătos și se întoarce în scurt timp, însă a pomenit și de un lucru neplăcut. După spusele lui, Naoji a început iar să se drogheze. — Iar?! Gura mi s-a strâmbat, ca și când aș fi mâncat ceva amar. Când era în liceu, ca să-l imite pe nu știu care mare romancier, Naoji s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ploaie, de nu vezi la doi pași. Am așteptat răspunsul dumneavoastră în fiecare zi. Nici n-am mai ieșit din casă. Tot nimic. La ce vă gândiți? Mă întreb dacă n-am greșit cumva în scrisoarea precedentă că v-am pomenit de artistul acela. Poate ați considerat c-am amintit de cererea lui în căsătorie numai ca să vă stârnesc spiritul competitiv. Totul s-a terminat. De fapt, mai zilele trecute, râdeam cu mama de toată povestea asta. În ultima vreme, mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
măcar o dată. Atunci veți înțelege totul. Să-mi vedeți ridurile mici cauzate de „malheur du siècle“. Cu toate astea, pe chipul meu se vor citi sentimentele mai clar decât pot fi ele rostite în cuvinte. În prima scrisoare v-am pomenit de curcubeul din sufletul meu. Curcubeul acela nu are frumusețea serafică a licuricilor sau a stelelor. Dacă ar fi atât de palid și de îndepărtat, n-aș mai suferi așa de mult și, pesemne, v-aș uita treptat. Curcubeul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
și unchiul Wada, cât de repede, însă el a fost întotdeauna zgârcit și nu prea putem conta pe ajutorul lui. Chiar și aseară, ca întotdeauna dealtfel, a uitat de boala mamei ca să mă dădăcească pe mine. Unde s-a mai pomenit în istoria omenirii să prindă muștruluiala unui zgârcit! Asta-i diferența dintre el și noi. Ca de la cer la pământ! Mi se face greață când mă gândesc la oameni ca el! — N-ar trebui să vorbești astfel. La urma urmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
încă tânără și trăiesc așa cum doresc. Da, mi-am refăcut viața, da, am alt iubit, care este problema? Oameni buni, dacă nu mă suportați, nu vă obligă nimeni să vă uitați la mine. Vă rog din suflet să nu mai pomeniți de Marcel când vă răspund. O zi bună!”, a scris Alexandra Stan pe Facebook. După bătaia primită de la Marcea Prodan, Alexandra Stan a renunțat la contractul cu el, iar tatăl ei i-a devenit manager. Alexandra Stan are o nouă
Alexandra Stan, replică împotriva celor care au făcut-o curvă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71848_a_73173]
-
prilej cu care am realizat că pe unde mă duc lumea mă întreabă de ea - pe stradă, pe la cumpărături sau în emisiuni. (Am observat, în schimb, că ea nu vorbește niciodată despre mine, în niciun interviu, în nicio discuție, nu pomenește niciodată numele meu.)".
De ce este dezamăgită "Tanța" de Teo Trandafir by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71884_a_73209]
-
bătuseră puțin gunoierii în piață, cu măturoaiele. Nimic deosebit. După-amiază, Grigori rusnacul se certase cu una dintre fetele de la Chelu care nu voia să-i plătească plimbarea cu birja. Nici asta nu era o noutate. Cearta se stinsese cînd apăruse Pomenea polițistul. Pe la 11 noaptea, Ionică chelnerul îl trage deoparte pe Fănică și-i spune că a auzit ceva la radio. În restaurant, lumea obișnuită, dar parcă mai puțină la ora asta ca de obicei, și cîțiva soldați nemți care așteptau
Noaptea proclamației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7213_a_8538]