1,123 matches
-
decorului vieții mele acest aspect caracteristic al Bucureștiului nostru de acum o jumătate de veac. Aspect facil și grațios, din mucava și poleială, cu intrigi vechi și răsuflate, cu piruete și ciripit de tenorine și de tenori efeminați. Dar În afară de pomenitele alte feluri de a Învăța decât anti patica și monotona, fără suflet și interes Învățătură a școa lei; și completând oarecum libera noastră formație pe căile sus ară tate, ale bibliotecilor publice, ale anticarilor, ale conferințelor, expozițiilor de pictură și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pragul abecedarului, adică necunoscă tor nici măcar al literelor. Scoate o carte din raft, la Întâmplare, ca șoricelul alb o planetă din cutia flașnetarului, și, clătinând din cap la mine: — Ia-o! e foarte bună, să știi! Pe unii dintre autorii pomeniți i-am „tradus“ pe cincizeci de arginți În Biblioteca pentru toți și În Biblioteca Minerva, sau i-am prezentat, ceva mai târziu, cititorului român În Noua Revistă Română și În Insula, cred că pentru Întâiași dată, pre cum un poem
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
niciodată dintr-un imbecil un om inteligent, sau dintr-o molâie un creier activ, ci mai degrabă oameni primejdioși prin ceea ce li se pare că cunosc. Singura Învățătură care dă Într-adevăr roade (am spus-o În Glossa, prea des pomenită parcă În această carte!) este [a]ceea pe care ți-o agonisești tu Însuți, căci numai o aseme nea Învățătură dovedește că cutare sau cutare are cu adevărat dorința și aptitudinea de a cunoaște, de a Învăța ceva potrivit firii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În surdină, privirile obosite de miop, alergând toată ziu lica prin zloată și prin tramvaie spre cele trei-patru licee unde-și avea „orele“ de profesor, blestematele ore peste cele legiuite, ca să-și poată ține familia; iar pe altul dintre cei pomeniți mai sus Îl pot oferi și azi ca sperietoare părinților puși cu anasâna pe Învățătura copiilor, fiindcă locuiește În același bloc cu mine, ca o epavă umană, la fel ca și cealaltă mândrie a liceului nostru Sf. Sava de odinioară
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nemurire după moartea-i pur accidentală. - Totuși, com plexitățile fericite ale unui secretar de redacție găsesc o utilizare neaș teptată sub porecla, schimbată În renume, cum spune Alecsandri, de „șef de stat-major“ În cele mai grave clipe ale răz boiului. - Pomenitul colonel cu eghileți la umăr devine abulic În fața primejdiilor și Îngrijat numai că nevasta-i tânără și frumoasă va rămâne pradă dulce și plăcută nemților. - Bacăul din 1916-1918 - al poeților, al ovreicuțelor tempe ramentale, al refugiatelor aventuroase și al „Învârtiților
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noștri colaboratori răposați, cu o aplicație uneori supărătoare, alteori de un gust mult discutat, capricioasă și vagabondă prin digresiunile ei, dar credincioasă tradiției acestui gen gură-rea, ingrat și incomod al istoriei mă runți șurilor omenești. Cel dintâi dintre mai sus pomeniții n-a tulburat cu nimic somnul memorialistului, căci Iehovah sau chiar disciplina lui severă de antropolog i-a interzis orice speranță de supraviețuire și comunicare cu noi după moarte. Cel de-al doilea, de asemenea, dar pentru alte motive, prin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la fel de neîn fricat ca și directorul revistei, de sigur pe sine și pe calitatea lui asimilatoare; cât și, poate, familiarității sale de timpuriu cu ovreiașii din curtea copilăriei și a mahalalei sale atât de colo rate rasial; sau, poate, acelei pomenite Înclinații a sale libertine pentru fiicele, frumoase și iubețe, ale neamului celui sfânt al lui Israel; dar, mai sigur, predilecțiilor sale pentru literatura zisă de avangardă, ai cărei vehiculanți zeloși de totdeauna au fost scriitorii și publiciștii evrei. Fapt remarcabil
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
când În când, zidul sever al complexelor sale, ordinea prea simetrică ce și-o impusese și la care ținea, deși nu era chiar pe potriva firii sale insubor do nate, de n ar fi fost blestematele lui temeri și intimidări, mereu pomenite aci. [...] Plecasem odată cu Cora În nu mai știu ce ascunziș de la munte, feriți, pe cât puteam, de ochii și gura rea a lumii și lă sând vorbă la tipografia noastră, unde ne aveam și redacția Ideii Europene, cum că am fost
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
volute cioplită [...]. Tot pe atunci Începuseră să apară În revista noastră unele din poeziile lui Emanoil Bucuța, adunate prin decembrie 1920 sub titlul Florile inimii. Câteva din aceste poezii ar fi de reamin tit, Între altele, fiindcă ne descoperă, iarăși, pomenitul tempera ment robust și sanguin al poetului, care, sub aripa exclusivă a poeziei, și-a putut lua aci Îngăduințele sale firești, altfel stin gherite de funestele lui ortodoxii. Farmecul nedeslușit al lui Emanoil Bucuța, atât al omului, cât și al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
călă toarea „cu tocurile În guste“ și fără vreun gând de a le vedea vreodată tipărite. [...] Singurătatea și oboseala scriitoarei „cu picioarele subțiri și călătoare ca niște suveici de aur“ au dat totuși - și asta numai pe urma miracolului literar pomenit - roade neașteptate și pulsând din plin În paginile cu descrieri de călătorie prin Ba nat, Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Cibinului și a Crișului (Ideea Europeană, Viața Românească și Cugetul românesc, 1922-1923); sau adunate tăcut și pentru sine, cu amănunțimi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tonus vital, misterios impuls de viață fără de care chiar cele mai superioare (sic!) funcții ale noastre lâncezesc și stau sub amenințarea sterilității. Ce bine m-am simțit și cât de Îndatorat le-am rămas prietenilor mei negustori și ajutoarelor lor, pomeniți mai sus, mult mai mult decât prietenilor intelectuali de la Noua Revistă Română, de la Ideea Europeană și de la Revista de Filozofie - negustori unii de frunte și cu vad vechi pe piața Bucureștilor și al cărora cuvânt era cuvânt și vorba vorbă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de toate neamurile lor? Cariere și situații pândite Însă de vremi și surpate Înainte de vreme, odată cu bunele tradiții de căpătuială și rostuială și chiar cu instituțiile corespunzătoare În această țară. Instituții despre care Îi avertizam, cu gravitatea necesară, În cârciuma pomenită a lui Sotir de pe Scaune, cu vin bun și vrăbioare fra gede la grătar, pe prietenii mei pictori, scriitori și esteți, cum și pe femeile frumoase care ne Însoțeau și care ne Încântă astăzi amintirea: — Luați seama, băieți! Gustați cât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ocazionali și foarte rar de oarecare durată, cât și promiscuitățile În care se complac, ar putea demonstra, mai degrabă, acea tentație a lor străveche, „originară“, cum pre tinde Biblia, spre ruina și pierderea de sine; gustul lor, iscat din curiozitatea pomenită, de a se apleca și [a] privi, pe după marginea prăpastiei fizice și morale care ne Înconjoară, Înspre abisul și neantul ființei noastre și mai ales al lor. O Întreagă literatură mistică, satanică, blasfematorie, cu ecouri În bună parte romantice, a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
alt Zeus. A.R. Să trecem, vă rog. În același Panteon, au loc de mare cinste domnii Liiceanu și Patapievici. Iată-ne ajunși la trioul neocanonic despre care se scrie și se vorbește atât. R.P. Îndatorați-mă, vă rog, și pomeniți și niște nume care n-au legătură cu Editura Humanitas. Nici unul dintre mareșalii atacurilor critice n-o să mă creadă că nu v-am sugerat răspunsul, că nu vi l-am scris pe hârtie. A.R. Îl admir mult și de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
veacurile de dinaintea acestuia. În afara învățăturii sporadice, au fost cunoscute în Ardeal patru nuclee unde s-a făcut școală de unde trebuiau să iasă adevărații cărturari ai satelor: Brașovul, Făgărașul, Blajul și Sibiul. Biserica Sfântul Nicolae din Scheii Brașovului va rămâne pururi pomenită ca cea dântâi flacără culturală a românilor transilvăneni, dar mai ales pentru toții românii de pe latura de sud a Transilvaniei. Această biserică n-a păstrat numai credința, ci paralel cu strădaniile ortodoxismului a considerat ca pe una din cele mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
căutau să câștige pe orice cale la legea lor pe românii din cuprinsul Ardealului și ai Țării Făgărașului. Celor ce aderau la acest cult, principii le ofereau avantaje de tot felul și anumite titluri. Așa de exemplu, diploma dată de pomenitul principe la Beiuș în 1608, popii Mihail din Voivodeni (Făgăraș), laudă pe acest popă că «s-a abătut mai curând de bunăvoie și în libertate de la erezurile grecilor și al schismaticilor (ortodocșilor), și a primit legea calvinească». Principele decreta că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
extrașcolare”<footnote Grig. Davideanu, Leon Timofte, în volumul Școala Normală de la Șendriceni, Ed. Litera, București, 1978, p. 68. footnote> afirmă autorii profilului de personalitate creionat profesorului emerit Constantin N. Iancu, întemeietorul școlii. Cultul muncii, despre care vorbesc autorii profilului sus pomenit, era o realitate, un principiu dominant în viața și activitatea Școlii Normale, o normă educativă acțională. Și era posibil acest lucru pentru că elevii normaliști veneau din lumea satelor, în care educația prin muncă era pe primul plan. Activitățile prestate la
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
siguranță una din cele mai fericite. Căci există fotografii ale Bojdeucei, răspândite în cărți poștale și albumuri, care prezintă peisagiul acesta, nu numai lipsit de farmecul său propriu, dar mai ales cufundat într-o izolare și o tristețe ne mai pomenite. (Foto-Regal) Pag. 67. Gara Iași. Fațada interioară. (Din colecția de vederi din Iași editată de librăria Socec et Comp., Iași) Pag. 68. Casele Negruzzi, din strada Arcului, unde au funcționat, provizoriu, după dărâmarea palatului administrativ. (Foto-Regal) Pag. 69. Piața Unirii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mereu în tablourile pictorilor naivi, ca element central, fie vara sau iarna, cu diverse stiluri de reprezentare a frunzelor, cu diverse fructe, sau chiar elemente care țin de suprarealism. Următorul tablou postat aici de asemenea a fost publicat în albumul pomenit mai sus, dar de asemenea a dispărut. „Moara” Autor: Mihai Dascălu - Tablou furat! Rog dacă cineva vede aceste două tablouri de mai sus, să mă anunțe, dau recompensă bună. „Pomul cu anotimpuri” Autor: Mihai Dascalu Dar nu e vorba doar
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Anina se situează la 559 m și Oravița la 339 m deasupra nivelului mării. Viaducte pe traseul căii ferate Anina - Oravița Inaugurarea traseului de cale ferată Oravița -Anina a avut loc la 15 decembrie 1863 cu locomotiva ”Steyerdorf“ mai sus pomenită, fiind recunoscută și ca prima cale ferată de munte din țară. În primi șase ani calea ferată a fost folosită exclusiv pentru transportul cărbunelui și al lemnului, iar din anul 1869 a fost dată în folosință și pentru transportul de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
precizat timpul „atunci“ deoarece la un an după nașterea mea se năștea și cel de al patrulea copil în familia unchiului meu Gustav, care a primit numele de botez Petru iar noi îl strigam Peidy. Astfel toți cei șase copii pomeniți mai sus erau verișorii mei primari, din partea mamei. Diferența de vârstă dintre primul născut, inclusiv sora mea Henriette-Sieglide, și ultimul născut era de peste douăzeci de ani. Primul act de identitate al mamei, după revenirea în România, este eliberat de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
care am expus. Aveam de mult timp pe pereți expuse cele mai reușite acuarele, așezate frumos la linie și prinse în pioneze pe perete. Alături de acuarelele mele mai aveam una de la Rudolf Geisel, fiul tâmplarului care mi-a făcut ramele pomenite mai sus și trei de la Eidy Flleck a căror peisaje erau frumoase. Ca să obțin de la Eidy acuarelele pentru colecția mea am dat și eu altele la schimb din cele realizate de mine și chiar o corabie cioplită din coajă de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
-și spună: „Sfântul Dominic a făcut cutare lucru, deci trebuie să-l fac și eu; Sfântul Francisc a făcut asta, deci trebuie s-o fac și eu”. După ce stăruia un timp în aceste cugetări, îi reveneau în minte gândurile lumești pomenite mai sus; zăbovea și asupra lor timp îndelungat. Aceste gânduri atât de diferite se perindară prin mintea lui pentru multă vreme. Rămânea îndelung asupra acelora care-i veneau mai întâi, fie că era vorba de faptele lumești de vitejie pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
frâu liber urii pe care o nutrea față de sine însuși. Cu toate acestea, rugă pe un slujitor al casei, care mergea la Burgos, să se intereseze de regula mănăstirii, iar cele aflate de la el i-au plăcut. Dar din motivul pomenit mai sus și deoarece era absorbit de călătoria pe care avea de gând să o întreprindă cât de curând, nu-i mai dădu mare însemnătate, întrucât urma să se ocupe de acest lucru abia la întoarcere. Acum, simțindu-se întrucâtva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se schimbară atât de mult încât împărțiră săracilor tot ce aveau, chiar și cărțile. Începură să ceară de pomană prin Paris și merseră să se adăpostească în spitalul Sfântul Iacob, unde locuise și Pelerinul, care plecase de acolo din pricinile pomenite mai înainte 1. Faptul acesta iscă mare zarvă în universitate, căci primii doi erau oameni de vază și foarte cunoscuți. Imediat spaniolii le declarară război celor doi maeștri și, neputându-i îndupleca să se întoarcă la universitate - cu toate că încercară să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]