61,812 matches
-
personalității renaște în formule destul de șocante: "Ce ar trebui să faci pentru a deveni și tu un brand " (cu subîntrebările-cheie: "cum vorbești? cum te îmbraci? ce faci?", ele.ro). Verbul englezesc to brand a fost adaptat în română după tiparul popular, azi tot mai productiv, cu sufixul de infinitiv -ui și sufixul de prezent -esc; el apare cu sensul "a produce, a construi un brand" - "A te brandui înseamnă să construiești încredere în valoarea care se poate primi dacă se investește
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
lirică, epică, dramatică și subdiviziunile lor) și despre "forma poeziei" (limbă, stil, elocuție, prozodie etc.). Orientalistul Cipariu are considerații despre "versificare arăbească", iar exemplificările poeticianului se întind de la greci și latini la clasicii francezi, germani și italieni, de la poezia noastră populară și Dosoftei până la Gh. Asachi, Heliade, Alecsandri, Cârlova și Bolintineanu. Aș zice că nu se putea o receptivitate mai generoasă a unui canonic! Pentru sectorul de publicistică, Stela Toma adoptă descrierea micromonografică, extinsă și edificatoare (p. 148-263), pe teme, tendințe
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
aceea, averescană. Deși în 1907, generalul folosise tunul modern Krupp de 75 și pușca Manlicher împotriva răsculaților, țăranii, proști, uitaseră!... Opinia publică nu are memorie. Ea se hrănește numai cu mituri, legende sau anecdote. în 1920, Averescu era cel mai popular om politic din vechiul regat. Poate mai ceva decât Cuza! Nu prea era apreciat de Palat, se bucura de o constantă bănuială din partea lui Brătianu și Știrbei. Avea un stil scorțos. Spinarea prea țeapănă nu-i permitea plecăciuni. Și totuși
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
Dumitru Hurubă Când însuși psihosociologul Haralampy nu pricepe mesajul vreunei emisiuni de televiziune, convoacă adunarea populară a familiilor noastre (populară, fiindcă participă și Schwartzeneger și Jerome, cei doi juniori ai noștri...). Așa s-a întâmplat și cu ocazia spitalizării Domnului nostru Președinte la Viena când, mai toate televiziunile, își trimiseseră corespondenții cei mai stoici și mai
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
Dumitru Hurubă Când însuși psihosociologul Haralampy nu pricepe mesajul vreunei emisiuni de televiziune, convoacă adunarea populară a familiilor noastre (populară, fiindcă participă și Schwartzeneger și Jerome, cei doi juniori ai noștri...). Așa s-a întâmplat și cu ocazia spitalizării Domnului nostru Președinte la Viena când, mai toate televiziunile, își trimiseseră corespondenții cei mai stoici și mai virtuoși în Capitala valsului
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
va recunoaște măcar în singurătatea privitului în oglindă...). Sau: pentru că Victor Ponta l-a amenințat pe același ITM în limbaj parlamentarist că "îi dă un cap în gură"? Pentru că Iuliana Tudor era și ea pe-acolo - apropo de "O vedetă... populară" oare ? Personal sunt curios dacă simpatica prezentatoare, și foarte vorbăreață, își poate imagina "afinitățile" dintre "Academia Cațavencu" și "O vedetă..." cu adevărat populară altfel decât sub forma unui terasament de cale ferată unde liniile se... întâlnesc fix nicăieri, sau la
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
opera unui talent ce se afirma. Ele aduceau cu ele o poezie nouă și un stil în care se recunoștea o mână de adevărat scriitor. Dar aceste povestiri mai veneau încărcate cu niște elemente romantice, ce proveneau direct din literatura populară a haiducilor și erau de o natură nu tocmai recomandabilă". În 1905 sau 1906, E. Lovinescu nu-l judecă din punctul de vedere al modernismului, căci el nu se cristalizase încă, nici din punctul de vedere general al unei critici
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
se vorbea despre "literatura română de după 23 august 1944". Devenea aproape subînțeles faptul că toată literatura română scrisă după momentul arestării mareșalului Ion Antonescu stătea sub semnul noilor precepte ideologice și "estetice" introduse de vigilenții critici-propagandiști-cenzori ai așa-zisei "puteri populare". În întreaga perioadă comunistă, au fost pomeniți foarte vag sau deloc o serie de poeți și prozatori care au debutat ori erau pe punctul să obțină definitiva consacrare între 23 august 1944 și 30 decembrie 1947. Adică în perioada foarte
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
faima muzicii lăutărești românești. Marin Teodorescu, cunoscut sub numele de Zavaidoc, datorită felului sau de a fi, năbădăios, fire iute, om vesel pus pe nebunii, neastâmpărat, trăsături ce l-au făcut pe generalul Traian Moșoiu să-l poreclească după cuvântul popular „Zavaidoacă” (cuvânt rămas ca amintire de pe timpul când muscalii de-a călare au trecut Prutul la 1877 ca să lupte împotriva turcilor, dar în loc să se întoarcă la „hazaica” lor acasă, le-a plăcut să stea pe teritoriul României, iar la petreceri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lucrurile. După moartea lu Zavaidoc, mama ei care era croitoreasa, abia a reușit s-o țină în școală, iar când a venit din Italia de la studii, soțul a părăsit-o, securitatea a luat-o în primire..., iar cei de la sfatul popular au dat-o-n stradă, i-au luat apartamentul. Ea nu mai posedă aproape nimic. Cutremurul le-a distrus toată agoniseală.. „Acum nu mai am nimic”, spunea doamna Tânta. E posibil ca fiica marelui artist Zavaidoc, și ea o artistă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Vivekananda, Mahasamadhi din 1902; 2. Fortul Bombay, care ocupă locul în care a fost construit “fortul englez”, astăzi reprezentând centrul comercial al metropolei. Este construit în arhitectură Victoriana și reprezintă moștenirea reminiscențelor europene ale orașului, fiind zona pietonala cea mai populară a turiștilor, înțesata cu magazine lângă magazine și buticuri de tot felul; 3. C.S.T. - Chhatrapari Shivaji Terminus, cunoscută sub numele de “Victoria Terminus”, Gară Centrală din Bombay, un splendid exemplu de Arhitectură Gotica, prin care circulă în fiecare zi o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de lei) comunicându-mi-se că voi cânta sub bagheta vestitului dirijor polonez Gregor Fittelberg. Concertul cu data de 5 martie, într-o joi seara (în abonament). Afară de concertele regulate de joi, mai erau și altele duminica, însă acelea erau populare, lucru care mă uimește mult, văzând că joia sunt concertele mari, și că la un asemena concertvoi cânta și eu! Cu două săptămâni înaintea plecării în străinătate, la începututl lunii februarie 1925, am cântat în concertul compozitorilor românidouă suite românești
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
construcțiilor. Inițial, simbol al apartenenței la clasa îmbogățiților de tranziție, geamul termo și fonoizolant a devenit, odată cu creșterea ofertei și scăderea prețului, emblema ieșirii românului simplu din starea de sărăcie". Se observă, în text, opoziția între termenul încărcat de conotații populare (termopan) și formula tehnică preferată de autor în planul judecății obiective (geamul termo și fonoizolant). Cuvîntul termopan e foarte recent în română și nu poate deci fi găsit în ediții mai vechi ale dicționarelor. Ediția a doua a Noului Dicționar
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
părut rău. Tinerii pe care-i lansasem își desfăceau tot mai mult aripile iar furnica a adoptat morala greerului, a început și ea să cînte. Am fost și pretind că mai sînt încă un interpret fidel și însuflețit al doinelor populare. Deci aveam o consolare. Dar însuflețirea de ieri se stinge pe zi ce trece. îmbătrînesc și privind în urma mea nu regret decît un singur lucru: că în ciuda pierderilor suferite nu am putut continua editarea de cărți. După naționalizarea din 1948
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
progresiști și să socotiți dacă nu aș fi îndreptățit la o altă pensie decît cea socială. Întrucît modesta pensie ce primesc îmi este cu totul neîndestulătoare, solicit sprijinul Dvs. pentru îmbunătățirea situației mele acum la vîrsta mea înaintată. Trăiască Republica Populară Română, Miron Neagu Sighișoara, 14 februarie 1958
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
că producerea sunetelor, pornind de la o ecuație, n-are nimic de-a face cu conținutul muzicii. în mod analog, o vioară poate fi folosită și într-o suită de Bach, și într-o piesă de Cage, și într-o melodie populară. Sinteza sunetelor la calculator oferă numai un instrument, nu și o estetică. O altă întrebare care mi se pune adesea este: unde survine emoția, subiectivitatea într-o astfel de muzică? Dacă admitem că "Arta Fugii" sau o cantată de Webern
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Mircea Mihăieș De regulă, pe la mijlocul ciclului electoral, jurnaliștii încep să se lepede de oamenii pe care i-au susținut. Dacă nu e vorba de situații speciale (ce se pot întinde de la revolte populare la capacitatea vreunui lider politic de a corupe masiv patronii de presă), nevoia jurnaliștilor de senzațional surclasează orice instinct de supraviețuire. Selectați în funcție de disponibilitatea de a scormoni în cele mai întunecate zone ale societății, mulți dintre ei ajung, în scurtă
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
Demian, cu o postfață de Titus Moisescu, Editura Fundației Culturale Române, 1993, footnote> și studiile ce-l propulsează în etnomuzicologia universală, adunate în cel de-al V-lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești: Idei curente în cercetarea cântecului popular - Moduri pentatonice și prepentatonice și Muzica oltenească, cu cele două subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi, Re și Do și Modurile prepentatonice și pentatonice anhemitonice oltenești în comparație cu cele aflate în muzica ținuturilor românești învecinate (Muntenia
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Pagini din istoria muzicii românești - Pages de l’histoire de la musique roumaine, vol. V, Ediție bilingvă, îngrijită și prefațată de Gheorghe Ciobanu, București, Editura muzicală, 1981; footnote> . A rămas de la ilustrul etnomuzicolog român un însemnat fond de culegeri de melodii populare păstrate în sumedenia de fișe necotate, găzduite de fondul ce-i poartă numele, donat Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, fișe ce ar putea servi la alcătuirea a încă cel puțin două importante antologii: Folclor din Basarabia și o altă antologie
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și o altă antologie de Colinde, pentru investigarea căruia am beneficiat de aprobarea conducerii Uniunii, respectiv a președintelui - Adrian Iorgulescu - și a vicepreședintelui - Ulpiu Vlad și de răbdarea tinerei bibliotecare, Elena Apostol. Viitorul etnomuzicolog pornește de la nivelul când cercetarea creației populare se încadra în faza denumită folcloristică, limitându-se la investigarea de suprafață, fără a sonda profunzimile și multiplele semnificații psihologice, sociale și etnice ale creației populare. Pe măsură ce această aprofundare se făcea simțită - el însuși contribuind la progres - se face trecerea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de răbdarea tinerei bibliotecare, Elena Apostol. Viitorul etnomuzicolog pornește de la nivelul când cercetarea creației populare se încadra în faza denumită folcloristică, limitându-se la investigarea de suprafață, fără a sonda profunzimile și multiplele semnificații psihologice, sociale și etnice ale creației populare. Pe măsură ce această aprofundare se făcea simțită - el însuși contribuind la progres - se face trecerea lentă spre cercetarea etnomuzicologică - terenul ei fiind definit în 1951, de către Jeep Kunst - savantul care a descoperit și teoretizat aspectele fundamentale ale creației populare privite din
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ale creației populare. Pe măsură ce această aprofundare se făcea simțită - el însuși contribuind la progres - se face trecerea lentă spre cercetarea etnomuzicologică - terenul ei fiind definit în 1951, de către Jeep Kunst - savantul care a descoperit și teoretizat aspectele fundamentale ale creației populare privite din perspective muzicale. În cazul etnomuzicologului nostru, această trecere este rezultatul unei documentări solide în istoria românească și universală, a cercetărilor cântecului popular și al unor investigații extinse în spațiu și în timp, prin abordarea domeniilor care au urmărit
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
definit în 1951, de către Jeep Kunst - savantul care a descoperit și teoretizat aspectele fundamentale ale creației populare privite din perspective muzicale. În cazul etnomuzicologului nostru, această trecere este rezultatul unei documentări solide în istoria românească și universală, a cercetărilor cântecului popular și al unor investigații extinse în spațiu și în timp, prin abordarea domeniilor care au urmărit studierea creației folclorice: antropologie, etnografie, sociologie, istorie, creație de factură bizantină și occidentală, psihologie națională și a popoarelor, politică educațională și culturală, toate ducând
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
domeniilor care au urmărit studierea creației folclorice: antropologie, etnografie, sociologie, istorie, creație de factură bizantină și occidentală, psihologie națională și a popoarelor, politică educațională și culturală, toate ducând la conturarea a ceea ce el însuși numea „o știință specială a cântecului popular, care este pe cale de a se întemeia”<footnote Breazul, G(eorge) - Tradiția muzicală românească; în: Acțiunea, București, An I, nr. 10, 15 septembrie 1940, p. 1 - 2; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 3 - 6; footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
știu când vom mai avea; în: Sava, Iosif - Amintirile muzicienilor români. Dialoguri. Evocări. Confesiuni, București, Editura muzicală, 1982, p. 146; footnote> . În anul 1919 se înregistrase lansarea folcloristului Breazul, prin recomandările făcute noii reviste de folclor, de notare a melodiilor populare, pentru a „oferi posterității posibilitatea de a cunoaște graiul sufletului românesc”<footnote Georgescu - Breazul, G(eorge) N. G. - Relativ la muzica populară românească Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în: Muzica, București, An II, nr. 1, noiembrie 1919, pp. 11 - 14; Republicat cu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]